Parodontita - simptome, cauze, tratament

Parodontita marginala ( boala parodontala sau, popular, „parodontoza”) este o afectiune dentara frecvent intalnita care afecteaza tesuturile de sustinere ale dintilor, cunoscute sub numele de parodontiu. Acesta include gingia, ligamentele parodontale si osul alveolar, structuri esentiale pentru mentinerea stabilitatii dintilor si a sanatatii orale in general. In lipsa unui tratament corespunzator, parodontita poate duce la pierderea dintilor si la complicatii locale si generale care afecteaza calitatea vietii. Sanatatea orala nu se limiteaza doar la aspectul estetic sau la respiratia proaspata; ea influenteaza in mod direct starea generala de sanatate. Cercetarile au aratat ca infectiile parodontale pot fi corelate cu afectiuni sistemice precum diabetul, bolile cardiovasculare sau complicatii in sarcina. Prin urmare, recunoasterea timpurie a simptomelor, intelegerea cauzelor si accesul la tratamente eficiente sunt esentiale pentru prevenirea deteriorarii ireversibile a structurilor de suport ale dintilor si pierderea acestora.

Parodontita apare, in general, ca o progresie a gingivitei, o inflamatie a gingiilor cauzata de placa bacteriana. Daca nu acordati atentie igienei orale sau nu mergeti la controlul stomatologic periodic, aceasta inflamatie se poate transforma intr-o afectiune mai grava, afectand structurile profunde ale parodontiului. Spre deosebire de gingivita, care poate fi reversibila prin igiena orala corecta si tratamente simple, parodontita necesita adesea interventii profesionale complexe pentru a opri evolutia bolii si a preveni pierderea dintilor. Simptomele parodontitei pot varia de la usoare la severe iar recunoasterea lor precoce poate face diferenta intre conservarea danturii prin interventii simple sau necesitatea unor tratamente complicate si cu grad crescut de invazivitate.

Diagnosticarea parodontitei

Diagnosticarea parodontitei se face in cabinet, de catre medicul dentist sau specialistul parodontolog si incepe cu o evaluare detaliata a istoricului dumneavoastra medical, a factorilor de risc asociati si a obiceiurilor de igiena orala. Medicul dentist examineaza clinic gingiile pentru a descoperi daca exista semne de inflamatie, retractie gingivala si/sau prezenta pungilor parodontale. De asemenea, se masoara adancimea acestor pungi cu un instrument special, gradat,  numit sonda parodontala, pentru a determina distributia si severitatea bolii. Radiografiile dentare sunt adesea utilizate pentru a evalua pierderea osoasa din jurul dintilor si pentru a identifica cu precizie zonele afectate si conformatia defectelor osoase. Diagnosticarea timpurie permite alegerea unui tratament adaptat stadiului bolii si prevenirea complicatiilor, inclusiv pierderea ireversibila a dintilor.

„Simptomele bolii parodontale sunt, de regula, putin zgomotoase, subtile, motiv pentru care multi pacienti nu se prezinta la medic decat foarte tarziu, atunci cand boala este avansata”, spune dr. Cristina Cristea, medic specialist parodontolog.

 Cele mai frecvente semne pe care le pot observa pacientii acasa includ:

Sangerarea gingiilor

Este unul dintre cele mai timpurii si evidente semne. Daca apare sangerare in timpul periajului, la folosirea atei dentare sau chiar in timpul masticatiei, atunci cand muscam din mar spre exemplu, aceasta poate indica inflamatia gingivala care, netratata, poate evolua spre parodontita. Sangerarea gingiilor poate lipsi, cum se intampla in cazul pacientilor fumatori; absenta ei nu ne scuteste de controlul la medic, insa atunci cand ea apare, reprezinta un motiv de ingrijorare.

Gingiile inflamate sau rosii

Inflamatia cauzata de acumularea bacteriilor duce la modificarea aspectului gingiilor. Gingiile sanatoase sunt ferme si de culoare roz, iar schimbarea culorii in rosu aprins sau rosu violaceu sau a volumului si consistentei lor poate fi un semnal de alarma.

Respiratie neplacuta persistenta

Halitoza cronica poate fi un indiciu al dezvoltarii bacteriilor in pungile parodontale. Chiar daca sunt respectate recomandarile de igiena orala, mirosul neplacut poate persista, indicand necesitatea unui control profesional.

Sensibilitate dentara

Pe masura ce gingia se retrage, radacinile dentare devin expuse, provocand sensibilitate la temperaturi extreme sau la alimente acre sau dulci.

Retragerea gingiilor si aparitia „dintilor lungi”

Pierderea tesuturilor de sustinere din jurul radacinilor face ca dintii sa para mai lungi si poate duce la aparitia spatiilor  intre dinti, favorizand acumularea suplimentara a placii bacteriene in aceste zone retentive.

Mobilitatea dintilor

In stadiile avansate, osul alveolar se resoarbe, iar dintii devin mobili, riscand sa se piarda. Mobilitatea in stadiile incipiente poate fi simtita de pacient cel mult ca un usor discomfort la masticatia alimentelor dure, o „nesiguranta”  in masticatie pe zona afectata. Cand mobilitatea devine evidenta pentru pacient acasa, deja vorbim de un grad mare si un stadiu foarte avansat al bolii.

Recunoasterea acestor semne si prezentarea la medicul dentist la primele manifestari cresc sansele de succes ale tratamentului si reduc riscul de complicatii.

Cauzele parodontitei

Dr. Cristina Cristea, medic specialist parodontolog adauga ca parodontita nu apare peste noapt, ea este rezultatul unui cumul de factori care afecteaza sanatatea orala, dupa cum urmeaza:

Placa bacteriana si tartrul

Bacteriile care se acumuleaza pe dinti si gingii formeaza placa bacteriana,un amestec lipicios de microbi si produsi toxici de metabolism; daca aceasta nu este indepartata,  se mineralizeaza si devine tartru. Acesta nu mai poate fi indepartat prin periaj simplu si favorizeaza inflamatia gingiilor mentinand un contact intim si prelungit intre bacterii si tesuturi.

Igiena orala deficitara

Periajul neregulat sau tehnicile incorecte si incomplete de curatare duc la acumularea bacteriilor si la progresia bolii.

Fumatul

Este un factor major de risc pentru dezvoltarea parodontitei. Fumatul afecteaza negativ circulatia la nivelul gingiilor, capacitatea acestora de a se apara natural impotriva agresiunii microbiene si a se vindeca precum si patogenitatea microbilor implicati in aparitia si progresia infectiei.

Predispozitia genetica

Unele persoane sunt mai susceptibile la parodontita din cauza factorilor genetici care influenteaza raspunsul imun si sanatatea tesutului gingival.

Bolile sistemice

Diabetul, afectiunile cardiovasculare sau tulburarile hormonale precum si anumite medicamente pot favoriza aparitia si evolutia parodontitei.

Stresul si alimentatia dezechilibrata

Un stil de viata nesanatos, lipsa nutrientilor esentiali si nivelul ridicat de stres pot slabi sistemul imunitar si capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor.

Intelegerea cauzelor parodontitei va permite sa luati masuri preventive eficiente si sa colaborati mai bine cu medicul dentist pentru a stopa evolutia bolii.

Tratamentul parodontitei

„Tratamentul parodontitei depinde foarte mult de stadiul bolii si de raspunsul individual la terapii. In general, abordarea implica o colaborare stransa intre pacient si medicul specialist parodontolog, urmandu-se doua directii de interventie:  tratamente profesionale, in cabinet si mentinerea rezultatelor prin modificarea si instituirea unor obiceiuri corecte de igiena orala acasa.”, adauga dr. Cristina Cristea, medic specialist parodontolog.

Detartrajul si planarea radacinilor

Aceasta este prima etapa a tratamentului profesional, prin care se indeparteaza tartrul de pe suprafata dintelui si de sub gingie. Planarea radacinilor si debridarea subgingivala constituie etapa initiala, antimicrobiana si antiinflamatorie si presupune indepartarea microbilor si a toxinelor de sub gingie si netezirea suprafetelor radiculare, prevenind acumularea bacteriilor si facilitand vindecarea gingiilor.

Tratamentul medicamentos

In anumite cazuri, medicul poate prescrie antibiotice locale sau sistemice pentru a reduce infectia bacteriana. Gelurile antibacteriene sau clatirile cu solutii antiseptice tip ape de gura sunt adesea utilizate pentru a completa tratamentul. Adjuvante pot fi si laserele care pot reduce semnificativ incarcatura microbiana si imbunatati sinteza de colagen.

Chirurgia parodontala

In stadiile avansate, cand osul alveolar este afectat si pungile parodontale sunt adanci, poate fi necesara interventia chirurgicala. Orice chirurgie parodontala se efectueaza numai dupa etapa initiala de curatare supra si subgingivala si remiterea inflamatiei, astfel incat tratamentele sa poata fi efectuate in absenta infectiei, cu sanse bune de reusita si risc mic de complicatii . Procedurile includ refacerea structurilor pierdute prin grefe de os sau gingie, folosindu-se o gama variata de biomateriale, in functie de conformatia defectului si de tehnica chirurgicala aleasa.

Ingrijirea orala la domiciliu

Periajul corect, folosirea mijloacelor secundare tip ata dentara, periute interdentare sau dus bucal si a apei de gura antiseptice (pe perioada limitata de timp) sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii gingiilor si prevenirea recidivelor. Medicul parodontolog va poate recomanda tehnici de periaj adaptate nevoilor dumneavoastra. Odata diagnosticat cu boala parodontala, riscul de recidiva se va mentine pentru toata viata, de aceea constientizarea si depriderea unor obiceiuri corecte acasa este esentiala in mentinerea rezultatelor obtinute prin tratament specializat pe o perioada lunga de timp.

Monitorizarea periodica

Controlul stomatologic regulat, de cel putin doua ori pe an, permite evaluarea eficientei tratamentului si prevenirea aparitiei complicatiilor.

Este important sa intelegeti ca parodontita marginala nu poate fi vindecata complet in stadiile avansate, dar tratamentele corecte pot incetini evolutia bolii si pot salva dintii ramasi. Colaborarea constanta cu medicul dentist si respectarea recomandarilor de igiena orala sunt fundamentale pentru succesul pe termen lung al tratamentului.

Preventia parodontitei

Preventia reprezinta cea mai eficienta strategie impotriva parodontitei. Controlul factorilor de risc, cum ar fi renuntarea la fumat si adoptarea unor obiceiuri corecte de ingrijire orala pot reduce semnificativ riscul de aparitie a bolii. Recomandarile principale includ:

• Periajul de cel putin doua ori pe zi, cu pasta de dinti cu fluor si periuta moale.
• Utilizarea zilnica a atei dentare sau a periutelor interdentare pentru a indeparta placa bacteriana din zonele greu accesibile.
• Reducerea consumului de zahar si alimente care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor.
• Evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool.
• Consultarea regulata a medicului dentist pentru detartraj, evaluarea starii de sanatate a gingiilor si tratamente preventive.

Adoptand aceste masuri, veti putea mentine gingiile sanatoase, prevenind aparitia parodontitei si complicatiile asociate acestei boli.

Concluzie

Parodontita este o afectiune serioasa, dar gestionabila, daca este diagnosticata la timp si tratata corespunzator. Prin constientizarea simptomelor, identificarea cauzelor si respectarea recomandarilor medicale, puteti preveni pierderea dentara si mentine sanatatea orala. Igiena orala riguroasa, vizitele regulate la medicul dentist si adoptarea unui stil de viata sanatos sunt pilonii principali ai prevenirii parodontitei. Fiecare semnal de alarma la nivelul gingiilor trebuie tratat cu seriozitate, deoarece sanatatea orala reflecta in mod direct starea generala a organismului si calitatea vietii dumneavoastra.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16620-periodontitis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/periodontitis/symptoms-causes