Glioblastom sau gliom cerebral de gradul IV - informatii complete

Gliomul cerebral de gradul IV, denumit mai pe scurt glioblastom, este cea mai agresiva si din pacate cea mai frecventa forma de tumora cerebrala maligna, in cazul careia speranta de viata este una redusa chiar si in conditiile administrarii tratamentului adecvat. Aceasta pentru ca un glioblastom are o forma prost delimitata si se extinde usor in zonele invecinate, celulele canceroase putand migra pana in emisfera cerebrala opusa celei in care s-a format tumora initiala. De aceea, chiar daca un glioblastom este depistat si indepartat la timp, acesta recidiveaza in majoritatea cazurilor, fie in aceeasi zona fie in alta regiune a creierului.

In cele ce urmeaza va vom prezenta informatii detaliate despre ce inseamna un glioblastom incepand cu definirea acestuia si continuand cu cauzele, simptomele metodele de diagnostic si tratament si prognosticul in astfel de cazuri.

Ce inseamna glioblastom

La nivelul creierului exista o categorie de celule numite celule gliale, care au rolul de a sustine pe diferite cai neuronii, asigurand nutritia si oxigenarea acestora, protejandu-i si facilitand procesele metabolice. Exista mai multe tipuri de celule gliale, fiecare cu roluri specifice, iar atunci cand o categorie incepe sa se dezvolte anormal da nastere unei tumori cerebrale numite gliom.

Exista mai multe tipuri de gliom, iar cea mai severa forma este gliomul cerebral de gradul IV, despre care spuneam ca se mai numeste glioblastom.

Asadar, glioblastomul este o tumora cerebrala maligna incadrata in gradul IV, care este cel mai inalt nivel de clasificare a agresivitatii. Vorbim de o tumora infiltrativa prost delimitata, ceea ce inseamna ca un  glioblastom are margini difuze si nu se delimiteaza clar de tesutul cerebral sanatos. Aceasta face ca celulele canceroase sa migreze cu usurinta in tesuturile sanatoase, uneori putand ajunge in emisfera cerebrala opusa, la distanta de 4-5 centimetri de glioblastom. Astfel se explica rata sporita de recidiva, care contribuie decisiv la reducerea sanselor de supravietuire pe termen lung in cazul pacientilor cu glioblastom.

Acest tip de gliom este si cea mai des intalnita tumora cerebrala in randul adultilor, circa 40% dintre pacientii cu o astfel de problema fiind diagnosticati cu glioblastom. Acesta apare preponderent in intervalul de varsta 40-60 de ani, avand o prevalenta usor mai crescuta in randul barbatilor     

Cum si de ce apare un glioblastom

Factorul care sta la baza aparitiei unui glioblastom este proliferarea anormala a celulelor gliale, care dau nastere astfel unei formatiuni tumorale la nivelul creierului, ce poate fi benigna sau maligna. In cazul de fata e vorba de o tumora maligna care se poate forma in doua moduri, iar in functie de acestea exista doua tipuri de glioblastom, dupa cum urmeaza:

• Glioblastom primar – apare fara existenta prealabila a unei alte tumori, fiind cea mai frecventa si totodata cea mai agresiva forma de glioblastom, avand rezistenta crescuta la tratament;
• Glioblastom secundar – evolueaza dintr-o forma benigna de gliom de gradul II sau III, care nedepistata si netratata la timp se malignizeaza si avanseaza la stadiul de glioblastom. Aceasta forma este mai rara si raspunde mai bine la tratament.

Cauzele care duc la aparitia celulelor gliale anormale nu sunt inca pe deplin elucidate, existand unele indicii conform carora expunerea la substante toxice sau radiatii ar putea fi un factor determinant. Exista insa multe cazuri de pacienti cu glioblastom care nu au fost expusi unor astfel de factori, nu prezinta mutatii generice si nici nu au in istoricul familial cazuri similare, astfel ca tumora apare in general sporadic, fara cauze cunoscute.

Ce simptome prezinta pacientii cu glioblastom

Simptomatologia in cazul pacientilor cu glioblastom difera in functie de zona in care este localizata tumora iar manifestarile apar la cateva luni de la formarea primei celule maligne.

In general, primul simptom care trebuie sa constituie un semnal de alarma este durerea de cap persistenta, asociata cu cresterea presiunii intracraniene pe masura ce glioblastomul de dezvolta. Aparitia tumorii este insotita si de formarea uni edem cerebral, care in fazele incipiente cauzeaza tulburari neurologice in functie de zona din creier afectata. Astfel, poate aparea slabiciune musculara sau chiar hemipareza pe partea opusa celei in care s-a format tumora,  tulburari de vorbire, pierderi de memorie - daca glioblastomul este in lobul temporal – si tulburari de vedere in cazul unui glioblastom in zona temporala sau occipitala a creierului.

In formele avansate, cand tumora creste in dimensiuni si se ajunge le hipertensiune intracraniana, pot aparea tulburari psihice, modificari ale comportamentului manifestate prin crize temporare, crize de epilepsie, totul culminand cu stare de somnolenta sau coma, in fazele terminale.

Daca simptomele se datoreaza doar edemului cerebral, acestea sunt reversibile in urma tratamentului, insa daca sunt rezultatul extinderii masei tumorale, deficientele sunt mai severe si raman definitive.

Stabilirea diagnosticului de glioblastom

Pacientii cu simptomele enumerate mai sus trebuie sa se prezinte la cabinetul unui medic neurolog, care dupa anamneza recomanda o investigatie imagistica de tip RMN (rezonanta magnetica nucleara) sau CT (tomografie computerizata). Aceste investigatii permit atat vizualizarea tumorii cu margini prost delimitate, cat si a edemului aferent, precum si a eventualelor portiuni necrozate.

Pentru confirmarea diagnosticului de glioblastom este nevoie de o biopsie cerebrala care presupune prelevarea unei probe de tesut tumoral in vederea analizei histopatologice. Intrucat e vorba de o tumora cu evolutie fulminanta, prelevarea probelor se face, de obicei, odata cu extirparea formatiunii tumorale, pentru a castiga timp, care este vital in astfel de cazuri.

Optiuni de tratament pentru glioblastom

Chiar daca diagnosticul de glioblastom se confirma ulterior prin biopsie, prezenta unei astfel formatiuni in creier depistata prin investigatii imagistice impune o interventie chirurgicala pentru eliminarea tumorii indiferent de natura acesteia. Cu toate ca este vorba de o operatie pe creier, in prezent exista metode minim invazive care permit ca o astfel de interventie sa fie efectuata cu mare precizie.

Fiind vorba de o tumora invaziva cu margini difuze, este foarte dificil ca un glioblastom sa fie eliminat in totalitate, mai ales ca exista si riscul afectari altor zone din creier. Pentru a reduce cat mai mult riscurile, trebuie indepartat cel putin 90% din glioblastom, iar in cazurile in care acest lucru nu este posibil se elimina cat de mult se poate sau se preleveaza  doar probe de tesut pentru biopsie.

Este important ca operatia sa fie facuta cat mai curand posibil, intrucat glioblastomul are o evolutie rapida, iar orice zi de intarziere face interventia mai dificila si ii reduce eficienta.

A doua zi dupa interventie pacientului i se face un nou RMN iar la 3 zile se poate externa, cu recomandarea de a evita efortul intens in prima luna.

La 3-4 saptamani dupa operatie pacientii trebuie sa faca 30 de sedinte de radioterapie pe parcursul a sase saptamani, primind in paralel tratament pentru prevenirea aparitiei edemului cerebral sub influenta radiatiilor.

De, asemenea este necesar ca pacientii sa faca si chimioterapie, administrarea citostaticelor incepand in perioada radioterapiei si continuand dupa incheierea acesteia.

Prognostic si speranta de viata

Din pacate, prognosticul in cazul pacientilor diagnosticati cu glioblastom este unul rezervat, din cauza faptului ca vorbim de o tumora invaziva care nu poate fi indepartata in totalitate. Astfel, chiar si dupa operatie mai raman in tesutul cerebral celule canceroase care nu sunt distruse in totalitate prin radioterapie si chimioterapie.

Prin urmare, in cele mai multe cazuri boala recidiveaza mai devreme sau mai tarziu perioada medie pana la partitia unui nou glioblastom fiind de 10-12 luni. Se repeta astfel tratamentul descris in capitolul anterior, insa nici de aceasta data riscul de recidiva nu este eliminat complet.

De aceea speranta de viata este mult mai redusa in comparatie cu alte tipuri de cancer. Mai exact, un pacient cu glioblastom care a beneficiat de tratament complet poate supravietui in medie 15-18 luni de la momentul stabilirii diagnosticului. Un pacient supus unei interventii chirurgicale de indepartare a tumorii dar care nu continua tratamentul cu sedintele de radioterapie si chimioterapie supravietuieste aproximativ 6 luni dupa interventie iar terapiile mentionate prelungesc speranta de viata cu cate 3 luni fiecare. Pe de alta parte, pacientii care nu urmeaza niciun tratament supravietuiesc in medie 2-3 luni.

Asadar, glioblastomul este o forma frecventa si agresiva de cancer cerebral, cu o evolutie rapida si un prognostic rezervat. Cauzele aparitiei nu sunt inca elucidate iar solutiile terapeutice, desi performante, nu pot decat sa prelungeasca viata pacientului cu cateva luni.