Glosodinie: cauze, simptome, diagnostic, tratament pentru ameliorarea durerii

In comparatie cu alte afectiuni, denumirea de glosodinie este mai putin familiara publicului larg, aceasta nu pentru ca ar fi vorba de o boala rara ci pentru ca in limbajul comun se foloseste un termen mai usor de retinut, si anume „sindromul gurii care arde”. Asadar vorbim de o afectiune ce se manifesta la nivelul cavitatii bucale, pacientii care sufera de glosodinie confruntandu-se cu o senzatie suparatoare de arsura sau usturime care poate fi insotita si de alte simptome, in functie de particularitatile fiecarui caz.

Exista doua tipuri de glosodinie, care se diferentiaza in functie de cauze, iar diagnosticul se stabileste de obicei incepand de la cabinetul unui medic stomatolog. Tratamentul adecvat pentru glosodinie variaza in functie de simptome si de cauzele care stau la baza aparitiei bolii, uneori fiind necesare mai multe scheme terapeutice pentru gasirea unei solutii optime

Am dorit ca articolul de fata sa se constituie intr-un ghid usor accesibil despre glosodinie, astfel ca va invitam sa-l parcurgeti daca doriti sa aflati mai multe despre aceasta afectiune.

Informatii generale despre glosodinie

Despre glosodinie putem spune ca este o afectiune dureroasa sau cel putin suparatoare la nivelul cavitatii bucale, manifestata in principal printr-o senzatie de usturime persistenta a limbii, insa pot fi afectate si buzele gingiile sau cerul gurii. De obicei usturimea devine mai puternica pe parcursul zilei iar uneori se amelioreaza atunci cand sunt consumate alimente sau lichide. Conform statisticilor, femeile sunt cele care dezvolta mai frecvent glosodinie, prevalenta bolii fiind mai crescuta in randul populatiei feminine cu varste peste 50 de ani.

Simptomele de glosodinie difera de la caz la caz, la fel si cauzele, in functie de care se disting si doua tipuri specifice ale bolii dupa cum urmeaza:

• Glosodinie idiopatica sau primara – este acea forma de glosodinie care apare din cauze necunoscute si despre care se suspecteaza ca ar fi asociata cu anumite leziuni aparute la nivelul terminatiilor nervoase;
• Glosodinie secundara – de aceasta data este vorba de o forma de glosodinie cu cauze cunoscute, ce apare ca o consecinta  unor probleme pe care le vom detalia in capitolul urmator.

Cauze generatoare de glosodinie

Asadar, in cazurile de glosodinie primara cauza nu poate fi identificata, cel mult fiind suspectata o afectare a terminatiilor nervoase de la nivelul cavitatii bucale.

De cealalta parte, daca ne referim la glosodinie secundara, aceasta este asociata cu probleme de sanatate ce pot fi depistate cu usurinta prin investigatii specifice, fiind considerata deseori un simptom al acestora. Astfel, principalele simptome care pot genera o glosodinie secundara sunt:

• Deficientele nutritionale;
• Reactiile alergice la diferite alimente;
• Boala de reflux gastroesofagian;
• Anxietatea sau depresia;
• Dezvoltarea anormala a dentitiei sau implanturile dentare montate gresit;
• Diferite tulburari endocrine;
• Bruxismul (obiceiul de scrasni din dinti).

De asemenea, spalatul excesiv pe dinti, anumite ingrediente din produsele de ingrijire orala, unele medicamente, consumul excesiv de alimente picante si/sau bauturi acidulate, precum si alimentele ori bauturile prea reci sau prea fierbinti pot cauza glosodinie secundara.

Ca factori de risc pentru glosodinie putem mentiona problemele stomatologice, implanturile dentare sau purtarea protezelor, diabetul, infectiile respiratorii recurente, alergiile alimentare, tulburarile emotionale, menopauza si administrarea unor medicamente precum cele folosite in tratarea hipertensiunii arteriale.

Cum se manifesta glosodinia

Simptomele de glosodinie variaza de la caz la caz, insa elementul principal este senzatia de arsura care se resimte la nivelul limbii, uneori si al gingiilor, buzelor si valului palatin. Aceasta senzatie poate fi bilaterala sau se poate manifesta pe o singura parte, iar intensitatea variaza de la un nivel scazut pana la unul foarte ridicat, ce afecteaza capacitatea de a manca si genereaza insomnii din cauza usturimii puternice. Totodata, usturimea intensa este si generatoare de stres, putand duce la crize de anxietate si chiar atacuri de panica. De asemenea, mai trebuie spus ca intensitatea durerii creste progresiv, fiind mai accentuata pe timpul zilei si uneori inexistenta dimineata la momentul trezirii.

In anumite cazuri, pacientii cu glosodinie pot avea gura uscata, fiind posibila si aparitia senzatiei de amorteala sau furnicaturi, care constituie semnul unei posibile afectari nervoase.

Totodata, in glosodinie pot aparea modificari ale sensibilitatii receptorilor gustativi, ceea ce modifica perceptia gusturilor. Pe acest fond, pacientii cu glosodinie pot simti un gust amar sau metalic persistent iar uneori se poate ajunge pana la pierderea gustului – simptome puse tot pe seama afectarii terminatiilor nervoase de la nivelul cavitatii bucale.    

Stabilirea diagnosticului de glosodinie

In majoritatea cazurilor, pacientii cu glosodinie se adreseaza medicului de familie, care ii indruma catre un cabinet somatologic, sau merg direct la stomatolog. Inaintea examinarii cavitatii bucale, stomatologul face o anamneza, discutand cu pacientul in privinta simptomelor, a modului in care acestea se manifesta, a istoricului sau medical si remediilor pe care le-a incercat pana la momentul respectiv.

Urmeaza consultul stomatologic in cursul caruia medicul poate constate anumite semne specifice cauzei bolii, iar in functie de acestea poate recomanda unele investigatii sau poate face o trimitere catre alt specialist, in functie de cauza suspectata. Tot  in functie de acest criteriu pot fi necesare analize de sange, teste alergenice sau analize ale culturilor microbiologice pentru identificarea eventualelor infectii orale.

In ce consta tratamentul pentru glosodinie

Nu exista o schema de tratament specifica pentru glosodinie, intrucat optiunile terapeutice se stabilesc in functie de cauzele bolii si de intensitatea simptomelor. In cazurile de glosodinie primara, care sunt idiopatice, tratamentul optim este mai dificil de stabilit intrucat nu se cunosc cauzele. Principalul obiectiv este ameliorarea simptomelor iar in general se incearca mai multe scheme terapeutice pana cand se ajunge la o combinatie care sa dea rezultatele dorite. Printre solutiile cel mai des utilizate in formele primare se numara administrarea de analgezice in vederea ameliorarii durerii si senzatiei de arsura, suplimentarea alimentatiei cu vitamine din complexul B pentru imbunatatirea functiilor nervoase, folosirea unor solutii cu efect antibacterian pentru clatirea  gurii si chiar terapii cognitiv comportamentale daca sunt indicii ca ar putea fi vorba de o cauza de natura psihica.

In privinta glosodiniei secundare este mai usor de stabilit un tratament adecvat intrucat se cunoaste cauza subiacenta. Astfel, optiunile terapeutice se concentreaza pe cauza bolii iar in paralel poate fi administrat si tratament pentru ameliorarea simptomelor  neplacute constand in medicamente antiinflamatoare, produse topice cu efect analgezic sau anticonvulsivante.

Gestionarea glosodiniei pe termen lung

Dincolo de aspectele care tin de tratament, glosodinia poate fi controlata si respectand cateva reguli simple care ajuta la ameliorarea simptomelor si la vindecare. In primul rand, este importanta evitarea factorilor iritanti iar in aceasta categoriei intra alimentele picante si cele cu un pH acid, bauturile carbogazoase, alcoolul precum si fumul de tigara. O dieta echilibrata, bogata in minerale si vitamine, contribuie la prevenirea deficitelor nutritionale, fiind necesar si consumul unei cantitati optime de lichide, aceasta insemnand cel putin 2 litri pe zi.

Un alt aspect tine de igiena orala, care contribuie la distrugerea bacteriilor din cavitatea bucala ce pot provoca infectii, iar acestea cauzeaza la randul lor glosodinie. Spalatul pe dinti dimineata si dupa fiecare masa este esential in acest sens, insa nu trebuie sa exagerati cu periajul si nici sa va spalati de foarte multe ori pe zi. Este important sa schimbati periuta de dinti cand apare cel mai mic semn de uzura si sa folositi produse de ingrijire orala pe baza de ingrediente naturale, care nu irita mucoasa bucala. De asemenea, controalele stomatologice efectuate cu regularitate reduc riscul aparitiei de carii si alte probleme la nivelul cavitatii bucale, care favorizeaza glosodinia.

Nu mai putin importanta este evitarea stresului, pentru a preveni astfel starile emotionale negative ce constituie un alt factor de risc in aparitia glosodiniei. Miscarea in aer liber, activitatile recreative dar si tehnicile de relaxare precum yoga, mediatia sau exercitiile de respiratie sunt metode eficiente de gestionare a stresului si imbunatatire a starii psihice.