
Delirium tremens reprezinta cea mai severa forma de sevraj alcoolic si apare la persoanele care consuma alcool in cantitati mari pentru perioade lungi de timp si intrerup brusc consumul. Afectiunea este o urgenta medicala deoarece poate provoca tulburari neurologice severe, convulsii, halucinatii, insuficienta cardiovasculara si chiar deces daca nu este tratata rapid.
Ce este delirium tremens si cum apare?
„In prezent, termenul medical utilizat frecvent este «sindromul de abstinenta alcoolica» sau «sindromul de sevraj alcoolic», delirium tremens reprezentand forma sa cea mai grava”, spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos central si actioneaza prin stimularea GABA, principalul neurotransmitator inhibitor din creier. In timpul intoxicatiei acute, cresterea activitatii GABA produce:
- sedare;
- relaxare;
- somnolenta;
- incetinirea functiilor neurologice.
In cazul consumului cronic de alcool, organismul incearca sa compenseze acest efect inhibitor. Creierul produce cantitati mai mari de glutamat, principalul neurotransmitator excitator, pentru a echilibra excesul de inhibitie produs de alcool. Atunci cand o persoana dependenta de alcool intrerupe brusc consumul sau il reduce semnificativ:
- efectul inhibitor al GABA scade rapid;
- glutamatul ramane in exces;
- sistemul nervos intra intr-o stare de hiperexcitabilitate.
Aceasta activare excesiva a sistemului nervos determina simptomele caracteristice sevrajului alcoolic:
- tremor;
- agitatie;
- hipertensiune;
- tahicardie;
- transpiratii;
- convulsii;
- delir;
- halucinatii.
Delirium tremens apare in special la persoanele cu:
- consum cronic si excesiv de alcool;
- dependenta severa de alcool;
- episoade repetate de sevraj;
- boli asociate;
- malnutritie.
Ce inseamna consum excesiv de alcool?
Consumul excesiv de alcool include atat consum episodic excesiv, cat si consum cronic excesiv. Depasirea limitelor, sau chiar apropierea de acestea, creste riscul de:
- boala hepatica;
- cancer;
- accident vascular cerebral;
- dependenta de alcool;
- sevraj alcoolic;
- delirium tremens.
Consumul episodic excesiv
Se refera la consumul unei cantitati mari de alcool intr-un interval scurt. Praguri considerate excesive sunt:
- femei: 4 sau mai multe bauturi in aproximativ 2 ore;
- barbati: 5 sau mai multe bauturi in aproximativ 2 ore.
Consumul cronic excesiv
Reprezinta consumul regulat si excesiv de alcool. Praguri orientative sunt:
- femei: mai mult de 3 bauturi pe zi sau peste 7 bauturi pe saptamana;
- barbati: mai mult de 4 bauturi pe zi sau peste 14 bauturi pe saptamana.
Ce este sevrajul?
„Sevrajul reprezinta ansamblul simptomelor care apar atunci cand o persoana dependenta de o substanta intrerupe sau reduce consumul acesteia. In sevrajul alcoolic, creierul si organismul reactioneaza la lipsa brusca a alcoolului prin hiperactivitate neurologica si autonoma. Sevrajul poate varia de la simptome usoare pana la forme severe cu delirium tremens”, ne raspunde dr. Ioana Scripca.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru delirium tremens?
Cauza principala este intreruperea brusca sau reducerea severa a consumului de alcool dupa utilizare indelungata si excesiva.
Factori declansatori pentru delirium tremens
- oprirea brusca a consumului de alcool;
- reducerea rapida a consumului;
- spitalizarea fortata;
- traumatismele;
- infectiile severe;
- interventiile chirurgicale;
- bolile acute.
Factori de risc pentru delirium tremens
Riscul este mai mare la persoanele care prezinta:
- consum cronic si intens de alcool;
- antecedente de sevraj sever;
- episoade anterioare de delirium tremens;
- convulsii asociate sevrajului;
- boli hepatice;
- malnutritie;
- deficit de vitamine;
- infectii severe;
- tulburari metabolice;
- consum asociat de sedative sau hipnotice;
- afectiuni neurologice.
Deficitul de tiamina (vitamina B1) este foarte frecvent la persoanele cu alcoolism si poate agrava afectarea neurologica.
Cand apare delirium tremens?
Delirium tremens apare de obicei la 48–72 de ore dupa ultimul consum de alcool. Totusi, riscul poate persista intre 3 si 8 zile dupa intreruperea alcoolului. Simptomele de sevraj apar adesea in primele ore, iar forma severa se dezvolta progresiv.
Cat dureaza delirium tremens?
In majoritatea cazurilor, delirium tremens dureaza intre 1 si 8 zile. Durata medie este de aproximativ 3–4 zile. In formele severe sau complicate, simptomele pot persista pana la 2 saptamani.

Cum se manifesta delirium tremens?
Doar aproximativ 3–5% dintre persoanele cu sindrom de sevraj alcoolic dezvolta delirium tremens, insa aceasta forma poate fi fatala. Simptomele reflecta hiperexcitabilitatea sistemului nervos central.
Manifestari frecvente
- tremor sever;
- agitatie;
- anxietate intensa;
- insomnie;
- transpiratii abundente;
- hipertensiune arteriala;
- tahicardie;
- febra;
- greata;
- varsaturi.
Manifestari neurologice si psihice
In delirium tremens apar frecvent:
- confuzie;
- dezorientare;
- delir;
- halucinatii vizuale;
- halucinatii auditive;
- halucinatii tactile;
- paranoia;
- convulsii.
Pacientii pot deveni extrem de agitati si pot prezenta risc crescut de autoagresiune sau accidente (inclusiv rutiere).
Halucinoza alcoolica
Halucinatiile aparute in sevrajul alcoolic poarta denumirea de halucinoza alcoolica si afecteaza aproximativ 2% dintre pacienti. Acestea includ in special:
- halucinatii auditive;
- senzatii tactile;
- idei paranoide.
Alterarea starii mentale asociata halucinatiilor ridica suspiciunea de delirium tremens.
De ce delirium tremens reprezinta o urgenta medicala?
Prognosticul sindromului de sevraj alcoolic depinde atat de severitatea simptomelor, cat si de rapiditatea initierii tratamentului. Tratamentul cu benzodiazepine reduce riscul progresiei catre forme severe. Pacientii care dezvolta convulsii asociate sevrajului au risc crescut de convulsii recurente si delirium tremens.
„In trecut, mortalitatea asociata putea ajunge pana la 20%, insa datorita progreselor in terapia intensiva, diagnosticului rapid si tratamentului modern, mortalitatea este in prezent de aproximativ 1%”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Delirium tremens reprezinta o urgenta medicala critica din cauza mai multor motive:
Stres cardiovascular sever
Delirium tremens determina tahicardie extrema (ritm cardiac accelerat) si hipertensiune arteriala severa, ceea ce expune pacientul unui risc crescut de aritmii cardiace fatale si insuficienta cardiaca, inclusiv infarct.
Hipertermie
Pacientii pot dezvolta febra severa, care poate duce la colaps cardiovascular, insuficienta multipla de organ si deces.
Agitatie extrema si delir
Confuzia profunda, halucinatiile intense si paranoia pot face ca pacientul cu delirium tremens sa devina un pericol pentru sine, si nu numai, sau sa se accidenteze.
Insuficienta respiratorie
Hiperexcitabilitatea sistemului nervos central, asociata cu posibile convulsii sau dezechilibre electrolitice severe, poate provoca deprimare respiratorie sau insuficienta respiratorie.
Colaps metabolic si deshidratare severa
Pierderile importante de lichide prin transpiratii abundente, febra, varsaturi si refuzul alimentatiei sau hidratarii pot duce la deshidratare severa si tulburari electrolitice periculoase.
Cum se trateaza delirium tremens?
Tratamentul pentru delirium tremens depinde de severitatea sevrajului si necesita adesea internare.
Tratamentul formelor usoare
Formele usoare de sevraj pot fi tratate ambulatoriu, sub supraveghere. Se pot utiliza:
- benzodiazepine;
- gabapentin.
Pacientul trebuie monitorizat atent si trimis de urgenta la spital daca simptomele se agraveaza.
Tratamentul spitalicesc
In formele severe sunt necesare:
- internare;
- monitorizare continua;
- tratament medicamentos intravenos.
Benzodiazepinele reprezinta tratamentul principal. Se utilizeaza frecvent diazepam si lorazepam. Aceste medicamente reduc hiperactivitatea neurologica si previn convulsiile. Fenobarbitalul poate fi folosit drept alternativa, in formele severe si ca tratament de salvare.
Corectarea deficitelor nutritionale
Pacientii cu sevraj alcoolic prezinta frecvent:
- deficit de tiamina;
- deficit de folat;
- dezechilibre electrolitice.
„Corectarea acestor deficite se face, de obicei, prin suplimentare si administrare intravenoasa. Vitamina B1, acidul folic, magneziul si fosforul necesita de obicei corectare. Administrarea de tiamina intravenoasa este esentiala pentru prevenirea encefalopatiei Wernicke”, ne explica dr. Ioana scripca.
Cand se recomanda consultul medical?
Consultul medical este obligatoriu daca apar simptome precum:
- tremor sever;
- convulsii;
- halucinatii;
- confuzie;
- agitatie intensa;
- febra;
- palpitatii;
- transpiratii abundente;
- hipertensiune;
- pierderea starii de constienta.
„Orice persoana cu dependenta severa de alcool care intentioneaza sa intrerupa consumul ar trebui evaluata medical inainte si, implicit, ar trebui sa apeleze la ajutor de specialitate. Persoanele cu alcoolism cronic nu ar trebui sa renunte deodata la consumul de alcool, mai ales daca au incercat asta deja in trecut si au avut experiente neplacute”, adauga dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Canver BR, Newman RK, Gomez AE. Alcohol Withdrawal Syndrome. [Updated 2024 Feb 14]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441882/
Grover S, Ghosh A. Delirium Tremens: Assessment and Management. J Clin Exp Hepatol. 2018 Dec;8(4):460-470. doi: 10.1016/j.jceh.2018.04.012. Epub 2018 May 5. PMID: 30564004; PMCID: PMC6286444. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6286444/
Kaye AD, Staser AN, Mccollins TS, Zheng J, Berry FA, Burroughs CR, Heisler M, Mouhaffel A, Ahmadzadeh S, Kaye AM, Shekoohi S, Varrassi G. Delirium Tremens: A Review of Clinical Studies. Cureus. 2024 Apr 4;16(4):e57601. doi: 10.7759/cureus.57601. PMID: 38707114; PMCID: PMC11069634. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11069634/
Sarkar S, Choudhury S, Ezhumalai G, Konthoujam J. Risk factors for the development of delirium in alcohol dependence syndrome: Clinical and neurobiological implications. Indian J Psychiatry. 2017 Jul-Sep;59(3):300-305. doi: 10.4103/psychiatry.IndianJPsychiatry_67_17. PMID: 29085088; PMCID: PMC5659079. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5659079/
