Fumatul, ucigasul nevazut

Fumatul afecteaza atat sanatatea fumatorului, cat si pe cea a persoanelor din jur.

Fumatul este un viciu cu implicatii importante in ceea ce priveste sanatatea. In urma arderii tutunului, fumul care se produce contine substante iritante, toxice, cu potential cancerigen. Pe langa nicotina, un fumator va mai inhala si alte substante chimice cu efecte nocive asupra organismului.

Dintre acestea, le amintim pe cele de mai jos.

• Gudronul este un amestec de particule solide, rezultat in urma arderii tutunului. Printre acestea se numara si benzopirenul, o substanta cancerigena. Culoarea gudronului este maro, are textura vascoasa, lipicioasa, si este responsabil la fumatori de aparitia petelor galben-maronii de pe dinti, unghii, haine etc. Plamanii unei persoane care fumeaza un pachet de tigari pe zi inmagazineaza, intr-un an, 400 grame de gudron.
• Monoxidul de carbon este un gaz inodor, incolor, letal. Cand este inspirat la nivelul plamanilor are capacitatea de a inlocui oxigenul din sange, legandu-se de proteina care transporta oxigenul la tesuturi, numita hemoglobina. Astfel, pentru a asigura functionarea normala a creierului, a muschilor, a celorlalte organe, inima unui individ care fumeaza trebuie sa lucreze mai intens pentru a furniza necesarul de oxigen.
• Acidul cianhidric este incolor, volatil si impiedica cilii bronsici sa se miste, cilii fiind firisoarele care indeparteaza substantele straine din caile respiratorii, ce actioneaza precum o „matura”. Din cauza prezentei acidului cianhidric, substantele toxice se vor acumula mult mai usor in plamani.
• Radicalii liberi sunt asociati cu aparitia mai multor boli, fiind substante ce afecteaza muschiul cardiac, precum si vasele de sange. Radicalii liberi si colesterolul sunt implicati in aparitia aterosclerozei, mai exact depunerea grasimilor la nivelul peretilor vaselor de sange.
• Compusii radioactivi si unele metale (de exemplu, poloniu, arsenic, cadmiu, plumb) afecteaza sistemul nervos, plamanii, rinichii, ochi.
• Nicotina este substanta chimica din tutun ce provoaca dependenta de fumat, dar totodata administrata in cazul fumatului reduce diametrul vaselor sangvine (vasoconstrictie), cauzeaza tahicardie (cresterea frecventei batailor cardiace) si duce la aparitia tulburarilor endocrine.

Fumatorii cu boli cardiovasculare trebuie sa fie atenti, intrucat, dupa cum arata si cercetarile medicale, li se recomanda sa renunte la fumat.

Rezultatele  medicatiei cresc substantial atunci cand medicamentele sunt asociate cu interventiile asupra comportamentului – survenite sub forma consilierii din partea unui medic sau unui alt specialist in sanatate (ex. farmacist).

Efectele negative ale consumului de tutun asupra sanatatii cardiovasculare

• Fumatul este responsabil pentru 50% dintre toate decesele evitabile in randul fumatorilor, iar jumatate dintre acestea sunt cauzate de boli cardiovasculare (BCV), 8 din 10 fiind provocate de emfizem pulomar si bronsita.
• Riscul de BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica) este de 10 ori mai mare la fumatori decat la nefumatori.
• Dupa varsta de 40 de ani, riscul de atac de cord este de 5 ori mai mare la fumatori decat la nefumatori.
• Consumul de tutun are o contributie majora la producerea si dezvoltarea hipertensiunii, a bolii coronariene, a infarctului miocardic acut, a mortii subite, a insuficientei cardiace precum si a complicatiilor acestora.
• Persoanele expuse la fumat pasiv au un risc de morbiditate si mortalitate cauzat de boli coronariene mai mare cu 20 – 30%.
• Legislatia antifumat se asociaza cu o incidenta redusa a infarctului miocardic si a mortalitatii in populatie.

Beneficiile renuntarii la fumat pentru sanatatea pacientilor cu boli cardiovasculare

• Renuntarea la fumat dupa un infarct miocardic reduce mortalitatea cardiovasculara cu 36 – 46%.
• Renuntarea la fumat ar trebui sa constituie o prioritate pentru preventia primara si secundara a tuturor formelor de boala cardiaca si ar trebui tratata cu aceeasi seriozitate ca orice alt factor de risc major precum diabetul, hipertensiunea si dislipidemia.
• Renuntarea la fumat determina o reducere mai importanta a mortalitatii din cauza bolilor cardiovasculare, decat orice alta metoda de preventie secundara, inclusiv utilizarea de β-blocanti, inhibitori de enzima de conversie, statine sau aspirina.

Vei simti beneficiile renuntarii la fumat din primele minute.

In plus, beneficiile medicatiei antihipertensive sau hipolipemiante sunt reduse semnificativ la cei care continua sa fumeze.

Terapia de substitutie nicotinica, bupropion si vareniclina este medicatia de prima linie pentru renuntarea la fumat, dovedita a creste semnificativ abstinenta la fumat in cazul pacientilor cu boli cardiovasculare si are un profil de siguranta foarte bun.

Combinatia de farmacoterapie + suport comportamental din partea medicului sau farmacistului este de doua ori mai eficienta decat oricare dintre acestea doua luate separat si se recomanda tuturor pacientilor cu boli cardiovasculare, care fumeaza.

Ai grija de sanatatea inimii tale, ai grija de tine!

• Gaseste-ti cu adevarat motivatia!
• Cere sfatul medicului pneumolog, medicului de familie ori farmacistului pentru a-ti recomanda tratamentul potrivit pentru a renunta la fumat!
• Stabileste o zi pentru a incepe sa iti recapeti sanatatea!
• Fiecare zi fara fumat este o zi castigata!