Informatii despre herpesul genital

Conform datelor de natura epidemiologica, herpesul genital este una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuala. Totusi, in jur de 90% dintre persoanele cu herpes genital fie nu au niciun simptom, fie prezinta simptome greu vizibile. La nivel global, se considera ca exista mai mult de 400 de milioane de cazuri diagnosticate de herpes genital. In Statele Unite, de exemplu, 1 din 5 adulti este diagnosticat, peste un milion de infectii noi aparand in fiecare an. Infectia cu transmitere sexuala este cauzata de agentul viral Herpes simplex de tip 2 (peste 85% din cazuri), dar si de Herpes simplex de tip 1 (in jur de 15% dintre cazurile diagnosticate).

Herpes genital – informatii generale

Infectia cu agenti virali Herpes simplex (tip 1 sau 2) duce la aparitia de herpes genital, o boala care se poate manifesta fie ca infectie primara, fie ca infectie recurenta. In mod obisnuit, virusul se replica la nivelul tesutului epitelial si se stabileste in stare latenta in neuronii senzorial, uzual pe traiectul nervului trigemen. In special pe fondul unui sistem imunitar slabit, agentul viral se reactiveaza sub forma de leziuni localizate. Principala cale de infectie o reprezinta contactul de natura sexuala (vaginal, oral sau anal), putine fiind cazurile in care un herpes genital apare din cauza contactului cu anumite obiecte si suprafete contaminate sau cu leziunile herpetice.

Farmacistii Catena recomanda ImunoSuport Ultra de la Naturalis care contribuie la functionarea normala a sistemului imunitar, datorita combinatiei de vitamina D (50 mcg/2000 UI), vitamina C (500 mg) si zinc (10 mg), care actioneaza sinergic. Pentru a garanta eliberarea si absorbtia treptata a ingredientelor active continute, ImunoSuport Ultra utilizeaza o tehnologie speciala de eliberare prelungita, astfel incat organismul sa poata utiliza mai bine aportul de nutrienti.

Naturalis ImunoSuport ULTRA X 30 tablete

Vezi detalii

Herpes genital – cauze si factori de risc

Un herpes genital apare din cauza infectiilor cu Herpes simplex. Exista doua tipuri virale, care fac parte din familia Herpesviridae, care produc herpes genital:

• herpes simplex de tip 1 (HSV-1);
• herpes simplex de tip 2 (HSV-2).

Majoritatea cazurilor de herpes genital sunt urmarea infectiei cu HSV-2. Herpesul labial, aparut la nivelul buzelor, este cauzat tot de virusul herpetic, frecvent de HSV-1. Totusi, fiecare dintre aceste virusuri poate cauza atat herpes bucal, cat si herpes genital. De asemenea, manifestarile nu depind doar de tipul de agent etiologic, ci si de localizarea in vivo a agentului viral. Virusurile instalate in ganglionii situati la capatul inferior al coloanei vertebrale provoaca herpes genital, iar cele care raman in stare latenta, in ganglionii de pe traiectul nervului trigemen, duce recurent la herpes bucal, in special prin expunerea la factorii declansatori.

Exista mai multi factori de risc asociati cu aparitia unui herpes genital.

• Riscul ca o persoana de sex masculin sa fie infectata de un partener de sex masculin pare a fi mult mai mare, deoarece virusul este frecvent transmis de persoane care nu stiu ca au o astfel de infectie (sex ratio 2:1).
• Riscul de herpes genital este direct proportional cu cresterea numarului de parteneri sexuali (≥ 10 parteneri sexuali ridica un risc de 19-37% de a dezvolta herpes genital).
• Riscul creste daca nu se foloseste prezervativul in timpul contactului sexual.
• Riscul este mai mare si la persoanele care utilizeaza contraceptive orale, cu vaginoza bacteriana si care sunt pozitive in ceea ce priveste colonizarea vaginala cu Streptococcus agalactiae.
• Imbolnavirea survine si prin contactul cu leziunile herpetice ale unei persoane infectate.
• Virusul Herpes simplex se poate transmite de la mama infectata la nou-nascut.
• Stresul emotional, expunerea la lumina puternica si starea imunodepresiva sunt alti factori de risc.

HSV-2 se transmite de obicei prin contact sexual. Are un tropism selectiv pentru piele si pentru membranele mucoase, ducand la invadarea celulelor in urma expunerii primare si, ulterior, ajunge sa se replice intracelular la acel nivel. Dupa ce expunerea initiala si simptomele asociate cazului de herpes genital se rezolva (10-14 zile), virusul ramane latent in teaca periaxonala de la nivelul senzorial, fie al ganglionilor nervului trigemen, cervicali, lombosacrali sau autonomi. In astfel de locatii, replicarea virala este adesea controlata de sistemul imunitar, iar virusul ramane intr-o stare latenta si se reactiveaza mai tarziu de-a lungul vietii, in urma factorilor declansatori.

Herpes genital – simptome

Simptomele asociate cazurilor de herpes genital sunt frecvent cantonate la nivelul aparatului si structurilor genitale. Afectiunea se prezinta ca o infectie primara, cu aparitia unor ulceratii relativ dureroase, rani, cruste, limfadenopatie sensibila la atingere si disurie. Caracteristicile clasice si relevante din punct de vedere clinic in caz de herpes genital sunt leziunile maculare sau papulare, care se localizeaza la nivelul pielii si ale membranelor mucoase si care pot progresa spre pustule si vezicule. Acestea se pot manifesta timp de pana la 3 saptamani. Leziunile genitale tind sa fie dureroase, mai ales in randul femeilor, ducand la umflarea vulvei, senzatie de arsura si disurie.

Cazurile de herpes genital cauzate de infectia cu HSV-2 nu se prezinta cu ulceratii nedureroase. De asemenea, pot aparea si simptome precum stari febrile, dureri de cap si stare generalizata de rau. Veziculele pot fi simple sau grupate la nivelul organelor si zonelor genitale (perineu, coapse si fese, zona perianala, glandul penian, vulva). Crizele primare de herpes genital tind sa fie cu mult mai violente decat cele recurente, care se rezolva in decurs de 6-12 zile. De asemenea, un herpes genital cauzat de infectia cu HSV-1 este mai bland decat infectia cu HSV-2, iar crizele recurente sunt mai rare (un caz pe an in infectia cu HSV-1, respectiv pana la 4-5 in caz de HSV-2).

Herpes genital – diagnostic

Diagnosticul de herpes genital implica prelevarea unei probe tisulare din zona afectata a pielii si, ulterior, testarea prezentei virale intr-un laborator specializat. Simptomele asociate cazurilor de herpes genital nu ar trebui sa reprezinte un standard de diagnostic, deoarece exista foarte multe cazuri in care persoana cu herpes genital nu prezinta niciun simptom. Testele de anticorpi au potentialul de a certifica prezenta anticorpilor antivirus Herpes simplex IgG, in cazurile in care se banuieste ca pacientul are infectie virala cu HSV-2.

Pentru igiena intima ai nevoie de produse special adaptate acestei zone sensibile, care sa ingrijeasca pielea, sa curete cu blandete si sa-ti ofere o senzatie de confort, care sa dureze intreaga zi. Produsele pentru igiena intima din gama Genera contin tensioactivi delicati, ce indeparteaza impuritatile in cel mai delicat mod cu putinta, precum si un pH fiziologic ideal pentru femei, dar si pentru barbati. Gelul intim cu musetel de la Genera curata delicat zona intima, are un pH natural de 4,5 si este testat dermatologic.

Genera gel intim cu nalba si tei, 300ml

Vezi detalii

Tratament herpes genital

Metodele de tratament sunt relativ limitate si, frecvent, nu au efectele dorite. Deoarece virusul ramane in stare latenta, simptomele pot aparea oricand. Cei mai multi specialisti recomanda sa se instaureze terapia antivirala, dar numai in cazul crizelor recurente severe, care apar foarte des. Analgezicele sunt recomandate daca durerile asociate episodului respectiv sunt greu de gestionat. Cremele sau unguentele cu actiune antivirala nu sunt eficiente. Patologia are tendinta de a fi autolimitata si, de multe ori, nu necesita neaparat un tratament specific.

Herpes genital – posibile complicatii

Infectia genitala cu HSV-2 este asociata cu un risc crescut de infectie concomitenta cu HIV. In aceeasi masura, formele netratate pot provoca meningita. Herpesul neonatal este o complicatie relativ frecventa la femeile insarcinate, dar poate aparea si necroza retiniana acuta.

Herpes genital – sfaturi privind preventia

Pentru a preveni infectia genitala cu HSV-2, se recomanda:

• folosirea prezervativului in timpul contactului sexual;
• limitarea numarului de parteneri sexuali;
• evitarea intretinerii raporturilor sexuale cu persoane care prezinta semne de infectie, cum ar fi leziuni, vezicule si rani la nivelul organelor si zonei genitale.

Surse:

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2016/0601/p928.html

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5177552/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554427/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK525769/