Rinita acuta este o inflamatie aparuta brusc la nivelul mucoasei nazale, manifestata cel mai frecvent prin nas infundat, secretii nazale, stranut si senzatie de iritatie sau uscaciune a nasului. In cele mai multe cazuri, rinita acuta este provocata de o infectie virala si face parte din tabloul cunoscut popular drept raceala sau rinofaringita acuta. Numeroase virusuri respiratorii pot determina aceste simptome.
Rinita acuta virala se vindeca, de regula, spontan, iar tratamentul are rolul de a reduce disconfortul pana la disparitia infectiei. Spalaturile nazale cu solutie salina, hidratarea si odihna pot fi suficiente in formele usoare de rinita acuta. Antibioticele nu trateaza rinita acuta virala. Daca simptomele sunt severe, persista mai mult de aproximativ 10 zile fara ameliorare, se agraveaza dupa o perioada de imbunatatire sau sunt insotite de dificultati de respiratie, febra persistenta ori durere faciala importanta, este recomandata evaluarea medicala.
Nu orice episod de nas infundat si secretii nazale este insa o raceala. Rinita alergica, expunerea la iritanti, unele medicamente si alte afectiuni ale nasului pot produce simptome asemanatoare. Identificarea cauzei este importanta mai ales atunci cand manifestarile se repeta sau nu evolueaza ca o infectie respiratorie obisnuita.
Ce este rinita acuta?
Rinita reprezinta inflamatia mucoasei care captuseste interiorul nasului. Atunci cand inflamatia apare brusc si evolueaza pe o perioada scurta vorbim despre rinita acuta.
Cea mai frecventa forma este rinita acuta virala, asociata unei infectii a cailor respiratorii superioare. In acest context pot fi afectate simultan nasul si faringele, motiv pentru care este folosita frecvent si denumirea de rinofaringita acuta. Raceala obisnuita poate fi provocata de numeroase virusuri respiratorii. Simptomele de rinita acuta tind sa atinga intensitatea maxima in primele zile si apoi sa se amelioreze treptat.
La adult, majoritatea episoadelor de rinita acuta sunt usoare si nu necesita investigatii medicale speciale.
Care sunt cauzele rinitei acute?
Infectiile virale
Virusurile reprezinta cea mai frecventa cauza de rinita acuta.
Printre virusurile respiratorii care pot determina manifestari de tip raceala se numara rinovirusurile, coronavirusurile sezoniere, adenovirusurile si alte virusuri respiratorii.
Gripa si COVID-19 pot debuta, de asemenea, cu manifestari respiratorii care se suprapun partial peste cele ale unei raceli obisnuite. Din acest motiv, simptomele singure nu permit intotdeauna identificarea virusului implicat.
In cazul persoanelor cu risc crescut de complicatii, testarea pentru gripa sau COVID-19 poate fi importanta deoarece pentru aceste infectii exista tratamente antivirale care sunt mai eficiente atunci cand sunt incepute precoce.
Rinita alergica
Rinita alergica nu este acelasi lucru cu rinita acuta virala, dar poate produce simptome foarte asemanatoare si poate incepe aparent brusc dupa contactul cu un alergen.
Alergenii frecvent implicati sunt:
- polenul;
- acarienii;
- mucegaiurile;
- parul si scuamele animalelor.
Stranutul in salve, secretiile nazale clare, mancarimea nasului si mancarimea sau lacrimarea ochilor sugereaza mai degraba o cauza alergica. Febra nu este caracteristica rinitei alergice.
Iritantii din mediul inconjurator
Mucoasa nazala poate reactiona si la substante iritante, fara ca mecanismul sa fie infectios sau alergic.
Printre factorii care pot declansa sau agrava simptomele se numara:
- fumul de tigara;
- poluarea;
- parfumurile puternice;
- vaporii unor produse chimice;
- aerul foarte rece;
- schimbarile bruste de temperatura;
- aerul foarte uscat.
Daca episoadele se repeta in aceleasi conditii, medicul poate lua in calcul o forma de rinita nonalergica.
Care sunt simptomele de rinita acuta?
Simptomele rinitei acute virale apar de obicei progresiv si pot include:
- nas infundat;
- secretii nazale;
- stranut;
- senzatie de iritatie nazala;
- durere sau usturime in gat;
- tuse;
- cefalee;
- usoare dureri musculare;
- stare de oboseala;
- uneori febra, in special la copii.
Secretiile nazale pot fi initial clare si apoase, iar pe parcurs pot deveni mai dense.
Modificarea aspectului secretiilor nazale nu este suficienta, singura, pentru a demonstra existenta unei infectii bacteriene si nu reprezinta automat o indicatie pentru antibiotic.
Cat dureaza rinita acuta?
In cazul unei raceli obisnuite, simptomele se amelioreaza de regula in aproximativ 7-10 zile, desi durata variaza de la o persoana la alta.
Tusea poate persista mai mult decat congestia sau secretiile nazale.
La inceputul episodului, simptomele tind sa fie mai intense, dupa care evolutia normala este spre ameliorare.
Daca simptomele persista mai mult de aproximativ 10 zile fara sa se amelioreze, devin mai severe sau reapar dupa ce initial pareau sa se reduca, este recomandata evaluarea medicala pentru a exclude o complicatie sau un alt diagnostic.
Rinita acuta este contagioasa?
Rinita acuta de origine virala poate fi contagioasa deoarece virusul care o provoaca se poate transmite de la o persoana la alta.
Transmiterea virusurilor respiratorii se poate produce prin particule respiratorii eliminate prin tuse, stranut sau vorbire, prin contact apropiat si, pentru anumite virusuri, prin atingerea unor suprafete contaminate urmata de atingerea nasului, gurii sau ochilor.
Pentru reducerea transmiterii sunt utile:
- spalarea regulata a mainilor;
- acoperirea gurii si nasului atunci cand tusesti sau stranuti;
- aerisirea incaperilor;
- evitarea contactului apropiat cu alte persoane atunci cand esti bolnav;
- evitarea folosirii in comun a obiectelor personale.
Rinita alergica si rinita provocata de iritanti nu sunt contagioase.
Cum diferentiezi rinita acuta de rinita alergica?
Cele doua pot avea simptome comune, in special nas infundat, secretii nazale si stranut. Exista insa cateva indicii utile.
In rinita alergica sunt frecvente:
- stranutul repetat, adesea in salve;
- secretiile nazale apoase;
- mancarimea nasului;
- mancarimea ochilor;
- lacrimarea;
- asocierea simptomelor cu expunerea la un anumit alergen.
Febra nu este caracteristica alergiei.
In rinita acuta virala pot aparea mai frecvent:
- durere in gat;
- tuse;
- stare generala de rau;
- usoare dureri musculare;
- uneori febra.
Durata ofera si ea indicii. O raceala evolueaza de obicei pe parcursul mai multor zile, in timp ce o alergie poate continua saptamani sau poate reveni de fiecare data cand persoana este expusa alergenului.
Rinita acuta si sinuzita sunt acelasi lucru?
Nu. Rinita acuta afecteaza in principal mucoasa nazala, in timp ce rinosinuzita implica si sinusurile paranazale. Cele doua pot aparea insa impreuna, deoarece mucoasa nasului si cea a sinusurilor formeaza un sistem functional comun.
O infectie respiratorie virala poate produce temporar congestie si la nivelul sinusurilor fara ca aceasta sa insemne automat o sinuzita bacteriana.
Durerea sau presiunea faciala importanta, simptomele care persista fara ameliorare ori agravarea dupa o perioada initiala de imbunatatire pot necesita evaluare medicala.
Cum se stabileste diagnosticul de rinita acuta?
In majoritatea cazurilor, diagnosticul de rinita acuta virala se stabileste pe baza simptomelor si a examenului clinic.
Medicul poate intreba:
- cand au inceput simptomele;
- cum au evoluat;
- daca exista febra;
- daca secretiile sunt insotite de dureri faciale;
- daca exista tuse sau durere in gat;
- daca persoana a fost expusa la alergeni;
- daca simptomele se repeta;
- ce medicamente sunt administrate;
- daca exista alte afectiuni.
Investigatiile suplimentare nu sunt necesare de rutina pentru o raceala obisnuita. Testarea poate deveni utila atunci cand exista suspiciunea de gripa, COVID-19, alergie sau o alta afectiune.
Cum se trateaza rinita acuta virala?
Nu exista un tratament care sa elimine instantaneu raceala obisnuita. In majoritatea cazurilor, organismul elimina singur infectia, iar tratamentul este simptomatic.
Obiectivul este reducerea congestiei, secretiilor nazale, durerii si a celorlalte manifestari pana la vindecare.
Spalaturile nazale cu solutie salina
Solutiile saline pot fi utilizate pentru curatarea foselor nazale si pentru indepartarea secretiilor.
Sprayurile sau picaturile nazale saline pot contribui la:
- fluidizarea secretiilor;
- curatarea nasului;
- reducerea senzatiei de nas incarcat;
- hidratarea mucoasei.
Pot fi utile atat la adulti, cat si la copii, cu utilizarea unor produse si tehnici adaptate varstei. La sugari si copiii foarte mici, curatarea nasului este deosebit de importanta deoarece obstructia nazala poate ingreuna alimentatia si somnul.
Hidratarea si odihna
Aportul adecvat de lichide si odihna sunt masuri simple care pot imbunatati confortul in timpul unei infectii respiratorii.
Aerul foarte uscat poate accentua senzatia de iritatie nazala. Aerisirea incaperii si mentinerea unui nivel confortabil al umiditatii pot fi utile.
Daca se foloseste un umidificator, acesta trebuie curatat regulat pentru a evita dezvoltarea microorganismelor.
Ce medicamente pot fi utilizate pentru rinita acuta?
Tratamentul medicamentos depinde de simptome, varsta, bolile asociate si celelalte medicamente pe care persoana le utilizeaza.
Pentru durere sau febra pot fi recomandate medicamente antialgice si antipiretice, conform indicatiilor medicului, farmacistului si prospectului.
Este important sa fie verificata compozitia produselor combinate pentru raceala. Doua produse administrate simultan pot contine aceeasi substanta activa, ceea ce poate duce la depasirea dozei recomandate.
In cazul copiilor, medicamentele pentru raceala nu trebuie administrate automat in aceleasi formule si doze folosite la adult.
Decongestionantele nazale: de ce trebuie folosite cu prudenta?
Unele sprayuri nazale vasoconstrictoare pot reduce rapid congestia prin diminuarea edemului mucoasei nazale.
Efectul lor este insa temporar.
Utilizarea prelungita sau excesiva poate produce un efect de rebound: nasul se infunda din nou, uneori mai intens, dupa disparitia efectului medicamentului. In timp poate aparea rinita medicamentoasa.
Din acest motiv, decongestionantele nazale trebuie utilizate doar pentru perioade scurte si conform recomandarilor medicale si prospectului.
Decongestionantele, inclusiv unele administrate oral, nu sunt potrivite pentru toate persoanele. Pot exista precautii sau contraindicatii in afectiuni precum hipertensiunea arteriala, anumite boli cardiovasculare, glaucomul sau hipertiroidismul.
Femeile insarcinate si persoanele cu boli cronice ar trebui sa solicite sfatul medicului sau farmacistului inainte de utilizarea lor.
Ce tratament se foloseste daca simptomele sunt provocate de alergie?
Daca diagnosticul este de rinita alergica, abordarea este diferita de cea utilizata pentru raceala. Primul pas este reducerea expunerii la alergen, atunci cand acest lucru este posibil.
In functie de intensitatea simptomelor, medicul poate recomanda:
- antihistaminice;
- tratament antihistaminic nazal;
- corticosteroizi intranazali;
- spalaturi nazale cu solutii saline;
- in anumite cazuri, evaluare alergologica si imunoterapie specifica.
Tratamentul trebuie ales in functie de diagnosticul corect, deoarece administrarea repetata a produselor pentru „raceala” nu rezolva o rinita alergica persistenta.
Rinita acuta poate avea complicatii?
Majoritatea episoadelor de rinita acuta virala se vindeca fara complicatii.
Uneori, inflamatia si obstructia nazala pot favoriza aparitia unor probleme precum:
- rinosinuzita;
- otita medie, mai ales la copii;
- agravarea unor afectiuni respiratorii preexistente.
O infectie respiratorie care initial se amelioreaza si apoi se agraveaza necesita reevaluare.
Intrebari frecvente despre rinita acuta – raspunde dr Cosmina-Dragan, medic rezident ORL
Secretiile nazale galbene sau verzi inseamna obligatoriu ca exista o infectie bacteriana si ca avem nevoie de antibiotic?
“Secretiile nazale galbene sau verzi nu indica in mod obligatoriu o infectie bacteriana si nu reprezinta, in sine, un motiv pentru administrarea antibioticelor. Modificarea culorii apare frecvent si in infectiile virale, ca urmare a prezentei celulelor inflamatorii si a proteinelor din secretiile nazale. O infectie bacteriana este suspectata atunci cand simptomele persista peste 10 zile fara ameliorare, se agraveaza sau apare febra. Antibioticul se administreaza doar la recomandarea medicului, atunci cand exista indicatie clinica”.
Cat timp pot fi utilizate sprayurile nazale decongestionante fara sa apara riscul de dependenta sau rinita medicamentoasa?
“Spray-urile nazale decongestionante cu actiune vasoconstrictoare sunt recomandate pentru utilizare pe termen scurt (pana la 5 zile). Administrarea repetata si prelungita poate determina dezvoltarea tahifilaxiei, adica diminuarea progresiva a raspunsului la aceeasi doza, astfel incat efectul decongestionant devine mai putin eficient sau de durata mai scurta. Pe masura ce efectul vasoconstrictor se reduce, poate aparea congestia de rebound, iar utilizarea repetata a spray-ului pentru ameliorarea acesteia poate intretine un cerc vicios, favorizand aparitia rinitei medicamentoase. Din acest motiv, decongestionantele nazale vasoconstrictoare trebuie utilizate conform prospectului si pe o perioada cat mai scurta, evitand administrarea repetata fara recomandare medicala”.
Ce putem face daca nasul ramane foarte infundat, desi folosim spalaturi nazale si celelalte simptome ale racelii s-au ameliorat?
“Daca nasul ramane foarte infundat dupa ce celelalte simptome ale racelii s-au ameliorat, cauza poate fi persistenta inflamatiei si a edemului mucoasei nazale, fara ca acest lucru sa insemne automat o infectie bacteriana. In primul rand, pot fi continuate spalaturile nazale cu solutie salina, iar daca obstructia persista, medicul poate recomanda, in anumite situatii, un corticosteroid intranazal, mai ales atunci cand exista inflamatie nazala importanta sau o componenta alergica. Acestea au un profil diferit de decongestionantele vasoconstrictoare si nu determina aparitia rinitei medicamentoase”.
Rinitele acute repetate pot indica o problema de imunitate, o alergie sau o afectiune ORL care necesita investigatii suplimentare?
“Rinitele acute repetate nu sunt, in sine, un indicator al unei imunodeficiente. Cel mai frecvent, acestea reflecta expunerea repetata la infectii virale sau pot fi confundate cu episoade de rinita alergica, care determina congestie nazala, rinoree, stranut si prurit nazal. De asemenea, anumite particularitati ORL, precum obstructia nazala persistenta, hipertrofia adenoidiana sau afectiunile rinosinusale, pot favoriza simptomatologia recurenta. Investigatiile suplimentare sunt justificate atunci cand episoadele sunt severe sau prelungite, cand apar rinosinuzite sau otite medii recurente, sau cand exista o evolutie neobisnuita a infectiilor. In functie de context, evaluarea poate include consult ORL, investigatii alergologice si, atunci cand exista elemente sugestive pentru o tulburare imunologica, evaluarea functiei sistemului imun”.
Cand trebuie sa mergi la medic?
Este indicat sa soliciti sfatul medicului daca:
- simptomele sunt severe;
- simptomele persista mai mult de aproximativ 10 zile fara ameliorare;
- simptomele se imbunatatesc si apoi reapar sau se agraveaza;
- febra persista mai multe zile;
- apare durere faciala importanta;
- exista dificultati de respiratie;
- apare deshidratarea;
- o afectiune cronica existenta se agraveaza;
- simptomele nazale se repeta foarte frecvent;
- exista suspiciunea unei alergii;
- congestia nazala persista mult dupa disparitia infectiei.
Persoanele cu risc crescut de complicatii ale gripei sau COVID-19 ar trebui sa contacteze medicul precoce daca apar simptome compatibile, deoarece tratamentul antiviral, atunci cand este indicat, trebuie inceput cat mai devreme.
La sugari si copiii mici este necesara o atentie suplimentara, in special daca obstructia nazala afecteaza respiratia, alimentatia sau hidratarea.
Surse
https://www.cdc.gov/common-cold/about/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/common-cold/symptoms-causes/syc-20351605
https://www.ameli.fr/assure/sante/themes/rhinopharyngite-adulte/symptomes
https://www.vidal.fr/maladies/nez-gorge-oreilles/rhume-rhinite/traitements.html