Apneea in somn netratata poate dubla riscul de Parkinson

Desi de multe ori e neglijata si redusa la simplul sforait sau oboseala de a doua zi, apneea in somn este o problema cat se poate de serioasa. De curand, oamenii de stiinta au descoperit ca aceasta tulburare este asociata cu o dublare a riscului relativ de a dezvolta o boala neurologica degenerativa teribila – Parkinson. Vorbim de o maladie invalidanta, cu evolutie progresiva, ce poate afecta drastic atat durata, cat mai ales calitatea vietii.

Exista si o veste buna – daca o putem numi asa – si anume faptul ca aceasta corelatie are loc atunci cand apneea in somn este lasata netratata. Daca se intervine corect si la timp, riscurile pot fi diminuate semnificativ. Iata ce releva cercetarea si de ce devine tot mai important sa acordati atentie calitatii somnului.

Legatura neasteptata: apneea in somn si riscul de Parkinson

O echipa de cercetatori de la Universitatea de Sanatate si Stiinta din Oregon – Oregon Health & Science University (OHSU) – si din sistemul medical al Veterans Administration din Portland, SUA, au pus la cale una dintre cele mai mari investigatii dedicate vreodata apneei in somn. Au fost analizate datele medicale a peste 13,7 milioane de veterani americani, cu varsta medie de 60,5 ani, colectate in decurs de 23 de ani. Intre 1999 si 2022, mai exact.

Dintre acestia, peste 1,5 milioane aveau diagnostic de apnee in somn obstructiva (SASO). Rezultatele analizei publicate in JAMA Neurology au fost surprinzatoare si ingrijoratoare deopotriva: persoanele cu apnee in somn netratata au prezentat un risc de doua ori mai mare de a dezvolta boala Parkinson, comparativ cu cele fara aceasta afectiune. Concret, datele au aratat ca, la sase ani de la diagnosticare, in randul participantilor cu SASO s-au inregistrat 1,6 cazuri de Parkinson la fiecare 1.000 de persoane. Este o valoare semnificativa, care nu poate fi trecuta cu vederea, mai ales ca acest demers stiintific este unul dintre cele mai riguroase de pana acum, atat prin dimensiunea esantionului, cat si prin metodologia utilizata. Autorii au analizat nu doar prezenta SASO, ci si gravitatea acesteia, precum si impactul tratamentului asupra riscului de Parkinson.

Studiul nu afirma insa ca apneea in somn cauzeaza direct boala Parkinson. Este important de precizat faptul ca studiul este observational si se bazeaza pe date din dosare medicale, ceea ce Inseamna ca poate identifica asocieri, nu mecanisme cauzale. De asemenea, cohorta a fost alcatuita In majoritate din barbati veterani, motiv pentru care concluziile pot sa nu se aplice In totalitate populatiei generale. Asadar, relatia este una de risc crescut, nu de tip cauza-efect. Este totusi o conexiune foarte importanta si insuficient explorata pana acum.

De ce ar creste apneea in somn netratata riscul de Parkinson?

Apneea in somn obstructiva se produce atunci cand caile respiratorii superioare se inchid partial sau complet in timpul somnului, oprind fluxul de aer. Fenomenul este atribuit pierderii tonusului neuromuscular in timpul somnului, in special in timpul fazei REM, dar nu numai. Acest lucru permite tesuturilor moi sa obstrueze caile respiratorii, in ciuda efortului respirator continuu.

Organismul reactioneaza prin scaderea nivelului de oxigen, treziri repetate pentru a respira si un somn fragmentat, de slaba calitate. Persoanele cu apnee in somn netratata au treziri repetate, somn fragmentat si somnolenta excesiva In timpul zilei, uneori percepute ca dificultate de mentinere a somnului.

Efecte asupra creierului

In timpul noptii, episoadele repetate pun o presiune foarte mare asupra sistemului nervos. Nivelul scazut de oxigen, trezirile frecvente si suprasolicitarea mecanismelor de compensare afecteaza neuronii vulnerabili.

„Blocarea fluxului de aer creeaza hipoxie intermitenta, rezultand episoade mici de ischemie-reperfuzie pe parcursul intregii nopti. Somnul devine fragmentat; centrele autonome sunt constant activate. Acesta este un ‘micro-traumatism’ cronic, cumulativ, asupra neuronilor si structurilor vasculare vulnerabile”, a explicat dr. Daniel Truong, cunoscut neurolog si redactor-sef al revistei medicale „Journal of Clinical Parkinsonism and Related Disorders”, pentru Medical News Today.

In timp, acest tip de stres fiziologic este considerat un posibil factor care ar putea contribui la un risc crescut pentru anumite tulburari neurologice, inclusiv boala Parkinson, insa relatiile cauzale sunt inca in studiu.

Somnul perturbat afecteaza procesele de „curatare” neuronala

Somnul profund are rolul de a regla functiile celulare si de a elimina metaboliti si proteine anormale. Daca aveti apnee in somn netratata, somnul este atat de fragmentat incat aceste procese nu se mai desfasoara eficient. Acest lucru este mentionat tot mai des in literatura medicala ca un posibil factor in aparitia bolilor neurodegenerative.

Severitatea apneei conteaza mai mult decat se credea

Un element de noutate al studiului este analiza severitatii apneei. Cercetatorii nu au luat in calcul doar prezenta sau absenta ei, ci si gradul ei. In felul acesta s-a putut observa ca persoanele cu forme moderate sau severe de SASO au o asociere mai puternica cu aparitia bolii Parkinson comparativ cu cele cu formele usoare.

„Nu am analizat apneea doar ca pe un fenomen de tipul da/nu, ci am evaluat si severitatea. Cei cu apnee severa aveau un risc si mai mare decat cei cu forme usoare”, a precizat dr. Lee Neilson, autor principal si profesor asistent de neurologie la Oregon Health & Science University, precum si neurolog in cadrul VA Oregon.

Aceasta constatare sugereaza ca evolutia unui pacient cu apnee in somn ar trebui monitorizata mai atent, mai ales atunci cand episoadele sunt frecvente si afecteaza profund calitatea somnului.

Impactul tratamentului, imbucurator si promitator

Poate cea mai importanta descoperire este legata de eficienta terapiei cu aer cu presiune continuua. Prescurtat, terapia CPAP – acronimul de la Continuous Positive Airway Pressure, denumirea in engleza. Terapia implica purtarea in timpul somnului a unui aparat special, care impiedica blocarea cailor aeriene. In cadrul studiului, utilizarea consecventa a CPAP In primii doi ani dupa diagnostic a fost asociata cu o reducere de aproximativ 30% a riscului de boala Parkinson.

„Am fost surprinsi sa vedem ca utilizarea CPAP in primii doi ani dupa diagnostic reduce riscul de boala Parkinson cu circa 30%!”, a Lee Neilson, MD

Aceasta concluzie schimba perspectiva asupra importantei tratamentului: nu doar imbunatateste calitatea vietii, ci poate avea chiar un rol neuroprotector.

Cum anume functioneaza CPAP?

Tratamentul CPAP este metoda standard pentru gestionarea apneei in somn de tip obstructiv. Consta in folosirea unui dispozitiv care trimite un flux constant de aer printr-un tub conectat la o masca purtata pe nas, gura sau pe intreaga fata, in timpul somnului. Acest flux de aer are presiune suficient de mare pentru a mentine caile respiratorii deschise, impiedicand prabusirea lor si prevenind episoadele de apnee.

Pe scurt, CPAP:

• Mentine caile aeriene deschise, astfel incat respiratia sa ramana constanta pe tot parcursul noptii.
• Reduce trezirile repetate, oferind un somn fara intreruperi, odihnitor.
• Previne scaderile de oxigen din timpul apneei, protejand creierul, inima si sistemul vascular:

• inima nu mai este supusa variatiilor bruste de presiune;
• creierul nu mai trece prin episoade repetate de stres fiziologic.

• Poate diminua sforaitul, somnolenta diurna si durerile de cap matinale.

Desi poate parea incomod la inceput, majoritatea persoanelor se adapteaza treptat, iar beneficiile includ o calitate a somnului mult mai buna si reducerea riscurilor medicale asociate cu apnee in somn netratata.

Apneea in somn, mult mai frecventa decat se crede

Specialistii estimeaza ca intre 25% si 35% dintre adultii de varsta mijlocie au apnee in somn obstructiva. Mai mult, pana la 90% dintre cazuri raman nediagnosticate.

Aceasta se intampla deoarece:

• multe simptome sunt subevaluate (sforait, oboseala, dificultati de concentrare);
• pacientii nu isi dau seama ca au pauze de respiratie in timpul somnului;
• femeile sunt diagnosticate tardiv, pentru ca simptomele lor sunt adesea mai putin evidente;
• persoanele fara obezitate sunt adesea excluse din categoria de risc, desi pot avea SASO.

Studiul arata clar ca este nevoie de evaluari mai ample in medicina de familie si de o abordare mai atenta a simptomelor care pot avea legatura cu apneea in somn netratata.

Simptome care ar trebui sa va ridice un semn de intrebare

Daca va regasiti in aceste situatii, un consult de somnologie ar putea fi de real ajutor:

• sforait frecvent si intens;
• pauze observabile in respiratie (de obicei observate de partener);
• treziri cu senzatie de sufocare;
• somnolenta excesiva in timpul zilei;
• dificultati de concentrare si memorie;
• dureri de cap matinale;
• oboseala persistenta, indiferent de orele dormite.

Procedurile moderne de diagnostic sunt simple, accesibile si, in multe cazuri, pot fi efectuate chiar la domiciliu.

Somnul nu e doar o pauza, este o investitie pe termen lung in sanatate

Studiul sus-mentionat ne reaminteste ca apneea in somn nu este o problema minora sau un inconvenient neglijabil. Este afectiune comuna, dar cu efecte profunde asupra organismului. Afecteaza inima, metabolismul si, iata, si sistemul nervos central.

Diagnosticul si tratamentul precoce pot reduce riscuri majore, pot imbunatati calitatea vietii si, conform datelor actuale, pot avea un rol important in reducerea riscului de boala Parkinson.