Mancarea ultraprocesata, risc major pentru toate organele importante

In ultimele decenii, alimentatia globala a suferit o transformare radicala. Daca in trecut mesele se bazau pe alimente in mare parte proaspete, gatite acasa, astazi o mare parte din dieta zilnica este dominata de produse industriale, ambalate, gata de consum.

Conform celor mai recente concluzii publicate intr-o serie de trei articole, in prestigioasa revista medicala “The Lancet”, mancarea ultra-procesata nu reprezinta doar un inconvenient nutritional, ci o amenintare majora, sistemica, pentru sanatatea tuturor organelor importante din corpul uman.

Specialistii implicati in aceasta ampla analiza sustin ca alimentele ultra-procesate afecteaza fiecare sistem biologic major, de la creier si sistemul cardiovascular pana la ficat, rinichi si microbiomul intestinal. Dovezile, adunate din peste 100 de studii longitudinale, indica un risc crescut de imbolnavire cronica si mortalitate prematura in randul persoanelor care consuma frecvent astfel de produse.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate

Potrivit clasificarii Nova, dezvoltata de cercetatorii brazilieni coordonati de profesorul Carlos Monteiro, alimentele sunt impartite in patru categorii, in functie de gradul de procesare.

Categoria a patra, cea a alimentelor ultra-procesate, include produse fabricate industrial, obtinute din substante extrase din alimente de baza sau sintetizate in laborator, imbogatite cu arome artificiale, coloranti, emulgatori si alti aditivi.

In aceasta categorie intra:

• bauturile carbogazoase
•  snacksurile ambalate,
• cerealele pentru micul dejun intens procesate,
•  batoanele proteice cu adaosuri,
•  mezelurile reconstituite,
•  mancarea fast-food
• mare parte din produsele gata preparate din supermarketuri.

Desi sunt apetisante si convenabile ca pret si timp de preparare, aceste alimente sunt, de regula, bogate in calorii, sare, zaharuri si grasimi nesanatoase, dar sarace in fibre, vitamine si micronutrienti esentiali.

Impactul asupra sistemului cardiovascular

Unul dintre cele mai bine documentate efecte ale consumului de alimente ultra-procesate este cresterea riscului de boli cardiovasculare. Analiza “The Lancet” arata ca dietele bogate in astfel de produse sunt asociate cu hipertensiune arteriala, ateroscleroza, infarct miocardic si accident vascular cerebral.

Expunerea constanta la cantitati mari de sodiu, grasimi saturate si acizi grasi trans, combinata cu inflamatia cronica indusa de aditivi alimentari, afecteaza direct vasele de sange si functia inimii. In timp, acest dezechilibru accelereaza degradarea sistemului cardiovascular, chiar si in randul persoanelor tinere.

Creierul si sanatatea mentala, sub presiune

Concluziile seriei “The Lancet” subliniaza ca alimentele ultra-procesate nu afecteaza doar corpul, ci si mintea. Exista o asociere clara intre consumul ridicat de astfel de alimente si un risc crescut de depresie, anxietate si declin cognitiv.

Specialistii explica acest fenomen prin interactiunea dintre dieta si axa intestin-creier. Aditivii alimentari, indulcitorii artificiali si lipsa fibrelor modifica microbiomul intestinal, ceea ce influenteaza productia de neurotransmitatori esentiali pentru echilibrul emotional. Astfel, ceea ce mancam zilnic poate avea un impact direct asupra starii psihice.

Ficatul si pancreasul, “victimele” tacute ale dietei moderne

Un alt organ sever afectat de mancarea ultra-procesata este ficatul. Consumul excesiv de fructoza, zaharuri rafinate si grasimi industriale este strans legat de aparitia ficatului gras non-alcoolic, o afectiune tot mai frecventa la nivel global.

Pancreasul, la randul sau, este suprasolicitat de fluctuatiile rapide ale glicemiei provocate de aceste alimente. In timp, acest stres metabolic creste riscul de rezistenta la insulina si diabet zaharat de tip 2, afectiuni deja considerate epidemii globale.

Intestinul si sistemul imunitar

Microbiomul intestinal joaca un rol esential in sanatatea generala, iar alimentele ultra-procesate il pot destabiliza profund. Lipsa fibrelor si prezenta emulgatorilor si conservantilor altereaza diversitatea bacteriana, slabind bariera intestinala si favorizand inflamatia sistemica.

Aceasta inflamatie cronica are consecinte asupra sistemului imunitar, crescand susceptibilitatea la infectii si boli autoimune. Potrivit cercetatorilor, efectele nu sunt imediate, dar se acumuleaza in timp, ceea ce face ca riscul real sa fie adesea subestimat.

De ce consumam atat de multa mancare ultraprocesata

Autorii seriei “The Lancet” subliniaza ca aceasta criza nu este rezultatul alegerilor individuale, ci al unui sistem alimentar dominat de corporatii transnationale puternice. Acestea investesc masiv in marketing directionat inclusiv catre copii, si in activitati menite sa intarzie reglementarile stricte.

In tari precum SUA si Marea Britanie, peste 50% din aportul caloric provine din alimente ultra-procesate, iar in randul anumitor grupuri vulnerabile procentul ajunge chiar la 80%. Astfel, mancarea proaspata este treptat inlocuita de produse ieftine, hiperpalatabile (alimente ultra-procesate, gandite sa fie irezistibile pentru creier, prin activarea sistemului de recompense, prin combinarea de de zahar, grasimi, sare si carbohidrati).

Seria de studii “The Lancet” nu se limiteaza la semnalarea problemelor de sanactate, ci propune si solutii concrete pentru a combate aceasta adevarata “epidemie” a mancarurilor ultraprocesata.

Printre acestea se numara:

• etichetarea clara a alimentelor ultra-procesate,
• restrictii severe privind publicitatea adresata copiilor,
• interzicerea acestora in scoli si spitale
• taxarea suplimentara a produselor nocive.

Un exemplu pozitiv avansat este Brazilia, unde programul national de alimentatie scolara va impune ca pana in 2026, 90% din alimentele oferite copiilor sa fie proaspete sau minim procesate.

Potrivit datelor prezentate in “The Lancet”, mancarea ultraprocesata nu reprezinta doar o problema de nutritie, ci o amenintare complexa pentru sanatatea publica globala. Fiecare organ major este afectat, direct sau indirect, de consumul constant al acestor produse.

Constientizarea acestor riscuri este primul pas spre preventie. Insa responsabilitatea reala, avertizeaza cercetatorii, apartine guvernelor si sistemelor alimentare, care trebuie sa puna sanatatea populatiei mai presus de profit. Fara interventii ferme si coordonate, efectele alimentatiei ultraprocesate vor continua sa se reflecte in cresterea alarmanta a bolilor cronice la nivel mondial.

Surse:

https://www.thelancet.com/series-do/ultra-processed-food

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(25)02322-0/fulltext