Osteodensiometrie (DEXA): cand si cui ii este recomandata aceasta investigatie?

Osteodensiometria, cunoscuta si sub denumirea de absorbtiometrie duala cu raze X (prescurtat DEXA – Dual-Energy X-ray Absorptiometry), este o metoda standardizata care permite in mod precis evaluarea densitatii minerale osoase (DMO). Testul de osteodensiometrie este folosit in special pentru a diagnostica osteoporoza, monitoriza raspunsul la tratament si pentru evaluarea riscului de fracturi osteoporotice. Osteoporoza este o boala metabolica osoasa care se prezinta cu scaderea densitatii minerale osoase si deteriorarea microarhitecturii osului, ceea ce duce la un risc crescut fracturi in special la nivelul soldului, coloanei vertebrale si antebratului distal.

Osteodensiometrie (DEXA) – ce este si cum functioneaza?

Osteodensiometria DEXA este o metoda imagistica bazata pe utilizarea a doua fascicule de raze X cu niveluri diferite de energie, care sunt absorbite in mod distinct de os si tesuturile moi. De fapt, intocmai aceasta diferenta de absorbtie permite calcularea densitatii minerale osoase, care se exprima in grame per centimetru patrat (g/cm²). Principiul de functionare al testului DEXA de osteodensiometrie implica:

• emisia a doua fascicule de raze X de intensitati diferite, care strabat corpul pacientului;
• absorbtia diferita a razelor X de catre os si tesuturile moi;
• analiza diferentei de atenuare pentru a calcula densitatea minerala osoasa.

Prin osteodensiometrie se permite evaluarea rapida si precisa a statusului mineralizarii osoase si, astfel detectarea precoce a osteopeniei sau osteoporozei inainte de agravarea bolii. Testarea DEXA este preferata datorita precizie ridicate, a expunerii foarte reduse la radiatii si capacitatii de a masura densitatea osoasa in diferite locuri anatomice. In plus, aceasta tehnica permite chiar si analiza compozitiei corporale, fiind utilizata si in evaluarea obezitatii si sarcopeniei.

Tipuri de osteodensiometrie

Exista mai multe tipuri de teste de osteodensiometrie utilizate in practica clinica:

• DEXA axiala: masoara DMO la nivelul coloanei lombare si soldului, fiind metoda standard pentru diagnosticul osteoporozei;
• DEXA periferica (pDEXA): permite evaluarea densitatii osoase la nivelul antebratului sau a calcaiului, falangelor, utilizata in screening-ul initial, dar cu precizie mai redusa;
• QCT (tomografie computerizata cantitativa): nu se foloseste in practica clinica, ci mai ales in studiile de cercetare, pentru ca ofera o evaluare tridimensionala a densitatii osoase;
• QUS (ultrasonografia osoasa): este o metoda alternativa, non-invaziva, folosita frecvent ca parte a screening-ului, dar mai putin precisa decat DEXA.

Absorbtiometria duala cu raze X ramane standardul de aur pentru diagnosticarea afectiunii, dar si pentru monitorizarea riscului la tratament si estimarea riscului de fracturi osteoporotice.

Ce indica rezultatele testului de osteodensiometrie (DEXA)?

Rezultatele testului de osteodensiometrie este exprimat prin doua scoruri standardizate:

• scorul T: compara densitatea osoasa a pacientului cu cea a unui adult tanar sanatos (20-30 de ani);
• scorul Z: compara densitatea osoasa a pacientului cu cea a populatiei sanatoase de aceeasi varsta, rasa si acelasi sex.

Interpretarea scorului T este urmatoarea:

• ≥ -1,0 → normal;
• intre -1,0 si -2,5 → osteopenie (scadere moderata a masei osoase);
• ≤ -2,5 → osteoporoza;
• ≤ -2,5 + prezenta semnelor care indica fracturi de fragilitate → osteoporoza severa.

Scorul T obtinut prin testele de osteodensiometrie se foloseste pentru stabilirea diagnosticului de osteoporoza, in timp ce scorul Z este mai relevant la copii, tineri si femeile aflate in perioada de premenopauza. Scorul Z evidentiaza, intr-un fel, daca pacientul are un potential risc ulterior de a dezvolta osteoporoza sau osteopenie de-a lungul vietii. De exemplu, un scor Z ≤ -2,0 este considerat sub intervalul normal si indica o densitate osoasa scazuta pentru varsta data si drept urmare ar trebui identificata posibila cauza (osteoporoza secundara).

Cand si cui ii este recomandat testul de osteodensiometrie?

Indicatiile principale pentru efectuarea testului de osteodensiometrie DEXA sunt:

• femei cu varsta ≥ 65 ani si barbati cu varsta ≥ 70 ani, indiferent daca sunt prezenti sau nu factorii de risc pentru osteoporoza;
• femei aflate la postmenopauza cu varsta < 65 ani si barbati cu varsta < 70 ani, daca prezinta factori de risc pentru osteoporoza;
• persoane cu antecedente de fracturi de fragilitate;
• persoane cu boli care afecteaza metabolismul osos (artrita reumatoida, boala celiaca, bolile endocrine);
• persoane care au urmat tratamente prelungite cu corticosteroizi (>3 luni);
• persoane cu IMC foarte mic (< 19 kg/m²) sau care se confrunta cu pierderi semnificative si nejustificate in greutate;
• persoane care consuma alcool in mod constant si fumeaza;
• persoane cu probleme de malabsorbtie, cum ar fi boala Crohn;
• persoane care au urmat tratament chimio- si/sau radioterapeutic.

Testul de osteodensiometrie este recomandat si in monitorizarea tratamentului osteoporozei. In acest sens, este recomandata repetarea la 1-2 ani pentru evaluarea eficacitatii tratamentului care deseori include bifosfonati, denosumab sau terapie hormonala.

Cum decurge testul de osteodensiometrie (DEXA)?

Procedura este foarte rapida, non-invaziva si in general dureaza maximum 15-20 de minute, in functie de zona (sau zonele) care urmeaza a fi scanate. Pacientul se asaza pe masa aparatului si un brat mobil scaneaza zona de interes (coloana lombara, sold, antebrat). Nu exista durere sau disconfort, iar expunerea la radiatii este foarte mica (aproximativ 10% din expunerea care, spre exemplu, are loc in timpul unei radiografii toracice).

Pregatirea pacientului pentru testul de osteodensiometrie

Nu sunt necesare pregatiri speciale inainte de testul de osteodensiometrie. Este recomandat ca in ziua procedurii sa se poarte haine confortabile, care nu contin accesorii metalice (fermoare, catarame), si nici sa nu se poarte bijuterii. De asemenea, cu 24-48 de ore inainte de procedura, este de dorit sa se evite alimentele bogate in calciu si vitamina D sau suplimentarea. Procedura nu este recomandata daca pacientul a trecut prin investigatii cu substanta de contrast in ultimele 10-14 zile. In ziua procedurii, pacientul poate manca si bea apa. De asemenea, acesta ar trebui sa informeze dinainte medicul specialist in cazul unei posibile sarcini.

Osteodensiometrie (DEXA) – beneficii si posibile riscuri asociate

In esenta, testul de osteodensiometrie este lipsit de riscuri. Fiind vorba totusi despre o expunere minima la radiatii, investigatia nu este indicata in sarcina. De asemenea, daca persoana prezinta proteze metalice, pot aparea artefacte care afecteaza acuratetea rezultatelor. Osteodensiometria, prin urmare, are numeroase beneficii clinice:

• ajuta la diagnosticarea precoce a osteopeniei si osteoporozei;
• ajuta la monitorizarea raspunsului la tratament;
• ajuta la estimarea riscului fracturilor de fragilizare;
• implica o expunere extrem de mica la radiatii;
• este o procedura rapida, fara durere sau disconfort asociat.

De retinut, insa, ca testul de osteodensiometrie ajuta la determinarea scaderii densitatii osoase, dar nu identifica si cauza subiacenta. Totusi, reprezinta un prim pas vital in identificarea acestei afectiuni. Pentru pacientii cu factori de risc cunoscuti pentru osteoporoza, acest test reprezinta o metoda rapida, precisa, sigura de diagnostic. Screening-ul precoce si interventiile terapeutice adecvate previn foarte mult progresia osteoporozei si, astfel, complicatiile asociate acesteia.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK84166/

https://radiopaedia.org/articles/dual-energy-x-ray-absorptiometry-1

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519042/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK233779/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5659281/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8849156/