Somnul este un proces fiziologic absolut vital pentru mentinerea echilibrului organismului, cu roluri centrale in functionarea nervoasa, echilibrul hormonal si sistemul imunitar. „Din ceea ce numim punct de vedere cronobiologic, somnul este reglat de ritmul circadian si in egala masura de presiunea homeostatica a somnului. Mecanismele interactioneaza pentru a determina practic alternanta dintre starea de veghe, cand suntem treji, si starea de repaus, cand dormim”, explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Somnul de dupa-amiaza este o practica omniprezenta in numeroase culturi, mai ales in cele din regiunea mediteraneana. Tendinta de a dormi in timpul zilei apare undeva dupa masa de pranz, cand vigilenta fiziologica a organismului se reduce in mod natural. Somnul de dupa-amiaza se considera a fi un fenomen biologic cu implicatii complexe asupra sanatatii fizice si mentale si, de asemenea, cu numeroase beneficii.
Somnul de dupa-amiaza are numeroase beneficii documentate in studii de specialitate efectuate pe oameni care au acest obicei. In continuare vor fi prezentate cateva dintre cele mai importante astfel de beneficii.
Studiile din domeniul neurostiintelor ne arata ca somnul scurt de dupa-amiaza contribuie foarte mult la consolidarea memoriei declarative si procedurale. Cercetarile din reviste de profil, cum ar fi Sleep si Nature Neuroscience, arata ca un pui de somn de 20–30 de minute imbunatateste semnificativ capacitatea de invatare si procesarea eficienta a informatiilor. „Somnul diurn ajuta la refacerea rezervelor de neurotransmutatori, in special acetilcolina si dopamina”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Somnul de scurta durata in timpul zilei ajuta la scaderea nivelului de cortizol, principal hormon al stresului. Studiile sugereaza ca persoanele care dorm dupa-amiaza au o capacitate mai buna de reglare emotionala si reactivitate redusa la stimuli stresori. „De asemenea, s-a putut observa o activitate crescuta in cortexul prefrontal, adica in acea regiune a creierului care, printre altele, este implicata in controlul emotiilor, dupa episoadele de somn diurn. Asta contribuie la o stare generala de bine si reducerea riscului de tulburari afective”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Datele epidemiologice ne arata ca somnul de dupa-amiaza, practicat ocazional si controlat, are efecte cardioprotectoare. Un studiu realizat pe populatii din Europa a aratat ca persoanele care dorm 1–2 ori pe saptamana in timpul zilei au un risc mai scazut de infarct, de exemplu. „Putem pune acest lucru pe seama reducerii tensiunii arteriale si activitatii sistemului nervos simpatic”, explica dr. Ioana Scripca.
Studiile au demonstrat ca un pui de somn de 20 de minute imbunatateste atentia, concentrarea, timpii de reactie si capacitatea de a lua decizii. Aceste beneficii sunt foarte importante mai ales in meseriile care implica contexte profesionale solicitante, cum ar fi medicina, aviatia, unde si privarea de somn este mult mai probabila.
Exista studii care sustin ca somnul de dupa-amiaza contribuie la reglarea raspunsului imun prin mecanisme precum stimularea productiei de citokine antiinflamatorii, optimizarea raspunsului imun. „Putem extrapola asta gandindu-ne la faptul ca in contextul stresului si privarii de somn, sistemul imunitar este puternic afectat, asadar somnul de dupa-amiaza poate compensa, partial, aceste dezechilibre”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Nu orice somn de dupa-amiaza este benefic si nu orice tendinta de a dormi in aceasta perioada este „fireasca”. Diferenta dintre un somn sanatos si unul care ar trebui sa ridice suspiciuni este esentiala pentru a preveni efectele adverse.
|
Caracteristica |
Somnul de dupa-amiaza sanatos |
Somnul de dupa-amiaza problematic |
|
Durata |
10–30 minute |
Peste 60 minute |
|
Momentul in care apare |
13:00–15:00 |
Tarziu (dupa ora 17:00) |
|
Impactul asupra somnului nocturn |
Nu il afecteaza |
Il perturba |
|
Starea dupa trezire |
Revigorare, energie |
Confuzie, oboseala, inertie de somn |
|
Cauza |
Alegerea voluntara de a dormi |
Oboseala persistenta, nevoia fizica de a dormi |
|
Simptome asociate |
Absenta simptomelor |
Sforait, apnee, oboseala cronica |
„Subliniem ca somnul problematic poate fi asociat cu afectiuni precum apneea de somn sau cu insomnia. In astfel de cazuri, nevoia de a dormi dupa-amiaza devine chiar un simptom asociat. Daca apare nevoia zilnica de somn diurna, o nevoie greu de combatut si gestionat, asociata mai ales cu somnul nocturn odihnitor, se recomanda evaluarea medicala”, spune dr. Ioana Scripca.
Studiile ne arata ca, desi somnul de dupa-amiaza are beneficii extinse asupra organismului, cel care dureaza prea mult si apare in fiecare zi este problematic. Aceasta aparenta contradictie, de altfel, a generat numeroase dezbateri in literatura medicala.
„O explicatie importanta este ca nevoia constanta de somn pe timpul zilei, adica nevoia care se instaleaza in fiecare zi, nu este intotdeauna o alegere voluntara, ci poate fi chiar un semnal din partea organismului cum ca exista o problema de sanatate. Dormitul zilnic poate reflecta, spre exemplu, prezenta unei afectiuni precum tulburarile de somn nocturn, cum ar fi apneea de somn sau insomnia, oboseala cronica, tulburari afective precum depresia sau chiar diabetul zaharat”, ne explica dr. Ioana Scripca.
In aceste situatii, somnul de dupa-amiaza nu este cauza problemei, ci este consecinta a acesteia. Organismul se foloseste de somnul de dupa-amiaza ca mecanism compensator si incearca, intr-un fel, sa corecteze un deficit sau un dezechilibru.
„Un alt aspect important este impactul asupra ritmului circadian. Somnul zilnic, mai ales daca dureaza mult sau este facut la ore nepotrivite, va perturba secretia de melatonina, adica secretia hormonului somnului, fragmentand ciclurile de somn. Asta poate induce modificari metabolic si poate favoriza inflamatia sistemica, ceea ce creste riscul cardiovascular general”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Prin urmare, somnul de dupa-amiaza are beneficii atunci cand este ocazional, scurt si, ca atare, sincronizat cu ritmul biologic propriu. Insa, devine problematic atunci cand este frecvent, cand apare zilnic nevoia greu de gestionat de a dormi dupa-amiaza si dureaza peste 60 de minute. In acest sens, somnul de dupa-amiaza aduce beneficii doar daca apare in doze moderate si nu este excesiv.
„Nu putine sunt situatiile in care tiparul de somn este inversat, mai ales in cazul persoanelor ce lucreaza in ture de noapte. In ceste cazuri, ritmul circadian este modificat artificial cu timpul si organismul este nevoit sa se adapteze unui program atipic”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Somnul diurn nu este chiar echivalent cu cel nocturn. Expunerea la lumina, nivelul mai crescut de zgomot, perturbarile sociale – toate reduc calitatea somnului din timpul zilei. De asemenea, secretia de melatonina este inhibata de prezenta luminii, afectand profund arhitectura somnului. Persoanele care dorm ziua si lucreaza noaptea au risc de a dezvolta sindromul de tulburare de ritm circadian, caracterizat prin somn fragmentat, oboseala persistenta si scaderea performantei cognitive.
Pe termen lung, acest tipar, ne arata studiile, este asociat cu risc crescut de boli cardiovasculare, tulburari metabolice si afectarea sanatatii mentale. „Totusi, organismul tinde sa se adapteze cu timpul. Daca persoana are un program de somn constant si isi respecta necesarul de somn, daca foloseste mijloace adecvate de a bloca lumina naturala in timpul zilei pentru a dormi si respecta necesarul orelor de somn, efectele negative sunt contrabalansate”, adauga dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook