Embolie gazoasa: ce este, simptome, tratament

Embolia gazoasa reprezinta o urgenta medicala care, desi este destul de rara, are potential fatal. Aceasta apare atunci cand bule de gaz patrund in circulatia sanguina, obstructionand fluxul de sange catre organe. „Intr-un fel, observam ca incidenta cazurilor este in crestere, insa cresterea o putem pune pe seama cresterii numarului de proceduri medicale invazive efectuate, pe fondul necesitatii acestor interventii”, explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident in medicina de familie. De asemenea, embolia gazoasa, pe langa faptul ca poate aparea in contextul medical iatrogenic, poate aparea in circumstante precum scufundari la mare adancime sau traumatisme penetrante.

„Bulele de aer introduse in circulatie pot bloca vase de calibru mic si mediu, ducand la oprirea fluxului de sange, ceea ce numim «ischemie», care in cazuri severe poate progresa spre deces. Localizarea embolilor, arteriala sau venoasa, precum si volumul de gaz implicat sunt principalii factori determinanti ai severitatii tabloului clinic si prognosticului”, spune dr. Iasmina Wadi. In acest articol va vom prezenta mai multe despre embolia gazoasa, de la cum poate sa apara, care sunt factorii de risc si cauzele, simptomele specifice, pana la alternativele de tratament si cateva sfaturi importante in ceea ce priveste preventia.

Ce este embolia gazoasa si cum apare?

Embolia gazoasa consta in patrunderea bulelor de aer sau a altor gaze in vasele de sange. Aceste bule pot migra si pot bloca circulatia locala, ducand la hipoxie si leziuni ischemice in organele vitale, precum creierul sau inima. „Volumul de gaz necesar pentru a produce evenimente critice este foarte mic, de doar cativa mililitri”, ne spune dr. Wadi. „Doza letala de aer pentru embolia gazoasa depinde in mare masura de locul si viteza injectarii – de exemplu, embolia gazoasa de tip venos poate fi tolerata in volume mari, peste 100-300 mL, in partea dreapta a circulatiei, pe cand emboliile arteriale sunt periculoase”, completeaza dr. Iasmina Wadi.

Chiar si un volum de 2-3 mL de aer in circulatia cerebrala poate fi potential fatal, iar un volum de 0,5 mL in artera coronara stanga poate provoca fibrilatie ventriculara fatala. Prin urmare, se subliniaza importanta critica a localizarii embolilor gazosi. Embolia gazoasa poate aparea:

• in cadrul unor proceduri medicale invazive (cateterizare, chirurgie, laparoscopie);
• in timpul scufundarilor la adancime (prin formarea de bule de azot la decompresie);
• ca urmare a unor traumatisme penetrante sau contuzii toracice severe;
• accidental, prin administrarea de aer in perfuzii sau injectii, la domiciliu sau la spital.

Mecanismul de baza presupune patrunderea gazului in sistemul circulator, ca urmare a aparitiei unui gradient de presiune sal al unei brese vasculare.

Tipuri de embolie gazoasa si cauzele acestora

Se disting doua forme principale: embolia gazoasa arteriala si embolia gazoasa venoasa, fiecare avand particularitati de patogeneza, manifestare si tratament.

Embolie gazoasa arteriala

Aceasta apare atunci cand bulele de aer patrund in circulatia arteriala sistemica, determinand o ischemie progresiva a organelor tinta (creier, inima, rinichi, maduva). Aerul poate patrunde in circulatia arteriala prin mai multe mecanisme:

• intrare directa in artere: injectiile intraarteriale accidentale, cateterism arterial, angioplastie, bypass cardiopulmonar, biopsie pulmonara, rezectie pulmonara, bronhoscopii, traumatisme toracice penetrante sau manevre de resuscitare cardio-respiratorie;
• intrare indirecta in artere: transfer de gaze din circulatia venoasa in cea arteriala prin suntul dreapta-stanga (defect septal atrial/ventricular, foramen ovale patent), barotraume care duc la rupturi alveolare in timpul scufundarilor, ventilatie mecanica cu presiuni mari.

„Consecintele sunt adesea dramatice – in creier, se poate produce accidentul vascular ischemic, iar in cord, embolia gazoasa arteriala poate duce la infarct miocardic acut”, ne explica dr. Wadi.

Embolie gazoasa venoasa

Mult mai frecventa decat embolia gazoasa arteriala, embolia gazoasa venoasa apare atunci cand aerul intra in sistemul venos, de unde este transportat la plamani. In functie de volum, se poate ajunge la obstructia mecanica a fluxului in artera pulmonara si alterarea schimburilor gazoase. Cauzele sunt predominant iatrogene:

• cateterizare venoasa centrala (introducere sau indepartare in pozitie necorespunzatoare sau lipsa ocluziei, conexiuni defectuoase, inspiratie profunda la decuplare);
• utilizarea injectoarelor pentru CT sau a circuitelor extracoporale (hemodializa si bypass-ul cardiovascular), cu diametru relativ mare;
• interventiei chirurgicale si laparoscopice cu pozitionarea pacientului cu capul ridicat;
• proceduri ginecologice si obstetricale cu risc maxim la cezariana in momentul exteriorizarii uterului;
• ventilatie mecanica cu presiuni crescute si barotraumatisme alveolare;
• biopsii pulmonare si interventii toracice;
• scufundari la adancime, cand bulele de azot se formeaza in sistemul venos (in ascensiunea rapida a scafandrului).

„Manifestarile sunt tipice unui embolism pulmonar, in acest caz, vorbind despre dispnee brusca si durere toracica, tuse, iar in cazurile severe se ajunge la stop cardiorespirator”, ne explica dr. Iasmina Wadi. „Embolia gazoasa necesita interventie imediata”, adauga aceasta.

Embolie gazoasa – simptome si manifestari

In caz de embolie gazoasa, simptomele depind de localizare si de volumul de gaz acumulat. De exemplu, embolia venoasa se prezinta cu dispnee acuta, tuse, durere retrosternala, aritmii, stare de hipoxemie. „Pacientul poate prezenta hemoptizie usoara, cianoza, raluri pulmonare, deseori respiratie suieratoare”, adauga dr. Iasmina Wadi.

Semnele emboliei gazoase cardiace includ cresterea sau scaderea frecventei cardiace, cresterea presiunii venei jugulare, hipotensiune arteriala. In contextul blocarii circulatiei cerebrale, apar simptome precum alterarea starii mentale, convulsii, deficite neurologice sau chiar coma, ceea ce necesita interventie foarte rapida.

„Simptomele apar de obicei dupa evenimentul incriminator, dar uneori pot fi intarziate, cum ar fi in cazul scufundatorilor unde bulele de azot se acumuleaza progresiv”, ne explica dr. Iasmina Wadi. „In cazul emboliei gazoase masive, palparea pielii poate evidentia crepitatii localizate in special deasupra venelor superficiale”, mai adauga ea.

Embolie gazoasa – alternative de tratament si management rapid

In caz de embolie gazoasa, interventia prompta este absolut vitala. Abordarile includ:

• prevenirea extinderii embolilor: pozitionarea pacientului in decubit lateral stang (in caz de embolism gazos venos sau in decubit dorsal, in caz de embolism gazos arterial);
• oxigenoterapie (100%);
• aspirarea aerului prin cateter venos central, daca este deja montat;
• resuscitare cardio-respiratorie, daca apare stopul cardiac.

Terapia hiperbara este tratamentul de electie in special in emboliile arteriale cerebrale sau post-scufundare; prin cresterea presiunii, dimensiunea bulelor scade si oxigenarea tisulara va creste. „Tratamentul urmareste trei obiective principale: mentinerea stabilitatii hemodinamice, oprirea sursei de emboli si reducerea dimensiunii bulelor de gaz. La orice pacient instabil diagnosticat cu embolie gazoasa, prioritatea imediata trebuie sa fie stabilizarea cailor respiratorii, asigurarea unei respiratii adecvate si mentinerea stabilitatii hemodinamice”, explica dr. Iasmina Wadi.

Dupa cat timp apare embolia gazoasa?

„Embolia gazoasa apare de regula imediat dupa evenimentul cauzator: in timpul unei manevre medicale, la scurt timp dupa introducerea sau indepartarea unui cateter sau, in cazul ascensiunii rapide la scufundare, la doar cateva minute. Exista si cazuri intarziate, desi mai rare, cand apar simptome la cateva ore, in special la scufundatori, in boala de decompresie de tip II”, ne spune dr. Iasmina Wadi.

Embolie gazoasa – prognostic, complicatii si riscuri asociate

Prognosticul depinde de rapiditatea stabilirii diagnosticului si momentul initierii tratamentului. „De asemenea, foarte important este si volumul de gaz din artera sau vena, respectiv localizarea acestuia”, completeaza dr. Wadi. Embolia venoasa minora poate fi asimptomatica si chiar bine tolerata, fara probleme. Emboliile masive, pe de alta parte, poate duce la colaps cardiovascular si la decesul pacientului.

„Embolia arteriala cerebrala are un prognostic rezervat, cu risc de sechele neurologice nu doar pe termen lung, ci permanente, iar cea cardiaca de asemenea”, spune dr. Wadi. Complicatii mai frecvente includ infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral ischemic, insa si insuficienta respiratorie, edemul cerebral si, in unele cazuri, decesul. Rata mortalitatii variaza intre 20-50% in cazurile severe, netratate, in care nu se intervine in timp util.

Cum poate fi prevenita embolia gazoasa?

Pentru a reduce riscul de embolie gazoasa, preventia este fundamentala si consta in respectarea stricta a protocoalelor medicale specifice si a masurilor de siguranta. Astfel, se recomanda:

• evitarea patrunderii aerului in liniile venoase prin purjarea completa a seturilor de perfuzie si a seringilor;
• mentinerea pacientului in decubit dorsal in timpul introducerii/scoaterii cateterelor venoase centrale;
• utilizarea de conexiuni etanse la toate linii le si verificarea lor constanta;
• la scufundatori, se recomanda respectarea regulilor de ascensiune lenta, precum si pauzelor de decompresie pentru a preveni formarea bulelor de azot;
• in chirurgia laparoscopica si obstetrica, se folosesc tehnici corecte de insuflare si, respectiv, de monitorizare a pacientului in pozitii sigure.

„Embolia gazoasa se poate petrece si prin perfuzare la domiciliu. De aceea, trebuie respectate o serie de reguli importante – canula atasata la tubul intravenos se introduce in vena pacientului doar dupa ce fluidul a fost lasat sa curga pana cand toate bulele de aer din tub au disparut. Mai mult, punga de perfuzie se inlocuieste cu una noua inainte ca lichidul sa se fi consumat complet, iar aceasta se plaseaza nu orizontal, ci undeva deasupra corpului pacientului”, ne sfatuieste dr. Iasmina Wadi.

Bibliografie:

Kerrigan MJ, Cooper JS. Venous Gas Embolism. [Updated 2022 Oct 3]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482249/

Alexander AM, Sankari A, Martin N. Arterial Gas Embolism. [Updated 2024 Feb 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK546599/

Walker, III JR, Hexdall EJ, Murphy-Lavoie HM. Diving Gas Embolism. [Updated 2023 Jul 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482321/

Gordy S, Rowell S. Vascular air embolism. Int J Crit Illn Inj Sci. 2013 Jan;3(1):73-6. doi: 10.4103/2229-5151.109428. PMID: 23724390; PMCID: PMC3665124. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3665124/

Robert A. van Hulst, Jan Klein, Burkhard Lachmann. Gas embolism: pathophysiology and treatment. Link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1046/j.1475-097X.2003.00505.x