Ce este adenopatia laterocervicala si ce cauze are?

Adenopatia laterocervicala reprezinta cresterea in dimensiuni sau modificarea caracteristicilor ganglionilor limfatici situati in regiunile laterale ale gatului. Este intalnita frecvent in infectiile respiratorii, faringiene sau dentare, dar poate aparea si in infectii sistemice, boli autoimune, afectiuni hematologice sau, uneori, tumori.

Varsta pacientului, durata adenopatiei, dimensiunea, consistenta si simptomele asociate ajuta la stabilirea cauzei.

Ce este adenopatia laterocervicala?

Ganglionii limfatici cervicali fac parte din sistemul limfatic si au rol in filtrarea limfei si in organizarea raspunsului imun. Termenul „laterocervical” descrie regiunile aflate de-o parte si de alta a gatului, unde exista mai multe lanturi ganglionare superficiale si profunde.

Acesti ganglioni primesc limfa de la structurile capului si gatului, inclusiv faringe, amigdale, cavitate bucala, nas, glande salivare si tiroida. Lanturile cervicale profunde sunt importante si in drenajul structurilor tractului aerodigestiv superior.

Ganglionii se pot mari atunci cand sistemul imun este stimulat de o infectie. Celulele imunitare prolifereaza, iar ganglionul creste prin hiperplazie reactiva. Daca microorganismele infecteaza tesutul ganglionar, apare limfadenita.

In alte situatii, ganglionul poate fi infiltrat de celule maligne provenite dintr-o tumora din vecinatate sau din alt organ. Limfoamele, in schimb, se dezvolta din celulele sistemului limfatic.

Care sunt cauzele care pot duce la adenopatie laterocervicala?

Infectiile reprezinta cea mai frecventa cauza pentru adenopatia laterocervicala, mai ales la copii si adultii tineri. Diagnosticul diferential este insa amplu si cuprinde cauze infectioase, oncologice, autoimune, medicamentoase si boli limfoproliferative rare.

Infectiile virale

Infectiile virale determina frecvent adenopatie laterocervicala bilaterala, cu ganglioni moi, mobili si uneori sensibili sau durerosi.

Virusul Epstein-Barr – EBV – si citomegalovirusul – CMV – sunt cauze clasice de sindrom mononucleozic. EBV poate determina adenopatii cervicale proeminente, inclusiv la nivelul lanturilor cervicale posterioare.

Alte cauze virale pentru adenopatia laterocervicala includ:

• rinovirusurile;
• adenovirusurile;
• enterovirusurile;
• virusurile gripale;
• virusul rubeolic;
• virusul rujeolic;
• virusul varicelo-zosterian.

In infectia acuta cu HIV, adenopatia poate aparea in mai multe regiuni ganglionare, inclusiv sub forma de adenopatie laterocervicala. In etapele ulterioare pot exista adenopatii reactive persistente sau determinate de infectii oportuniste.

Infectiile bacteriene

Adenopatia laterocervicala bacteriana acuta este frecvent unilaterala (de o singura parte a gatului) si poate fi insotita de durere, caldura locala si eritem. Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes sunt agenti piogeni importanti. Infectia ganglionara poate aparea secundar unei faringite, amigdalite sau infectii dentare.

Boala zgarieturii de pisica este determinata de Bartonella henselae si poate produce limfadenita subacuta unilaterala cervicala sau axilara, in functie de locul inocularii. Cauze bacteriene mai rare pentru adenopatia laterocervicala sunt tularemia si sifilisul, contextul epidemiologic si manifestarile asociate orientand investigatiile.

Infectiile cu micobacterii

Tuberculoza ganglionara cervicala a fost denumita traditional scrofuloza. Mycobacterium tuberculosis produce o limfadenita granulomatoasa cazeoasa, unilaterala sau bilaterala. Ganglionii pot creste progresiv si se pot uni in conglomerate, iar in timp pot aparea necroza si fistulizare.

Micobacteriile netuberculoase – NTM –, inclusiv complexul Mycobacterium avium, sunt relevante in special la copiii mici. Pot determina o masa cervicala unilaterala, de regula nedureroasa, cu modificarea violacee a tegumentului de deasupra.

Infectiile parazitare si fungice

Toxoplasmoza este produsa de Toxoplasma gondii si poate fi dobandita prin consumul carnii insuficient preparate termic sau prin alte cai de expunere la parazit. Poate determina adenopatie laterocervicala si un tablou asemanator mononucleozei.

Micozele sistemice precum histoplasmoza si coccidioidomicoza pot implica ganglionii, fiind intalnite mai ales in zonele endemice sau la persoanele imunocompromise.

Limfoamele si leucemiile

Adenopatia laterocervicala maligna tinde sa fie persistenta si nedureroasa, iar ganglionii pot deveni fermi, elastici, duri, fixati sau grupati. Aceste caracteristici cresc suspiciunea, fara a stabili diagnosticul.

Atat limfomul Hodgkin, cat si limfoamele non-Hodgkin pot debuta prin adenopatii cervicale sau supraclaviculare nedureroase. Pot aparea si asa-zisele simptome B:

• febra inexplicabila;
• transpiratii nocturne abundente;
• scadere involuntara in greutate (peste 10% in ultimele 6 luni).

Leucemia limfoblastica acuta – ALL – si leucemia limfocitara cronica – CLL – pot determina adenopatii in mai multe regiuni, inclusiv adenopatie laterocervicala.

Metastazele ganglionare

Carcinomul scuamos al capului si gatului poate metastaza in lanturile laterocervicale profunde. Tumorile primare pot fi localizate la nivelul nazofaringelui, orofaringelui, laringelui sau cavitatii bucale.

Carcinomul papilar tiroidian prezinta, de asemenea, tendinta de metastazare catre compartimentele ganglionare centrale si laterale ale gatului, cu adenopatie laterocervicala asociata.

In regiunea cervicala inferioara si supraclaviculara stanga pot ajunge metastaze provenite din tumori infraclaviculare, inclusiv pulmonare, mamare sau gastrointestinale, prin intermediul principalelor cai limfatice.

Bolile autoimune si reumatologice

Activarea sistemica a sistemului imun poate determina hiperplazie ganglionara reactiva, inclusiv adenopatie laterocervicala.  Lupusul eritematos sistemic poate fi asociat cu ganglioni cervicali moi si nedurerosi, mai ales in perioadele de activitate a bolii.

Alte afectiuni asociate includ:

• sarcoidoza, caracterizata prin granuloame non-cazeoase;
• artrita idiopatica juvenila;
• artrita reumatoida;
• sindromul Sjögren, care poate asocia marirea glandelor salivare si adenopatii cervicale.

Adenopatia laterocervicala indusa de medicamente

Anumite medicamente pot declansa reactii de hipersensibilitate insotite de febra, eruptii cutanate si adenopatii, uneori cu aspect clinic asemanator bolilor limfoproliferative. Au fost asociate cu adenopatii, inclusiv adenopatie laterocervicala, medicamente precum:

• fenitoina, carbamazepina si primidona;
• allopurinolul;
• atenololul;
• sulfonamidele;
• penicilinele.

Si boala serului, o reactie de hipersensibilitate de tip III la anumite proteine sau medicamente, poate asocia limfadenopatie.

Cauzele mai rare

Boala Kawasaki este o vasculita sistemica acuta a copilului. Adenopatia cervicala unilaterala, nesupurativa, cu ganglion de peste 1,5 centimetri, face parte dintre criteriile clinice clasice, alaturi de febra persistenta si alte manifestari mucocutanate.

Boala Kikuchi-Fujimoto, sau limfadenita histiocitara necrozanta, este benigna si autolimitata. Produce frecvent febra si adenopatii cervicale posterioare dureroase, fiind intalnita mai ales la persoane tinere.

Boala Rosai-Dorfman se caracterizeaza clasic prin adenopatii cervicale bilaterale masive si nedureroase. Boala Castleman reprezinta un grup rar de afectiuni limfoproliferative si poate determina o masa ganglionara cervicala in forma unicentrica.

Adenopatia laterocervicala la copii

Ganglionii cervicali palpabili sunt foarte frecventi in copilarie, deoarece sistemul imun intra repetat in contact cu agenti infectiosi. Evolutia in timp si caracterul unilateral sau bilateral ajuta la orientarea diagnosticului.

Adenopatia laterocervicala acuta bilaterala

Cand dureaza sub doua saptamani si afecteaza ambele parti ale gatului, cauza este cel mai frecvent o infectie virala a tractului respirator superior. Faringita streptococica reprezinta o alta cauza importanta, mai ales daca exista febra si durere in gat.

Adenopatia laterocervicala acuta unilaterala

Adenopatia laterocervicala unilaterala instalata in mai putin de doua saptamani sugereaza mai ales o infectie bacteriana. Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes, streptococul beta-hemolitic de grup A, sunt responsabile de aproximativ 40–80% dintre limfadenitele cervicale piogene la copii. Ganglionul poate fi dureros, iar pielea de deasupra poate deveni rosie si calda.

Adenopatia laterocervicala subacuta sau cronica

Persistenta timp de 2–6 saptamani sau mai mult largeste gama diagnosticului diferential catre infectii granulomatoase, atipice si alte boli. Printre cauzele pediatrice importante se numara:

• boala zgarieturii de pisica, adica infectia cu Bartonella henselae;
• micobacteriile netuberculoase;
• toxoplasmoza;
• infectia cu EBV.

Persistenta adenopatiei impune si excluderea cauzelor non-infectioase, indeosebi daca si tabloul clinic ne orienteaza astfel.

Ce afectiuni pot fi confundate cu adenopatia laterocervicala la copil?

Regiunea laterala a gatului contine structuri embrionare si anatomice care pot forma mase asemanatoare ganglionilor mariti. Diagnosticul diferential include chisturile de arc branhial, chisturile de canal tireoglos si malformatiile limfatice – higroamele.

O alta cauza care mimeaza adenopatia laterocervicala la copii este fibromatoza colli, pseudotumora muschiului sternocleidomastoidian intalnita la sugar, care poate determina torticolis.

Adenopatia benigna maligna versus adenopatia laterocervicala potential maligna

Caracteristicile ganglionului si evolutia sa ajuta la estimarea riscului. Niciun criteriu clinic nu confirma izolat daca adenopatia laterocervicala este benigna sau nu:

Adenopatia laterocervicala aparuta in timpul unei infectii respiratorii poate regresa dupa vindecarea acesteia. Evaluarea medicala este necesara atunci cand evolutia nu urmeaza acest tipar sau apar caracteristici de alarma.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK256/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7123625/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3993046/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8040913/

https://radiopaedia.org/articles/adult-cervical-lymphadenopathy-differential