Migrena este una dintre cele mai frecvente cauze de cefalee episodica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 148 de milioane de persoane se confrunta cu aceasta la nivel mondial, boala fiind intalnita de aproximativ doua ori mai des la femei decat la barbati.
Desi multi oameni cred ca migrena este doar o simpla durere de cap, specialistii atrag atentia ca lucrurile sunt mult mai complexe. Pe langa durerea intensa – 85% dintre persoanele cu migrena spun ca durerea e pulsatila – , simptomele pot include greata (80%) si chiar varsaturi (30%), sensibilitate extrema la lumina (90%) si la sunet (80%), dar si tulburari de vedere si alte probleme neurologice. In ciuda acestor realitati, circula numeroase mituri despre migrene, care pot impiedica diagnosticarea si tratamentul corect. In continuare, va invitam sa le descoperiti pe cele mai raspandite dintre acestea.
Chiar daca majoritatea formelor de migrena nu reprezinta un risc vital, ele pot deveni cronice si pot afecta semnificativ calitatea vietii. Multe persoane pierd productivitatea la locul de munca, isi amana activitatile zilnice si au dificultati in a-si onora responsabilitatile sociale sau de familie. Exista inclusiv forme rare de migrena, precum migrena hemiplegica, asociata cu simptome neurologice si episoade de slabiciune severa pe o parte a corpului. Aceasta afecteaza insa un procent foarte mic din populatie. In general, migrena nu este o amenintare grava, dar poate fi extrem de debilitanta, daca nu este tratata in mod corect.
Nu e nici pe departe asa. Migrena este o tulburare neurologica complexa si nu doar o simpla cefalee. In plus, durerea de cap este doar o parte din tabloul clinic al migrenei.
Exista 2 tipuri de migrena: migrena fara aura si migrena cu aura. Criteriile de diagnostic pentru migrena sunt:
Durere de cap cu durata intre 4 ore si 3 zile (fara tratament).
Cel putin 2 din urmatoarele:
Cel putin una din urmatoarele:
De asemenea, spre deosebire de cefalee, in cazul migrenelor, poate exista o asa-numita faza prodromala. Persoanele afectate pot observa schimbari subtile in rutina lor zilnica cu 1–2 zile inainte ca o migrena sa se instaleze. E un fel de perioada de avertizare, care ofera ocazia de a incepe tratamentul foarte devreme in cursul episoadelor de migrena, ceea ce poate imbunatati semnificativ sansele ca acesta sa fie eficient.
Desi aceste schimbari variaza de la o persoana la alta, cateva dintre cele mai comune semne prodromale sunt: cascatul excesiv, starile depresive, iritabilitatea, rigiditatea musculara la nivelul gatului sau oboseala accentuata.
Alte persoane pot avea aura, manifestata prin tulburari de vedere (aura vizuala fiind cea mai intalnita forma de aura) - , precum perceperea unor lumini intermitente (imagini scanteietoare), fragmentarea imaginii sau pierderea partiala a vederii, care poate cuprinde treptat tot campul vizual.
Pot exista si fenomene senzoriale: amorteala sau furnicaturi care se raspandesc treptat pe fata sau pe brat.
Toate acestea arata clar ca migrena este mult mai mult decat durere de cap.
Relatia dintre cofeina si migrena este mai complicata decat pare. Cofeina nu provoaca in mod direct migrenele, dar poate deveni un factor declansator pentru unele persoane, mai ales daca este consumata excesiv. Pe de alta parte, la debutul unui atac migrenos, o cantitate moderata de cofeina poate ajuta la ameliorarea durerii.
In schimb, sevrajul de cofeina – adica reducerea drastica dupa un consum regulat – este un factor declansator mult mai frecvent.
Concluzia specialistilor este ca nu exista dovezi suficiente pentru a recomanda eliminarea totala a cofeinei la toti pacientii cu migrena, insa abuzul sau intreruperea brusca pot agrava problema.
Contrar credintei populare, anumite tipuri de bauturi si alimente reprezinta rareori un factor declansator.
Cand vine vorba de migrene, vindecare nu este cuvantul potrivit. Controlul simptomelor si prevenirea sunt termenii corecti. Asadar, desi nu vindeca, medicamentele pot, cu siguranta, ajuta. Pot reduce frecventa, intensitatea si durata episoadelor.
Tratamentul migrenei se imparte in doua categorii:
Este foarte important de mentionat faptul ca toate aceste medicamente trebuie administrate doar la recomandarea medicului specialist, deoarece unele dintre ele, mai ales cele mentionate pentru terapia profilactica pot avea efecte secundare importante. De asemenea, este necesara evaluarea raportului risc beneficiu si stabilirea dozei potrivite pentru fiecare pacient in parte.
Pe langa terapiile medicamentoase, exista strategii nonfarmacologice care pot ajuta considerabil. Adoptarea unui stil de viata sanatos – somn suficient, hidratare adecvata, alimentatie echilibrata, reducerea stresului – poate ridica „pragul migrenos”, reducand probabilitatea unei crize, chiar si in prezenta unor factori declansatori.
In cazul migrenei, vorbim de un diagnostic clinic. Asta inseamna ca medicul stabileste daca e vorba sau nu de migrena, pe baza simptomelor si a istoricului. Investigatiile imagistice, precum RMN sau CT, sunt recomandate doar atunci cand exista semne neurologice atipice sau cand simptomele nu se incadreaza in profilul migrenei.
Pentru stabilirea unui diagnostic corect, medicul urmareste aparitia durerilor de cap recurente si a simptomelor asociate pe o durata de cel putin trei luni.
Desi in prezent exista numeroase planuri alimentare promovate ca solutii pentru orice boala, nu toate sunt eficiente sau sustinute de dovezi foarte clare.
O alimentatie echilibrata este benefica, iar evitarea alimentelor care declanseaza migrena poate reduce frecventa episoadelor. Cu toate acestea, dieta nu poate controla toti factorii implicati.
Lipsa somnului, stresul, fluctuatiile hormonale sau schimbarile de rutina pot declansa migrene indiferent de alimentatie.
Prin urmare, o dieta nu reprezinta un tratament curativ, ci doar un element dintr-un plan mai amplu de gestionare a migrenelor.
Suplimentele pot ajuta unele persoane, dar nu vindeca migrena. Magneziul, vitamina D si vitamina B2 pot reduce frecventa episoadelor la anumite persoane, insa eficienta lor variaza foarte mult.
Asemenea medicamentelor, suplimentele functioneaza bine pentru unii pacienti si aproape deloc pentru altii. Ele pot face parte dintr-un plan de tratament, dar nu reprezinta o solutie universala.
Majoritatea migrenelor sunt fara aura. Doar 10 - 30% dintre persoanele cu migrena au acest tip de simptom neurologic. Absenta aurei nu exclude migrena, iar un diagnostic corect trebuie sa ia in considerare toate manifestarile tipice.
Complet fals. Cercetarea in domeniul migrenei este intr-o continua dezvoltare, iar in ultimii ani au aparut numeroase terapii noi, in special medicamente din clasa antagonistilor CGRP si dispozitive de neuromodulare.
Un exemplu este dispozitivul purtabil Nerivio, aprobat de Administratia pentru Alimente si Medicamente din SUA (FDA), pentru tratamentul atacurilor acute de migrena. Acesta este controlat prin smartphone, se aplica discret pe brat si transmite impulsuri menite sa modifice semnalele de durere din creier. Tot mai multe astfel de solutii sunt in dezvoltare, cu scopul de a reduce utilizarea medicamentelor si riscul de reactii adverse.
Nu toate medicamentele sunt sigure in sarcina, dar unele pot fi administrate, cu precautie. Triptanii sunt considerati relativ siguri dupa primul trimestru, iar acetaminofenul este permis pe toata durata sarcinii. In schimb, anumite medicamente preventive, in special unele anticonvulsivante, trebuie evitate din cauza riscului de intrerupere a sarcinii sau de malformatii congenitale.
Este important ca femeile care sufera de migrene si intentioneaza sa ramana insarcinate sa discute din timp cu medicul pentru ajustarea tratamentului.
Migrena poate afecta semnificativ viata de zi cu zi, insa o gestionare corecta ii poate diminua considerabil impactul. De aceea, e important sa mergeti la medic si dincolo de diversele mituri despre migrene sa cautati solutiile care chiar functioneaza. Exista numeroase metode prin care simptomele pot fi controlate si frecventa episoadelor poate fi redusa. De la medicamente moderne si dispozitive de neuromodulare, pana la schimbari in stilul de viata, optiunile sunt variate si din ce in ce mai eficiente.
Pe masura ce cercetarile avanseaza, este foarte posibil ca in viitor sa apara solutii si mai bune si, poate, intr-o zi, chiar un tratament curativ.
Surse:
Kumar și Clark Medicină Clinică.- Leonard Azamfirei, Anca Dana Buzoianu, Dan Ionuț Gheonea – coordonatorii ediției în limba romană, Ediția a 10-a, Editura Hipocrate, București, 2021
https://www.ohsu.edu/womens-health/truth-about-migraines
https://www.myhealthlibrary.com.sg/common-myths-about-migraine
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook