Hiperuricemia este termenul medical pentru un nivel crescut de acid uric in sange. Acidul uric este un produs rezidual generat in urma descompunerii purinelor, substante care se gasesc in mod natural in organism si in anumite alimente si bauturi.
In mod normal, cea mai mare parte din acidul uric circula in sange, trece prin rinichi si este eliminata din corp prin urina. Hiperuricemia apare in momentul in care organismul produce prea mult acid uric sau, mai frecvent, cand rinichii nu reusesc sa il elimine suficient de eficient, ceea ce duce la acumularea lui in sange.
Informatii generale despre acidul uric crescut (hiperuricemie)
Atunci cand nivelul acidului uric din sange este prea mare si persista in timp, acesta poate forma cristale de urat, care se pot depune in diferite tesuturi. Cand aceste cristale se acumuleaza in articulatii, pot declansa o reactie inflamatorie intensa, aparand astfel crizele de guta, caracterizate prin durere, roseata, caldura locala si umflarea articulatiei.
Cristalele de urat se pot forma si la nivelul rinichilor sau al tractului urinar, unde pot contribui la aparitia calculilor.
De obicei, rinichii elimina acidul uric din sange prin urina. Hiperuricemia apare atunci cand organismul produce prea mult acid uric sau cand rinichii nu reusesc sa il elimine suficient de eficient.
In timp, acidul uric crescut poate duce la afectiuni mai grave, cum ar fi guta sau calculii renali. Aceste afectiuni necesita, de regula, tratament si monitorizare medicala.
Cu toate ca poate provoca probleme de sanatate destul de serioase, acidul uric crescut este usor de tratat. Poate fi nevoie de anumite schimbari in rutina zilnica — de exemplu, aceste persoane ar trebui sa-si modifice alimentatia si sa bea mai multa apa. De asemenea, medicul poate prescrie medicamente care reduc nivelul de acid uric sau care trateaza simptomele asociate.
Cat de frecventa este hiperuricemia?
Hiperuricemia este destul de frecventa. Se estimeaza ca aproximativ una din cinci persoane are acidul uric crescut, insa aceste cifre variaza foarte mult in functie de populatie, varsta, sex.
Ce simptome poate provoca acidul uric crescut?
Hiperuricemia este de obicei asimptomatica. Majoritatea persoanelor nu stiu ca au acid uric crescut si pot afla despre aceasta problema intamplator, in urma unor analize de sange. Simptomele apar, de regula, atunci cand hiperuricemia este asociata cu depunerea cristalelor de urat.
Semnele si simptomele unui atac de guta
- durere articulara intense, aparuta brusc;
- roseata in jurul articulatiei;
- umflarea articulatiei;
- sensibilitate accentuata, chiar si la o atingere usoara;
- caldura locala sau senzatia ca articulatia “arde”;
- redoare si dificultatea de a misca articulatia.
Guta afecteaza frecvent articulatia de la baza degetului mare de la picior, dar poate aparea si la nivelul gleznei, genunchiului, cotului, incheieturii mainii sau altor articulatii.
Semnele si simptomele calculilor renali:
- durere intensa in partea inferioara sau laterala a spatelui, care poate iradia spre abdomenul inferior sau zona inghinala;
- greata si varsaturi;
- sange in urina;
- durere sau usturime la urinare;
- incapacitatea de a urina;
- senzatia frecventa de urinare;
- urina urat mirositoare sau tulbure.
Febra si frisoanele, mai ales asociate cu durere lombara si simptome urinare, pot indica o infectie urinara asociata unui calcul si necesita evaluare medicala prompta
Cauze si factori de risc pentru acid uric crescut
Acidul uric se formeaza atunci cand organismul descompune purinele. Acestea sunt substante chimice care se gasesc in cantitate mare in anumite alimente, cum ar fi:
- carnea rosie;
- organelle, precum ficatul, rinichii;
- anumite tipuri de peste si fructe de mare;
- unele leguminoase, precum fasolea;
- bauturile alcoolice, in special berea.
In mod normal, acidul uric este eliminat in principal prin rinichi, prin urina, iar o cantitate mai mica este eliminata prin intestin. Hiperuricemia apare atunci cand organismul fie produce prea mult acid uric, fie nu poate sa-l excrete in cantitati suficiente. De obicei, nivelul acidului uric ajunge sa fie crescut din cauza faptului ca rinichii nu-l elimina suficient de eficient.
Excesul de acid uric din sange poate duce la formarea de cristale. Desi acestea se pot forma oriunde in organism, ele se acumuleaza in special la nivelul articulatiilor si in jurul acestora. Sistemul imunitar poate reactiona la prezenta cristalelor, declansand o reactie inflamatorie care provoaca durere, roseata si umflarea articulatiei.
Cum se diagnosticheaza hiperuricemia?
Hiperuricemia este diagnosticata printr-o analiza de sange care masoara concentratia acidului uric.
In cazul persoanelor care elimina un calcul renal, acesta poate fi analizat pentru a determina compozitia sa si pentru a stabili daca este format din acid uric sau din alte substante.
Este important de retinut ca o valoare crescuta a acidului uric in sange nu inseamna automat ca persoana are guta. Hiperuricemia si guta nu sunt acelasi lucru.
Multe persoane au acid uric crescut fara sa dezvolte vreodata guta. Guta apare atunci cand cristalele de urat se depun in articulatii si provoaca inflamatie.
Diagnosticul de guta se bazeaza pe manifestarile clinice si, atunci cand este necesar, pe identificarea cristalelor de urat monosodic in lichidul articular. In acest scop, medicul poate preleva o proba de lichid din articulatia afectata, de obicei in timpul unui episod acut.
De asemenea, in anumite situatii ar putea utiliza si teste imagistice pentru identifica depunerile de cristale sau modificarile articulare asociate gutei, precum:
- ecografia;
- tomografia computerizata (CT);
- radiografia.
Tratamentul hiperuricemiei
Tratamentul hiperuricemiei depinde de cauza, de nivelul acidului uric si de prezenta unor afectiuni asociate, precum guta sau calculii renali.
In primul rand, modificarea alimentatiei poate reduce nivelul acidul uric. De exemplu, este recomandat sa limitati consumul de alimente si bauturi bogate in purine.
In plus, puteti opta pentru alimente si bauturi cu continut scazut de purine:
- fructe;
- legume;
- lactate cu continut redus de grasimi;
- cereale integrale;
- proteine slabe;
- nuci si seminte.
De asemenea, mentinerea unei greutati corporale sanatoase, activitatea fizica regulata si un consum adecvat de lichide pot contribui la mentinerea unui nivel normal al acidului uric.
In anumite situatii, in special atunci cand hiperuricemia este asociata cu guta sau cu calculi renali de acid uric, medicul poate recomanda si tratament medicamentos.
Guta
Tratamentul unui atac acut de guta are ca scop reducerea rapida a durerii si inflamatiei. Medicul poate recomanda:
- antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
- colchicina;
- corticosteroizi, atunci cand AINS sau colchicina nu sunt potrivite sau nu sunt suficiente.
Pentru persoanele cu atacuri repetate de guta sau cu alte indicatii pentru scaderea pe termen lung a acidului uric, medicul poate recomanda medicamente care reduc nivelul acidului uric, precum alopurinolul sau febuxostatul.
Aceste medicamente au rolul de a preveni aparitia unor noi atacuri si formarea sau acumularea cristalelor de urat, nu de a trata imediat durerea din timpul unui atac acut.
Calculii renali
Tratamentul calculilor renali depinde de dimensiunea, localizarea si compozitia acestora, precum si de prezenta unei obstructii sau a unei infectii.
Calculii mici pot fi eliminati spontan. In aceste cazuri, medicul poate recomanda un aport adecvat de lichide si medicamente pentru controlul durerii. In anumite situatii, pot fi utilizate si medicamente care faciliteaza eliminarea calculului.
Calculii mai mari sau cei care provoaca obstructie, durere persistenta ori alte complicatii pot necesita interventie pentru indepartare sau fragmentare. Una dintre metode este litotritia extracorporala cu unde de soc (ESWL), prin care calculul este fragmentat in bucati mai mici, care pot fi ulterior eliminate prin urina. In functie de situatie, pot fi necesare si alte proceduri, precum ureteroscopia sau interventia chirurgicala.
Pentru calculii de acid uric, in anumite cazuri, medicul poate recomanda si tratament medicamentos care alcalinizeaza urina si favorizeaza dizolvarea acestora.
Cum poate fi prevenita hiperuricemia?
Pentru a reduce riscul aparitiei sau agravarii hiperuricemiei este important sa adoptati un stil de viata sanatos si sa mentineti o greutate corporala adecvata.
Poate fi util sa:
- limitati consumul de alimente foarte bogate in purine;
- reduceti consumul de alcool, in special bere;
- evitati consumul excesiv de bauturi indulcite cu fructoza;
- consumati suficiente lichide;
- faceti regulat activitate fizica;
- mentineti o greutate corporala sanatoasa;
- urmati tratamentul recomandat de medic, daca aveti guta sau o alta afectiune asociata cu hiperuricemia.
Nu este necesar ca toate alimentele care contin purine sa fie eliminate complet din dieta. Recomandarile alimentare trebuie adaptate fiecarei persoane, in functie de nivelul acidului uric, afectiunile asociate si tratamentul urmat.
Intrebari si raspunsuri despre nivelurile ridicate de acid uric
Cand se recomanda testarea nivelului de acid uric?
Dozarea acidului uric poate fi recomandata in mai multe situatii:
- la persoanele cu suspiciune de guta, pentru evaluarea unei posibile hiperuricemii;
- la pacientii cu guta aflati sub tratament, pentru monitorizarea valorilor si a raspunsului la tratament;
- in anumite situatii, medicul poate recomanda determinarea acidului uric si persoanelor cu factori de risc pentru hiperuricemie, precum boala cronica de rinichi, hipertensiunea arteriala sau administrarea unor medicamente care pot creste nivelul acidului uric, cum sunt unele diuretice”, sustine dr. Diana-Monica Nichitoiu – medic rezident medicina de familie.
Ce alimente pot reduce nivelul acidului uric?
Potrivit dr. Diana-Monica Nichitoiu – medic rezident medicina de familie, “nu exista un aliment anume care sa reduca rapid sau semnificativ nivelul acidului uric. In schimb, o alimentatie echilibrata poate ajuta la controlul acestuia. Este recomandata in special limitarea alimentelor si bauturilor care favorizeaza cresterea acidului uric, precum carnea rosie, organele, anumite fructe de mare, alcoolul – in special berea si bauturile spirtoase – si bauturile indulcite cu fructoza.
In acelasi timp, este benefic un consum adecvat de legume, fructe, cereale integrale si lactate cu continut redus de grasimi, precum si o hidratare corespunzatoare.”
Poate deshidratarea sa provoace atacuri de guta?
“Da, deshidratarea poate favoriza declansarea unui atac de guta. La persoanele cu guta, un aport insuficient de lichide poate reduce eliminarea acidului uric prin rinichi si poate favoriza cresterea concentratiei de urat, ceea ce poate contribui la formarea sau mobilizarea cristalelor de urat si la aparitia unei crize”, declara dr. Diana-Monica Nichitoiu – medic rezident medicina de familie.
Referinte: