Diferentele dintre prebiotice si probiotice

Diferentele dintre prebiotice si probiotice Diferentele dintre prebiotice si probiotice

Ultima actualizare: 10 noiembrie 2023

prebiotice-probiotice

Desi au denumiri foarte asemanatoare, prebioticele si probioticele sunt doua elemente total diferite, intre care exista totusi o stransa conexiune. Pentru ca diferenta din denumirile lor este data de o singura litera, prebioticele si probioticele sunt deseori confundate, iar multe persoane au convingerea ca este vorba de unul si acelasi lucru.

Intrucat in ultima vreme am intalnit tot mai des astfel de persoane, ne-am decis sa lamurim acest subiect prezentandu-va in cuprinsul acestui material ce sunt prebioticele si probioticele, ce rol indeplinesc ele in organism si mai ales care sunt detaliile ce fac diferenta.


Ce sunt prebioticele?

Denumirea de prebiotice este atribuita unor categorii de substante nedigerabile, continute de alimentele pe care le consumam si care ajung nemodificate semnificativ in colon. Cea mai bine reprezentata si totodata cea mai cunoscuta categorie de prebiotice o reprezinta fibrele alimentare solubile, iar fructooligozaharidele, inulina, oligofructoza si pectina sunt cele mai relevante exemple.

Pentru a fi eficiente, prebioticele trebuie sa reziste cat mai bine actiunii acidului gastric din stomac si a altor enzime digestive, sa nu se absoarba in sange atunci cand tranziteaza intestinul subtire si sa fermenteze usor odata ajunse in colon.

Va veti intreba in mod firesc de ce este nevoie de toate acestea si ce rol au prebioticele, din moment ce parcurg tractul intestinal fara a suferi modificari esentiale si fara a fi absorbite in sange, ca ceilalti nutrienti. Scopul lor nu este acela de a hrani organismul, ci niste bacterii benefice si alte microorganisme care traiesc in tractul digestiv si care joaca un rol important in procesul de digestie si constituie totodata cea mai importanta componenta a sistemului imunitar.

Aceste bacterii alcatuiesc flora intestinala si se numesc generic... probiotice.

 

Ce sunt probioticele?

Pentru ca tocmai v-am dezvaluit in parte raspunsul la intrebarea din titlu, vom incepe prin a va prezenta etimologia denumirii. Termenul de „probiotice” a rezultat din contopirea a doua cuvinte de origine latina, respectiv „pro”, care inseamna „pentru” si „bios”, care inseamna „viata”. Denumirea este sugestiva pentru rolul probioticelor, insa nu explica natura lor si modul in care acestea sustin viata.

Dupa cum probabil v-ati dat seama la finalul capitolului anterior, probioticele sunt microorganisme vii care colonizeaza tractul digestiv, fiind implicate in procesul de digestie, dar si in mecanismul de autoaparare a organismului. In marea lor majoritate, probioticele sunt bacterii lactice, insa flora intestinala este completata si de anumite drojdii.

Pentru o digestie normala si sanatoasa, probioticele care alcatuiesc flora intestinala trebuie sa fie mentinute la un anumit nivel, iar un rol important in acest sens il au prebioticele, care sunt principala sursa de hrana a acestor microorganisme.

 

Prin ce se deosebesc prebioticele de probiotice

Asadar, prebioticele si probioticele sunt departe de a fi unul si acelasi lucru, existand elemente bine definite care fac diferenta intre ele.

In primul rand, prebioticele sunt substante chimice, in general de origine vegetala, care ajung in organism prin intermediul alimentelor consumate si care tranziteaza tractul digestiv fara a fi digerate. De cealalta parte, probioticele sunt microorganisme vii de tipul bacteriilor si drojdiilor, care traiesc in tractul digestiv si care sunt implicate in procesul de descompunere a alimentelor si separare a nutrientilor care sunt absorbiti in sange, de partile nefolositoare care sunt eliminate pe cale naturala. Totodata, probioticele sunt o componenta importanta a sistemului imunitar, protejand organismul impotriva agentilor patogeni ce pot provoca infectii.

Legatura dintre prebiotice si probiotice consta in faptul ca primele constituie sursa de hrana pentru microorganismele care alcatuiesc flora intestinala si care sunt denumite generic probiotice.

Cele mai bune surse de prebiotice si probiotice

Un alt detaliu care face diferenta intre prebiotice si prebiotice il constituie sursele prin intermediul carora acestea ajung in organism. In ambele cazuri, alimentatia este baza, insa categoriile de alimente care contin prebiotice si probiotice sunt total diferite.

Astfel, prebioticele se gasesc preponderent in alimentele de origine vegetala, iar cele mai bune surse sunt ceapa, usturoiul, bananele, sparanghelul, cerealele integrale, mierea, verdeturile si radacinoasele, fructele, fasolea si alte leguminoase.

De cealalta parte, cele mai bune surse de probiotice sunt alimentele fermentate, in special lactatele. Astfel, pentru a imbunatati flora intestinala, este recomandat sa consumati iaurt, lapte batut sau kefir, dar si branzeturi fermentate. In acelasi timp, si muraturile constituie o sursa alimentara bogata in probiotice, cu mentiunea ca acestea trebuie consumate moderat, intrucat contin si multa sare, care poate determina cresterea tensiunii arteriale. Acestor surse li se adauga si alimente mai exotice cum ar fi miso, tempeh sau kimchi.

 

Consecintele deficitului de prebiotice si probiotice

O alimentatie cu continut scazut de fibre nu ofera un aport optim de prebiotice, ceea ce inseamna ca microorganismele care alcatuiesc flora intestinala nu vor mai avea suficiente resurse pentru a se hrani. In aceste conditii, multe dintre aceste microorganisme mor, iar daca din alimentatie lipseste si aportul de probiotice, consecinta va fi un dezechilibru al florei intestinale. Tulburarile digestive sunt consecinta directa a acestor dezechilibre si se pot manifesta prin balonare, flatulenta, durere abdominala, diaree, greturi insotite uneori si de varsaturi. Daca astfel de tulburari se manifesta pe o perioada mai lunga, pot afecta absorbtia nutrientilor din intestin, ceea ce duce la aparitia carentelor nutritionale, ce pot avea multiple consecinte negative la nivelul intregului organism.

De asemenea, deficitul de probiotice care poate fi cauzat, printre altele, de un aport scazut de prebiotice in alimentatie mai poate declansa reactii inflamatorii la nivelul intestinului, ce duc in final la aparitia unor afectiuni cronice, precum boala inflamatorie intestinala sau sindromul colonului iritabil.

Sa nu uitam nici faptul ca probioticele au un rol important si in functionarea sistemului imunitar, astfel ca dezechilibrele la nivelul florei intestinale duc si la scaderea imunitatii, facand organismul mai vulnerabil in fata agentilor patogeni. Astfel, persoanele a caror flora intestinala nu beneficiaza de un aport optim de probiotice se imbolnavesc mai usor, iar manifestarile bolilor pot fi mai severe, din cauza capacitatii scazute a organismului de face fata infectiilor.

In concluzie, principalele diferente dintre prebiotice si probiotice constau in natura acestora si rolul pe care fiecare il joaca in organism. Probioticele sunt microorganisme vii indispensabile in procesul de digestie si in protejarea organismului, ce nu si-ar putea indeplini aceste roluri in absenta prebioticelor, care constituie principala lor sursa de hrana.