Regimul alimentar recomandat persoanelor cu hepatita B

Hepatita B este o afectiune virala cu impact major asupra functiei ficatului si, in egala masura, asupra intregului organism. Viata persoanei cu acest diagnostic nu se rezuma la tratamentul cu antivirale, ci necesita si adaptari pe termen lung ale stilului de viata, in special cand vine vorba de regimul alimentar zilnic.

Ficatul are un rol foarte important in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, in sinteza proteinelor plasmatice si neutralizarea toxinelor. Atunci cand este afectat de virusul hepatic B, integritatea sa functionala este afectata. Orice tip de suprasolicitare, inclusiv prin alimentele pe care pacientul le consuma, poate accelera inflamatia, fibroza si, in timp, aparitia complicatiilor.

Astfel, regimul alimentar specific devine un instrument terapeutic integrat in planul general de tratament si gestionare, menit sa protejeze ficatul, sa ii sustina regenerarea si, in egala masura, sa reduca stresul metabolic la care acest organ este supus.

Ce este hepatita B?

Hepatita B este o boala infectioasa cauzata de virusul hepatitic B (VHB). Acest virus afecteaza in principal celulele hepatice. Infectia poate fi acuta sau cronica cea din urma fiind responsabila de cele mai importante complicatii pe termen lung, precum fibroza hepatica, ciroza si cancerul (carcinomul hepatocelular).

Virusul se transmite prin contact cu sangele sau fluidele biologice infectate si prin procedurile medicale nesterile, transfuzii de sange, contact sexual neprotejat sau de la mama la fat. Factorii de risc sunt lipsa vaccinarii, expunerea profesionala (medici, asistenti), utilizarea drogurilor IV (intravenoase).

Hepatita B este o boala infectioasa determinata de virusul hepatitic B (VHB), care afecteaza in principal celulele hepatice. Infectia poate fi acuta sau cronica, cea din urma fiind responsabila de cele mai importante complicatii pe termen lung, precum fibroza hepatica, ciroza sau carcinomul hepatocelular. Odata patruns in organism, virusul patrunde in celulele ficatului, iar acest lucru declanseaza raspunsul imun. Nu virusul in sine distruge ficatul, ci inflamatia foarte persistenta determinata de reactia sistemului imunitar.

De ce conteaza regimul alimentar in contextul hepatitei B?

Regimul alimentar nu poate eradica virusul hepatitic B, dar poate influenta foarte mult evolutia bolii si calitatea vietii pacientului. Un ficat afectat are o capacitate foarte redusa de a metaboliza grasimile, alcoolul, excesul de zahar si anumite proteine. De asemenea, metabolizarea acestora, pe langa faptul ca este dificila, duce la acumularea de substante care favorizeaza atat inflamatia, cat si stresul oxidativ excesiv.

Alimentatia corecta la pacientul cu acest diagnostic ajuta la:

• reducerea riscului de suprasolicitare hepatica;
• sustinerea proceselor de detoxifiere;
• mentinerea unui nivel adecvat de energie;
• prevenirea steatozei hepatice (ficatul gras);
• ameliorarea inflamatiei, prin compusii fitochimici naturali continuti in anumite alimente;
• sustinerea imunitatii si regenerarii hepatocitelor.

De asemenea, dieta joaca un rol foarte important in controlul greutatii corporale. Obezitatea si sindromul metabolic agraveaza inflamatia hepatica si cresc major riscul progresiei spre fibroza si ciroza, chiar si daca infectia, ca atare, este controlata cum trebuie.

Care este regimul alimentar recomandat persoanelor cu hepatita B?

Regimul alimentar in hepatita B nu este unul extrem de restrictiv, ci unul echilibrat. Nu impune excluderea completa a unor grupe alimentare, ci limitarea cantitatilor consumate pe cat posibil. Principiile de baza in ceea ce priveste regimul alimentar al pacientului cu hepatita B includ:

• mese regulata, fara excese;
• optarea pentru alimente proaspete, neprocesate;
• reducerea consumului de grasimi saturate si zaharuri simple;
• aportul adecvat de alimente care contin proteine de calitate;
• hidratarea corecta.

De asemenea, regimul alimentar se adapteaza in functie de stadiul bolii, eventuale complicatii.

Alimente permise si recomandate in hepatita B

Alimentele permise si recomandate sunt:

Proteine care contin aminoacizi sulfurati

Este vorba despre galbenusul de ou, broccoli, varza de Bruxelles, seminte de susan crude, insa si cerealele integrale, leguminoasele, ardeiul rosu, usturoiul, ceapa. Se pot consuma si proteine usoare (carne slaba de pui, curcan).

Alimente bogate in vitamine din complexul B

Este vorba despre soia, peste, arahide, linte, mazare, conopida, varza, salata verde si orez brun. Acestea ajuta la metabolismul energetic si ajuta ficatul sa faca fata mai usor stresului inflamator cronic.

Lactate degresate si alternative bogate in calciu

Laptele degresat si produsele lactate cu continut redus de grasimi sunt surse valoroase de calciu, de proteine, riboflavina si vitamina B₁₂. In hepatita B, mentinerea unui aport adecvat de calciu este foarte importanta pentru sanatatea osoasa si musculara. In caz de intoleranta la lactoza, se poate opta si pentru alternative precum laptele de soia fortificat cu calciu sau alimente precum sardine, migdale, caise uscate (nu confiate), nuci braziliene.

Cereale integrale

Alimentele bogate in fibre vegetale, cum sunt cerealele integrale, reprezinta si o sursa benefica de carbohidrati complecsi, vitamine si minerale esentiale. Se recomanda orezul brun, porumbul integral, fulgii de ovaz, secara si alte tipuri de cereale integrale disponibile. Este de dorit, totusi, ca acestea sa nu aiba zahar adaugat si sa nu fie rafinate.

Grasimi sanatoase

Grasimile nu trebuie eliminate din regimul alimentar. Organismul nostru are nevoie de grasimi esentiale pentru a functiona cum trebuie. Se recomanda reducerea aportului de grasimi saturate si cresterea aportului de grasimi mono-, dar mai ales polinesaturate. Acestea se gasesc mai ales in avocado, nuci, seminte, peste gras si ulei de masline.

Fructe si legume proaspete

Acestea asigura un aport foarte bun de antioxidanti naturali, vitamina C si E, care sustin lupta impotriva stresului oxidativ. Legumele crucifere, fructele proaspete, legumele cu frunze verzi, migdalele si cerealele integrale sunt surse foarte bune de antioxidanti naturali.

Alti nutrienti cu potential benefic

Flavonoidele, resveratrolul, curcumina, seleniu, vitamina D si L-cisteina sunt substante studiate intens pentru efectele lor benefice in contextul hepatitei B. Totusi, suplimentarea trebuie facuta doar la recomandarea medicului si sub stricta supraveghere.

Alimente care ar trebui limitate in hepatita B

Anumite alimente ar putea accentua inflamatia hepatica, motiv pentru care ar trebui consumate mai rar, chiar evitate complet:

• produsele ultraprocesate, fast-food-ul, mezelurile, painea rafinata, alba, dulciurile care sunt foarte bogate in zahar, produsele de patiserie si cofetarie, branzeturile foarte grase;
• uleiurile hidrogenate (margarina) si grasimile trans favorizeaza foarte mult inflamatia, fiind recomandata inlocuirea lor cu grasimi sanatoase;
• zaharul si indulcitorii artificiali, inclusiv sucurile de fructe, suprasolicita ficatul si, in egala masura, pot contribui la cresterea in greutate si aparitia ficatului gras;
• alimentele prajite si foarte grase trebuie evitate, mai ales la pacientii deja supraponderali;
• aportul de sare trebuie limitat strict (in jur de 2-4 grame);
• aportul de proteine ar trebui ajustat de catre un specialist in nutritie, mai ales in stadiile deja avansate ale bolii (in anumite situatii, reducerea aportului de proteine animale si orientarea spre un regim alimentar ovo-lacto-vegetarian poate fi foarte benefica);
• excesul de fier poate fi deosebit de periculos, iar pacientii cu niveluri crescute de fier seric ar trebui sa evite alimentele bogate in fier (carne rosie, ficat, cereale fortificate), precum si suplimentele;
• consumul de alcool este strict contraindicat, precum si fumatul.

Alte recomandari pentru pacientul cu hepatita B

Pe langa regimul alimentar adecvat, pacientului cu hepatita B i se recomanda si urmatoarele:

• mentinerea unei greutati corporale sanatoase, pentru a reduce riscul de ficat gras si, implicit, pentru a incetini progresia bolii;
• renuntarea la fumat, deoarece fumatul creste exponential riscul de cancer hepatic;
• activitatea fizica regulata, adaptata capacitatii individuale, completeaza beneficiile asociate unui regim alimentar sanatos, cu alimente care sustin sanatatea ficatului, si contribuie la un echilibru metabolic mult dorit.

Prin alegeri alimentare corecte si un stil de viata cat mai sanatos, in asociere cu tratamentul de specialitate, evolutia bolii poate fi semnificativ incetinita!

Bibliografie:

1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/40709345/
2. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10916236/
3. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12289363/
4. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7422541/
5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36179798/
6. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10937540/