Ce este dermatita de staza si de ce apare?

Autor: Dr. Ioana Scripca

Medic rezident microbiologie medicala, Spitalul Clinic de Urgenta “Sfantul Spiridon” si Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Sfanta Parascheva”, Iasi.

Ultima actualizare: 29 octombrie 2026

dermatita-de-staza

Dermatita de staza este o afectiune inflamatorie cronica a pielii, intalnita in special la nivelul gambelor si gleznelor, care apare pe fondul circulatiei venoase deficitare. Este recunoscuta prin umflarea picioarelor, modificarea culorii pielii, uscaciune, descuamare, mancarime si, in formele avansate, rani sau ulceratii.

Principala cauza este insuficienta venoasa cronica, insa edemul persistent asociat unor boli cardiace sau renale poate contribui la agravarea manifestarilor.

Ce este dermatita de staza?

Dermatita de staza, denumita si dermatita venoasa, eczema venoasa sau eczema de staza, este inflamatia pielii determinata de hipertensiunea venoasa cronica si acumularea de lichid in tesuturile membrelor inferioare.

Venele picioarelor trebuie sa transporte sangele impotriva gravitatiei catre inima. Valvele venoase si contractia musculaturii gambei contribuie la acest proces. Atunci cand valvele devin incompetente, sangele reflueaza si stagneaza in venele membrelor inferioare. Presiunea venoasa creste, iar lichidul si componente sanguine trec treptat in tesuturile din jur.

Inflamatia persistenta afecteaza microcirculatia si bariera cutanata. In timp, pielea devine uscata, pruriginoasa si inflamata. Extravazarea si degradarea eritrocitelor determina acumularea de hemosiderina, pigment care contribuie la aparitia coloratiei brun-roscate caracteristice.

Leziunile tipice in dermatita de staza apar frecvent in jurul gleznelor, mai ales in regiunea maleolara mediala, si se pot extinde ulterior catre gamba.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru dermatita de staza?

Mecanismul central in dermatita de staza este hipertensiunea venoasa cronica. Aceasta apare frecvent in cadrul insuficientei venoase cronice, cand valvele venoase nu mai controleaza eficient circulatia sangelui din membrele inferioare.

Insuficienta venoasa cronica

Valvele incompetente permit refluxul venos, iar presiunea crescuta se transmite catre vasele mici si capilare. Creste permeabilitatea vasculara, lichidul se acumuleaza in tesuturi si se dezvolta edemul, ceea ce duce la dermatita de staza.

Inflamatia cronica produsa de aceasta staza afecteaza progresiv pielea si tesutul subcutanat.

Varicele si antecedentele de tromboza venoasa

Varicele sunt asociate cu disfunctia sistemului venos superficial si pot indica existenta hipertensiunii venoase.

O tromboza venoasa profunda – TVP – anterioara poate deteriora valvele venoase si poate produce sindrom posttrombotic. In aceasta situatie, refluxul si obstructia venoasa persistenta cresc riscul modificarilor cutanate, cu dermatita de staza secundara.

Edemul cronic si bolile sistemice

Insuficienta cardiaca favorizeaza acumularea de lichid in membrele inferioare. Boala renala avansata poate contribui, de asemenea, la edem. Aceste situatii pot accentua modificarile cutanate atunci cand coexista cu boala venoasa, favorizand dermatita de staza.

Care sunt factorii de risc pentru dermatita de staza?

Dermatita de staza este intalnita mai frecvent dupa varsta de 50 de ani, iar probabilitatea aparitiei acesteia creste odata cu inaintarea in varsta. Factorii asociati cu dermatita de staza includ:

varsta inaintata;
sexul feminin;
sarcina;
obezitatea;
statul mult timp in picioare;
perioadele indelungate petrecute pe scaun;
hipertensiunea arteriala;
insuficienta cardiaca;
insuficienta renala;
edemul cronic al membrelor inferioare;
antecedentele de celulita;
varicele;
antecedentele de tromboza venoasa profunda;
interventiile chirurgicale asupra venelor picioarelor;
traumatismele membrelor inferioare;
antecedentele familiale de boala venoasa.

Sedentarismul si mobilitatea redusa slabesc efectul „pompei musculare” a gambei, efect care ajuta sangele sa urce catre inima, ceea ce favorizeaza dermatita de staza.

Care sunt simptomele in dermatita de staza?

Manifestarile in dermatita de staza se dezvolta de obicei treptat. La inceput, pacientul poate observa umflarea gleznelor spre sfarsitul zilei si senzatia de picioare grele. Ulterior apar modificarile inflamatorii ale pielii tipice in dermatita de staza.

Cele mai caracteristice simptome si semne asociate cu dermatita de staza sunt:

edemul gleznelor si gambelor, frecvent mai accentuat seara;
coloratia rosiatica, bruna sau brun-violacee a pielii;

mancarime;
piele uscata si descuamata;
senzatie de arsura sau disconfort;
ingrosarea si intarirea progresiva a pielii;
zone umede, cu secretie, in puseele acute;
cruste si excoriatii produse prin scarpinare;
varice vizibile;
durere sau senzatie de tensiune la nivelul picioarelor;
ulceratii venoase in formele avansate.

Dermatita de staza afecteaza frecvent ambele membre inferioare, aspect care ajuta la diferentierea sa de celulita bacteriana, desi diagnosticul necesita evaluarea intregului tablou clinic.

Care sunt optiunile de tratament pentru dermatita de staza?

Tratamentul in dermatita de staza are doua obiective: controlul hipertensiunii venoase si al edemului, respectiv reducerea inflamatiei si refacerea barierei cutanate.

Terapia compresiva

Compresia reprezinta una dintre principalele masuri pentru insuficienta venoasa cronica si dermatita de staza asociata. Ciorapii compresivi sau bandajele elastice reduc edemul si imbunatatesc intoarcerea venoasa.

In functie de situatie sunt utilizate diferite niveluri de compresie, frecvent in intervalul 20–40 mmHg, iar presiuni mai mari sunt rezervate anumitor indicatii si necesita recomandare specializata.

Inaintea compresiei semnificative trebuie evaluata circulatia arteriala, in special la persoanele cu suspiciune de boala arteriala periferica. Medicul poate indica masurarea indicelui glezna-brat sau examinare Doppler.

Compresia necorespunzatoare a pacientului cu dermatita de staza in prezenta ischemiei arteriale poate agrava circulatia membrului.

Ridicarea picioarelor si miscarea

Ridicarea membrelor inferioare deasupra nivelului inimii in perioadele de repaus favorizeaza intoarcerea venoasa si reducerea edemului. Mersul regulat si exercitiile care activeaza musculatura gambei sustin pompa musculara.

Trebuie evitate perioadele lungi, neintrerupte, petrecute in picioare sau pe scaun. In cazuri selectate, compresia pneumatica intermitenta poate fi utilizata pentru controlul edemului.

Corticosteroizii si tratamentul topic

In puseele inflamatorii, medicul poate prescrie corticosteroizi topici, de regula cu potenta mica sau medie, pentru perioade limitate. Acestia reduc eritemul si pruritul asociate cu dermatita de staza.

Utilizarea indelungata sau necontrolata a corticosteroizilor puternici favorizeaza atrofia cutanata. Tacrolimusul sau pimecrolimusul, inhibitori topici ai calcineurinei, pot fi luati in considerare in anumite cazuri, inclusiv cand se urmareste limitarea expunerii repetate la corticosteroizi.

dermatita-staza

Emolientele si protejarea barierei cutanate

Aplicarea regulata a unui emolient fara parfum ajuta la reducerea uscaciunii, descuamarii si fisurarii pielii. Produsele simple, inclusiv cele pe baza de petrolatum, sunt frecvent bine tolerate.

Pielea afectata de dermatita de staza este predispusa si la dermatita alergica de contact. Parfumurile, lanolina si alcoolii din lana pot provoca sensibilizare la unele persoane. Neomicina si bacitracina aplicate local fara indicatie pot provoca, de asemenea, dermatita de contact.

Medicamentele sistemice

In boala venoasa cronica, unele medicamente venoactive, inclusiv diosmina si fractia flavonoidica purificata micronizata, au fost studiate ca terapii adjuvante pentru simptomele venoase si edem.

Pentoxifilina poate fi utilizata in anumite cazuri de dermatita de staza, mai ales ca adjuvant in managementul ulcerelor venoase. Diureticele nu trateaza insuficienta venoasa propriu-zisa. Ele sunt indicate cand edemul are si o cauza sistemica, precum insuficienta cardiaca, conform recomandarii medicului.

Tratamentul infectiilor si ulcerelor

Dermatita de staza nu necesita antibiotic in absenta unei infectii bacteriene. Daca apare celulita bacteriana, este necesar tratament antibiotic sistemic stabilit medical.

Zonele erodate si ulcerele venoase necesita ingrijirea plagii, pansamente adecvate si controlul hipertensiunii venoase. In anumite situatii se folosesc pansamente hidrocoloidale sau sisteme compresive cu oxid de zinc, precum bandajul Unna.

Procedurile pentru insuficienta venoasa

Daca refluxul venos este important si simptomele persista, evaluarea vasculara poate identifica o cauza care poate fi tratata chirurgical. Optiunile includ ablatia endovenoasa cu laser sau radiofrecventa, scleroterapia ecoghidata cu spuma si, in cazuri selectate, interventii chirurgicale asupra sistemului venos.

Care sunt complicatiile si riscurile asociate cu dermatita de staza?

Hipertensiunea venoasa si inflamatia persistenta modifica progresiv structura pielii si a tesutului subcutanat. In lipsa controlului bolii venoase, pot aparea complicatii cronice asociate cu dermatita de staza:

Ulcerele venoase ale gambei

Apar frecvent in regiunea maleolara mediala. Inflamatia cronica si modificarile matricei extracelulare reduc rezistenta si capacitatea de vindecare a pielii.

Infectiile bacteriene secundare

Fisurile, eroziunile si ulcerele permit patrunderea bacteriilor precum Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes, cu aparitia celulitei sau erizipelului.

Dermatita alergica de contact

Bariera cutanata deteriorata favorizeaza sensibilizarea la creme, antibiotice topice, conservanti sau materiale utilizate pentru compresie.

Lipodermatoscleroza

Inflamatia si fibroza tesutului subcutanat determina intarirea gambei. In stadii avansate, piciorul poate capata aspectul caracteristic de „sticla de sampanie rasturnata”.

Autoeczematizarea sau reactia „id”

Inflamatia intensa poate fi asociata cu o eruptie pruriginoasa simetrica la distanta, inclusiv pe trunchi si membrele superioare.

Atrofia alba (atrophie blanche)

Se manifesta prin mici zone albicioase, atrofice, cicatriceale, uneori dureroase, asociate cu modificari vasculare cronice.

Limfedemul secundar

Suprasolicitarea sustinuta a sistemului limfatic poate conduce la flebolimfedem.

Transformarea maligna

Ulcerele cronice de foarte lunga durata asociate cu dermatita de staza prezinta rar risc de transformare in carcinom scuamos, descris in cadrul ulcerului Marjolin.

Sfaturi pentru a preveni dermatita de staza

Pentru a reduce riscul de a dezvolta dermatita de staza se urmareste controlul hipertensiunii venoase si limitarea edemului inainte de aparitia leziunilor cutanate. Sunt recomandate:

mentinerea unei greutati corporale adecvate;
mersul si activitatea fizica regulata;
evitarea statului foarte mult timp pe scaun sau in picioare;
ridicarea periodica a picioarelor;
utilizarea compresiei atunci cand este recomandata medical;
tratarea varicelor si a insuficientei venoase;
hidratarea regulata a pielii cu produse tolerate;
evitarea traumatismelor si scarpinarii zonelor afectate;
controlul hipertensiunii, insuficientei cardiace si al altor boli asociate edemului;
solicitarea evaluarii medicale pentru ulcere sau modificari persistente ale pielii.