Termenul „entezita” descrie inflamatia zonei de insertie la nivelul osului a unui ligament sau a unui tendon. In cazul entezitei calcaneene, vorbim cel mai adesea despre zona de insertie fie a fasciei plantare pe calcaneu, fie a tendonului lui Ahile. Entezita calcaneana apare destul de rar in contextul unei boli sistemice, cum ar fi spondiloartrita, cel mai des fiind cauzata de presiunea excesiva si suprasolicitarea mecanica a calcaneului.
Impactul asupra calitatii vietii pacientului poate fi substantial: mersul, statul in picioare pentru perioade lungi de timp, activitatea fizica, toate devin dureroase pentru pacient, iar modificarile de mers favorizeaza, ulterior, adoptarea unor posturi inadecvate, cu aparitia altor probleme cum ar fi cele articulare.
In practica clinica, abordarea corecta a cazurilor de entezita calcaneana necesita o evaluare cat mai atenta pentru a diferentia in special entezita pur mecanica de entezita calcaneana asociata artritelor seronegative, cum ar fi spondiloartritele, deoarece tratamentul si prognosticul sunt, in esenta, diferite.
Entezita calcaneana defineste inflamatia zonei de insertie a structurilor moi pe osul calcaiului, adica osul calcaneu. Cele doua structuri cel mai frecvent afectate sunt tendonul lui Ahile, care se insera in partea posterioara a calcanului, si fascia plantara, in partea inferioara a calcaneului. In forma clasica, entezita calcaneana apare ca urmare a suprasolicitarii osului calcaneu, care in timp provoaca microtraumatisme la nivelul punctelor de insertie a structurilor amintite.
La astfel de microtraumatisme, organismul raspunde prin inflamatie, edem si, in timp, se ajunge la modificari degenerative si formare de entezofite si osteofite locale. Practic, are loc un proces de remodelare osoasa a locului de insertie. In unele cazuri, persistenta inflamatiei va duce la o cronicizare a durerii si modificari structurale ireversibile, iar la copii poate fi vorba de apofizita calcaneana, cunoscuta si drept boala Sever, in care cartilajul de crestere de la nivelul calcaiului este afectat.
Calcaneul este osul mare al calcaiului, care serveste drept punct de ancorare pentru numeroase structuri: tendonul lui Ahile se prinde la nivelul tuberozitatii posterioare, pe cand fascia plantara se ataseaza la fata inferioara, iar mici burse si ligamente contribuie la amortizarea stresului din timpul mersului, alergatului. Insertia tendonului este formata dintr-o zona anatomica delimitata de tranzitie intre tendon si os, care este supusa stresului mecanic intens.
Inflamatia in aceasta zona poate afecta bursele retrocalcaneene si poate duce la degenerescenta tendinoase, formarea de depuneri calcaroase, iar durerea rezultata in entezita calcaneana apare in special la incarcare, la inceputul mersului dimineata sau dupa perioade prelungite de repaus.
Cauzele care duc la entezita calcaneana sunt in marea lor majoritate mecanice. Vorbim, asadar, despre cresterea brusca a incarcarii calcaiului, antrenamente intense care implica ridicarea unor greutati foarte mari, sarituri, alergare pe suprafete dure, incaltaminte inadecvata si constrictiva, care strange piciorul si nu este adaptata tipului de activitate fizica, pentru a absorbi cat mai bine socurile mecanice.
Obezitatea si surplusul de greutate cresc semnificativ presiunea asupra insertiilor calcaneene si anomaliile biomicanice ale piciorului, cum ar fi piciorul plat, talusul rigid sau existenta vreunei diferente intre lungimea picioarelor deregleaza modul in care greutatea este redistribuita, ceea ce creste riscul de entezita calcaneana. Varsta joaca un rol in entezita calcaneana, intrucat odata cu inaintarea in varsta tendoanele si ligamentele devin mai putin elastice, rigidizandu-se.
Exista si cauze inflamatorii sistemice care pot duce la entezita calcaneana, dar nu numai. Spre exemplu, entezita este un element clasic in spondiloartropatiile seronegatice, cele mai frecvente fiind spondilita anchilozanta si artrita psoriazica. Rareori, entezita calcaneana poate fi cauzata de o infectie sau o afectiune metabolica. Anumite profesii sau hobby-uri, activitati sportive care implica sarituri, alergare, in esenta activitati care implica miscari ce „trag” foarte mult de enteza calcaneana, stau la baza aparitiei bolii sau pot precipita simptomele asociate.
Pacientul cu entezita calcaneana prezinta drept simptom cardinal durerea de calcai. Aceasta are tendinta de a se intensifica in momentul incarcarii, cum ar fi ridicarea greutatilor. De asemenea, apare la urcarea scarilor sau la primii pasi, dimineata. Durerea este descrisa ca o senzatia tipica de injunghiere, arsura, cu diferente in functie de structura implicata:
Zona afectata poate fi umflata, sensibila la palpare. Rigiditatea matinala este frecventa, desi de obicei se amelioreaza dupa primii pasi. In entezita calcaneana asociata bolilor inflamatorii pot aparea si simptome sistemice sau alte semne articulare. Daca inflamatia persista, pacientii tind sa dezvolte modificari ale mersului, pentru a compensa deficitul si ameliora durerea, ducand in cele din urma la alte probleme, cum ar fi cele de genunchi, sold sau spate.
Evaluarea pacientului la care se suspecteaza entezita calcaneana incepe cu examenul clinic. De exemplu, se palpeaza precis zona de insertie, se fac teste de tensionare a tendoanelor, examenul necesitand si evaluarea mersului. Imagistica este folosita pentru a confirma diagnosticul si, mai mult, pentru a exclude alte cauze.
Radiografia simpla poate evidentia entezofite, calcificari la nivelul insertiei sau modificari ale conturului osos la pacientul cu entezita calcaneana. Totusi, imagistica de electie este ecografia sau RMN-ul. Ecografia permite vizualizarea grosimii tendonului, prezenta unei zone specifice de degenerescenta, inflamatia burselor.
RMN-ul scoate in evidenta edemul osos, gradul de degenerescenta a tendoanelor si eventualele rupturi partiale. Investigatiile de laborator includ teste care sustin inflamatia generala, precum VSH-ul sau proteina C reactiva, iar daca exista suspiciune de boala sistemica, se pot evidentia markerii specifici, inclusiv HLA-B27.
In general, tratamentul pacientului cu entezita calcaneana este conservator si multimodal. Avem mai multe obiective, inclusiv ameliorarea inflamatiei, a durerii, restabilirea functiei locomotorii si, daca este cazul, eliminarea factorilor predispozanti. In prima instanta, pacientului cu entezita calcaneana i se recomanda limitarea sau evitarea activitatilor intense, cu risc de suprasolicitare, scaderea in greutate (daca este cazul), purtarea incaltamintei adecvate, uneori cu suport talonar pentru distribuirea conforma a greutatii si amortizarea socurilor mecanice.
Kinetoterapia are un rol foarte important, incluzand exercitii de intindere ale gastrocnemienilor si fasciei plantare, exercitii excentrice pentru tendonul lui Ahile, tehnici de mobilizare si, atunci cand este necesar, corectarea dezechilibrelor biomecanice prin purtarea ortezelor personalizate. Fizioterapia ajuta la ameliorarea si gestionarea simptomelor de entezita calcaneana.
Compresele cu gheata si antiinflamatoarele ajuta la ameliorarea durerii, iar infiltratiile pe baza de corticosteroizi sunt eficiente in special in entezita calcaneana recalcitranta, cu precautie insa mai ales la insertia tendonului lui Ahile, din cauza riscului de slabire tendinoasa si ruptura. De asemenea, in ultimii ani terapiile regeneratoare – infiltratii cu plasma imbogatita cu trombocite (PRP), terapia cu unde de soc extracorporeale – au aratat rezultate promitatoare la pacientii cu entezita calcaneana cronica.
Interventia chirurgicala nu este de prima linie, ci este rezervata cazurilor refractare, persistente, cu simptome severe, care se prezinta cu leziuni structurale importante sau rupturi. Procedurile pot include debridarea insertiei, rezectia entezofitelor sau reconstructia partiala a tendonului.
Majoritatea pacientilor raspund foarte bine la tratamentul conservator si se recupereaza, in mod obisnuit, in cateva saptamani, dar uneori poate dura chiar mai multe luni, mai ales atunci cand factorii de risc nu sunt evitati. Entezita netratata poate deveni cronica, odata cu instalarea unor modificari structurale precum calcificarile in zona de insertie, slabirea tendonului si, in cazurile severe, rupturile.
Persistenta durerii are drept urmare, in foarte multe cazuri, modificarea mecanicii de mers, ceea ce conduce la alte probleme articulare si musculare. Pentru pacientii cu entezita calcaneana ce sunt diagnosticati cu boli inflamatorii sistemice, cum ar fi spondiloartropatiile, prognosticul se coreleaza cu capacitatea de a gestiona boala de baza. De obicei, acesti pacienti au un risc mult mai mare de recidiva si simptome mai severe.
Preventia se bazeaza pe evitarea suprasolicitarii, dozarea corespunzatoare a efortului fizic si a antrenamentelor, alternanta activitatilor cu impact mare cu activitati cu impact mai redus. Mai mult, se recomanda purtarea unei incaltaminte adecvate, care asigura suport si amortizeaza, pe cat posibil, socurile mecanice din timpul alergatului.
Inainte de fiecare antrenament se recomanda incalzirea gambelor si picioarelor. Aceste exercitii ar trebui efectuate, de asemenea, si la sfarsitul antrenamentelor. In final, in cazul aparitiei unei dureri care persista, are caracter regulat si nu se amelioreaza, este indicat sa se consulte medicul specialist.
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook