Totul despre endometrioza: simptome, tratament, dieta

Data publicarii: 24 Septembrie 2020

Femeie suferind de endometrioza

Ce este endometrioza? Ce se intampla in corpul unei femei cu endometrioza? De unde vine aceasta boala si cum poate fi tratata? Iata cateva intrebari la care vom incerca sa raspundem pe parcursul acestui articol.

Endometrioza este o boala care afecteaza una din 10 femei aflate la varsta fertila, si care, in prezent, este  gresit diagnosticata si prea putin inteleasa. Aceasta boala complexa recidiveaza in unele cazuri si poate genera dureri cronice. Se caracterizeaza prin prezenta tesutului uterin anormal (sau a tesutului endometrial) in afara cavitatii uterine. Aceasta anomalie provoaca leziuni formate din celule care au aceleasi caracteristici ca si cele ale mucoasei uterine (endometru) si se comporta asemenea acestora sub influenta hormonilor ovarieni.

Cuprins:
1. Endometrioza: informatii generale
1.1.Tipuri de endometrioza
2. Endometrioza: cauze
3. Endometrioza: simptome specifice 
4.Tratament endometrioza: alopat versus naturist
4.1 Endometrioza, tratament alopat: medicamente antiinflamatoare si analgezice
4.2.Endometrioza, tratament alopat: medicamente hormonale
4.3.Abordarea chirurgicala in endometrioza
4.4.Endometrioza tratament naturist: recomandari
5.Dieta recomandata in endometrioza
5.1.CE SA EVITI IN ENDOMETRIOZA?
5.2.Ce sa mancam in endometrioza?
5.3.Ce sa limitam in alimentatie?
5.4.Ce sa eliminam complet din alimentatia in endometrioza?
 

Endometrioza – informatii generale

Endometrul este tesutul care acopera uterul. Sub efectul hormonilor (estrogenul), in timpul menstruatiei, endometrul se ingroasa pregatindu-se pentru o posibila sarcina si, daca nu are loc fertilizarea, se rupe si sangereaza. Potrivit teoriei refluxului menstrual, la majoritatea femeilor, celulele endometriale migreaza din uter in trompe si se disperseaza in cavitatea abdominala. Sistemul imunitar distruge aceste celule care se dezvolta in afara uterului.

Cu toate acestea, la 10% dintre femei, tesutul endometrial care prolifereaza in afara uterului nu este distrus ci se grefeaza pe organe, provocand ulterior leziuni, aderente si chisturi ovariene (endometrioame). Astfel ia nastere endometrioza.

Aceasta colonizare, daca are loc in principal pe organele genitale si peritoneu, se poate extinde deseori la sistemul urinar, digestiv si mai rar la cel pulmonar (diafragma). Au existat chiar si cazuri, foarte rare, de endometrioza la creier.

In lumea medicala se spune ca nu exista unul, ci mai multe tipuri de endometrioza,  deoarece aceasta boala nu se dezvolta in acelasi mod de la o femeie la alta. Nu exista certitudini cu privire la aparitia endometriozei, cu exceptia faptului ca se manifesta diferit de la o femeie la alta, imbraca mai multe forme si afecteaza organe diferite in proportii variabile.

Medicii ne asigura ca, la o treime din cazurile depistate, endometrioza nu se dezvolta; ea stagneaza sau chiar regreseaza datorita tratamentului (medical sau chirurgical) sau spontan, in special in cazul formelor superficiale. Cu toate acestea, stim, de asemenea, ca unele endometrioze dezvolta forme severe, a caror gestionare este complexa si implica o abordare medicala multidiciplinara. Acesta este avantajul diagnosticarii endometriozei cat mai devreme posibil, ca sa evitam posibila agravare a simptomelor.  

Tipuri de endometrioza

Astazi nu mai clasificam endometrioza in stadii, respectiv I - II - III – IV, ci vorbim despre patru tipuri de endometrioza:

- Endometrioza superficiala (sau peritoneala);

- Endometrioza ovariana;

- Endometrioza profunda;

- Endometrioza abdominala.

Sa retinem ca nu exista nicio legatura intre intensitatea durerii si tipul de endometrioza, si ca endometrioza superficiala poate fi foarte dureroasa.

Endometrioza – cauze

Nu se cunosc exact cauzele endometriozei, insa exista mai multe teorii:

- Fragmentele mici ale mucoasei uterului (endometru) se rup in timpul menstruatiei si pot migra prin trompele uterine catre ovare si in cavitatea uterina, in loc sa fie eliminate din organism prin vagin in timpul ciclului menstrual;

- Celulele endometriale sunt transportate in sange sau prin vasele limfatice catre alte organe;

- Celulele din afara uterului se transforma in celule endometriale.

Endometrioza apare uneori in familie, fiind mai frecventa in randul rudelor femeilor cu endometrioza (mame, surori si fiice). Este mai probabil sa apara la femeile care:

- Au avut primul lor copil dupa varsta de 30 de ani;

- Nu au avut copii;

- Menstruatia a inceput mai devreme decat la varsta obisnuita sau a incetat mai tarziu decat la varsta obisnuita;

- Au cicluri menstruale la intervale scurte (mai putin de 27 de zile) si care dureaza mai mult de 8 zile;

- Prezinta anomalii in structura uterului.

Endometrioza pare sa apara mai rar la femeile care:

- Au avut mai multe sarcini;

- Ciclul menstrual a inceput mai tarziu decat varsta normala;

- Au alaptat mult timp;

- Utilizeaza contraceptive orale in doza mica;

- Fac exercitii fizice in mod regulat.

 

Endometrioza - simptome specifice

Principalul simptom al endometriozei il reprezinta durerea localizata la nivelul abdomenului inferior si in regiunea pelviana (durere pelvina).

Durerea variaza de obicei pe parcursul ciclului menstrual, crescand in intensitate inainte si in timpul menstruatiei. Se pot observa nereguli menstruale, cum ar fi menstruatia abundenta (menoragia) si mici pierderi de sange premenstrual. Tesutul endometrial ectopic (din afara uterului) este controlat de aceiasi hormoni, estrogen si progesteron (produsi de ovare), ca si tesutul endometrial normal din peretele uterin. Prin urmare, tesutul endometrial ectopic poate sangera si in timpul menstruatiei, cauzand deseori crampe si durere.

Severitatea simptomelor nu depinde de cantitatea de tesut endometrial ectopic prezent. Unele femei cu o cantitate mare de tesut ectopic nu prezinta simptome. Altele, cu mult mai putin tesut, au dureri cumplite. La multe femei, endometrioza nu provoaca durere decat dupa cativa ani in care se dezvolta. Pentru aceste femei, actul sexual este dureros inainte sau in timpul menstruatiei.

Simptomele variaza, de asemenea, in functie de localizarea tesutului endometrial.

Astfel, persoanele care sufera de endometrioza au simptomele urmatoare:

- Intestinul gros: distensie abdominala, durere in timpul miscarilor intestinale, diaree sau constipatie sau sangerari rectale in timpul menstruatiei;

- Vezica urinara: durere la nivelul osului pubian, durere la urinare, prezenta de sange in urina, precum si nevoia frecventa si urgenta de a urina;

- Ovare: formarea unor chisturi pline cu sange (endometrioame), care uneori se rup si sangereaza, provocand dureri abdominale bruste si acute.

Tesutul endometrial ectopic si sangerarea acestuia pot provoca iritatii ale tesutului din vecinatate. Prin urmare, se poate forma tesut cicatricial (aderente) intre structurile din abdomen. Tesutul endometrial ectopic si aderentele pot interfera cu functia organelor. In cazuri rare, aderentele oblitereaza intestinul.

Endometrioza severa poate provoca infertilitate atunci cand tesutul ectopic endometrial blocheaza trecerea ovulelor din ovar catre uter. Endometrioza usoara poate fi, de asemenea, cauza infertilitatii, dar este mai putin clar cum se intampla acest lucru.

In timpul sarcinii, endometrioza poate deveni inactiva (intra in remisie) temporar sau uneori permanent. Endometrioza tinde sa devina inactiva dupa menopauza din cauza scaderii nivelului de estrogen si progesteron.

Tratament endometrioza (alopat versus naturist)

Odata instalata, endometrioza este o boala cronica greu de eradicat. Cu toate acestea, exista mai multe optiuni de tratament endometrioza, pentru ameliorarea simptomelor si a durerii asociate endometriozei cat si pentru incetinirea evolutiei bolii si a formarii de noi leziuni.

Cel mai bun tratament al endometriozei pentru fiecare femeie si pentru fiecare perioada a vietii trebuie discutat in impreuna cu medicul curant sau cu ginecologul.

Endometrioza, tratament alopat - medicamente antiinflamatoare si analgezice

Aceste medicamente actioneaza asupra durerii si inflamatiilor cauzate de endometrioza. Permit tratarea simptomatica, dar nu fac ca boala sa dispara. Pentru a fi eficiente, antiinflamatoarele si analgezicele trebuie luate inainte sa inceapa durerea si cat timp aceasta persista.

Endometrioza, tratament alopat - medicamente hormonale

Scopul tratamentului hormonal pentru endometrioza este de a incetini productia de estrogen, astfel incat focarele endometriozei sa nu mai fie activate si sa nu mai produca durere.

Medicatia pe baza de contraceptive si progestogen administrata permanent ajuta la blocarea ciclului menstrual, si, prin urmare, a menstruatiei. Daca nu mai exista menstruatie, nu sangereaza nici leziunile endometriozei. Prin urmare, nu mai provoaca durere. In plus, progesteronul contracareaza efectele estrogenului si, astfel, incetineste evolutia bolii.

Medicul curant sau ginecologul pot administra, de asemenea, medicamente similare cu LHRH, un hormon care joaca un rol cheie in ciclul menstrual, este destinat blocarii productiei de estrogen si induce menopauza in mod artificial. Astfel, leziunile endometriozei incep sa se usuce treptat si scade si reactia inflamatorie.

Abordarea chirurgicala in endometrioza

Interventia chirurgicala este indicata in anumite imprejurari, cum ar fi tratamentul unei leziuni cauzata de endometrioza, infertilitate sau simptome recurente dupa terapia hormonala.

Scopul interventiei chirurgicale este de a indeparta toate tesuturile endometriale vizibile si aderentele. Din pacate, nu ofera o garantie de non-recidiva.

De obicei, procedura se efectueaza laparoscopic, adica cu abdomenul inchis, doar cu mici incizii pentru introducerea instrumentelor si a camerei. Cicatricile sunt minime si recuperarea mai rapida.

Uneori se intampla, in cazul endometriozei profunde sau a numeroaselor aderente, ca interventia sa fie mai complexa si sa necesite apoi o laparotomie, adica o operatie cu abdomenul deschis.

La femeile tinere care doresc sa aiba copii, medicii vor face tot posibilul pentru ca acestea sa ramana fertile in urma interventiei.

La femeile in varsta, a caror durere este mai dificil de tratat si care nu doresc mai multi copii, extirparea ovarelor este procedura de electie, eliminand astfel durerea si cauza bolii.

Endometrioza, tratament naturist – recomandari

Tratamentul naturist al endometriozei include mai multe componente: alimentatie, fitoterapie (remedii pe baza de plante) si practica unor tehnici de relaxare.

Regim alimentar

Deoarece endometrioza este legata de o stare inflamatorie a membranei mucoase, se recomanda consumul de alimente care limiteaza aceasta inflamatie. Citeste mai jos despre ameliorarea endometriozei prin dieta.

Remedii pe baza de plante

Remediile pe baza de plante reprezinta un prim tratament naturist pentru endometrioza. Anumite plante pot avea un efect pozitiv asupra sferei ginecologice si a reglarii hormonilor sexuali, a senzatiei de disconfort si a fertilitatii.

De exemplu:

- Mladite de zmeur, coada soricelului, cretisoara, pentru un echilibru hormonal mai bun;

- Ghimbir, fenicul si musetel, pentru ameliorarea crampelor;

- Ulei de ricin aplicat local cu o compresa, impreuna cu o sticla de apa fierbinte, in caz de dureri‌;

- Propolis, despre care se spune ca mareste fertilitatea, potrivit unor studii;

- Plante pentru drenaj hepatic: ridiche neagra, armurariu, anghinare, pentru un bun metabolism hormonal;

De asemenea, este important sa prevenim stresul cu ajutorul suplimentelor pe baza de magneziu, vitamina B si plante relaxante (passiflora, roinita, tei);

Pentru reducerea oxidarii celulare (sursa de inflamatie), antioxidantii precum resveratrolul din struguri, ceaiul verde, N-acetilcisteina sau picnogenolul din scoarta de pin prezinta un interes deosebit.  Acesta din urma se dovedeste de mare ajutor in sensul ca extractul din scoarta de pin reduce durerea, inclusiv cea din perioada menstruala.

Tehnici de relaxare

Yoga, tehnici de respiratie, meditatia: aceste practici permit o mai buna gestionare a durerii.

Reflexologie

In cazul durerilor menstruale, se poate apela la reflexologie pentru stimularea a trei puncte de presopunctura: la nivelul osului sacral, intre degetul mare si al doilea deget de la picior si deasupra pubisului.

Acupunctura

Potrivit unui studiu comparativ, persoanele care au beneficiat de acupunctura au observat o reducere a durerii, in medie, cu 62% dupa patru saptamani, comparativ cu restul grupului.

Putem apela si la metode care actioneaza asupra confortului articular si muscular: osteopatie, hidroterapie si, desigur, o activitate fizica moderata.

Dieta recomandata in endometrioza

Deoarece tratamentele medicale pentru endometrioza au rareori sanse de reusita de 100%, o dieta adecvata poate contribui la ameliorarea simptomelor. Nu exista nici un remediu care sa poata eradica boala, dar tratamentele actuale vizeaza ameliorarea simptomelor si gestionarea durerii. Dieta recomandata in endometrioza are acelasi scop.

In primul rand, sunt importante: respectarea unei diete echilibrate, practicarea activitatii fizice regulate si mentinerea unui stil de viata sanatos.

In plus, pentru atenuarea simptomelor bolii, se poate, de asemenea, apela la terapii alterative, in special acupunctura.

In cazul endometriozei, trebuie consumate anumite alimente, iar altele trebuie evitate. Desi exista putine studii pe aceasta tema, datorita experientei femeilor care se lupta cu endometrioza, putem putem alege anumite grupuri de alimente benefice.

CE SA EVITI IN ENDOMETRIOZA?

Anumite obiceiuri alimentare pot influenta negativ endometrioza si pot agrava boala.

        O dieta prea bogata in acizi grasi trans

Ce sunt grasimile trans?

Cercetarile au aratat ca rata diagnosticului de endometrioza este mai mare la femeile care au o dieta bogata in grasimi trans .

Grasimile trans sunt grasimi care se regasesc in mancarea prajita sau grasimi hidrogenate, cum ar fi margarina.

Grasimile trans sunt responsabile pentru cresterea inflamatiei. Multe studii arata ca grasimile trans cresc markerii inflamatiei. Simptomele endometriozei sunt apoi mai accentuate.

Grasimile trans, precum si un aport scazutg de omega-6 si omega-3, contribuie la cresterea inflamatiei. Acest lucru este in dezavantajul sanatatii femeilor cu endometrioza. Prin urmare, renuntarea la acest tip de grasime este o strategie buna de combatere a bolii.

        Consumul de carne rosie

O dieta bogata in carne rosie poate avea efecte daunatoare asupra endometriozei.

Mai multe studii sugereaza legatura dintre consumul crescut de carne rosie si riscul de endometrioza. Intr-adevar, consumul de carne rosie creste nivelul de estrogen la femei.

Prin continutul sau ridicat de grasimi saturate, carnea rosie favorizeaza aparitia bolilor cronice. Pacientelor cu endometrioza li se recomanda, prin urmare, sa inlocuiasca carnea rosie cu peste, oua sau  leguminoase.

        Este glutenul de vina?

Iata o intrebare delicata: glutenul din anumite tipuri de alimente poate provoca endometrioza? Unii profesionisti din domeniul sanatatii sustin ca excluderea glutenului este necesara numai in cazul bolii celiace.

Alti cercetatori considera ca glutenul este responsabil pentru inflamatia sistemului digestiv. Acest lucru poate agrava durerea si simptomele endometriozei pe termen lung. Alti experti spun ca glutenul ar trebui restrictionat numai daca toleranta la gluten este slaba la femeile cu endometrioza. Ceea ce, in acest din urma caz, pare destul de logic.

Singura modalitate de a afla este sa adopti o dieta fara gluten si sa urmaresti daca scade in intensitate durerea asociata endometriozei.

Studiile pe aceasta tema sunt inca prea putine pentru a avea certitudini. Se pare ca, potrivit unui astfel de studiu, eliminarea glutenului pe o perioada de un an a redus semnificativ durerea asociata cu endometrioza.

Daca doresti sa iti testezi toleranta la gluten, cel mai bine este sa apelezi un dietetician. Dieta fara gluten, in lupta impotriva endometriozei, este destul de restrictiva si poate duce la carente de fibre, vitamine esentiale si minerale. In schimb, dieta in endometrioza poate fi completata cu orez brun, ovaz, quinoa sau hrisca.

        Produsele lactate sunt bune sau rele in dieta pentru endometrioza?

Tendintele actuale sugereaza excluderea din dieta a produselor din lapte de vaca. Acestea ar fi cauza cresterii inflamatiei si, prin urmare, agraveaza endometrioza. Totusi, aceasta ipoteza nu este fundamentata stiintific. Studiile sustin chiar contrariul, aratand ca o dieta pe baza de lactate reduce riscul de endometrioza.‌

Deoarece aceste idei se bazeaza pe observatii, revine tuturor sarcina sa isi testeze toleranta la produsele lactate si, in special, la lactoza, care este responsabila pentru tulburarile digestive la unii oameni. Ca inlocuitor, exista acum lapte fara lactoza sau lapte pe baza de plante imbogatit cu calciu si vitamina D, care poate satisface nevoile noastre de minerale si vitamine esentiale.

Cu toate acestea, daca nu exista simptome legate de consumul de lactate, nu se impune o restrictie. Este bine sa optezi pentru produse lactate cu un continut scazut de zahar si de grasimi saturate. Retine ca produsele lactate cu procent mic de grasimi nu sunt recomandate, deoarece sunt deseori bogate in aditivi alimentari si sarace in vitamina D.

Dieta in endometrioza - Informatii suplimentare

Nu in ultimul rand, pentru o dieta ideala in contextul endometriozei, este important sa se limiteze consumul de alimente care influenteaza secretiile hormonale, in special cele care modifica echilibrul secretiilor de estrogen. Alimentele care favorizeaza inflamatia in organism ar trebui, de asemenea, sa fie limitate. In acest caz, vorbim despre alcool sau cofeina, de exemplu.

Ce sa mancam in endometrioza?

        Omega-3Alimente recomandate endometrioza

Intr-adevar, studiile arata ca o dieta bogata in omega-3 reduce riscul de a contracta endometrioza. Este vorba de consumul de peste gras, nuci, migdale sau chiar uleiuri vegetale .

Se recomanda 2 portii de peste pe saptamana, inclusiv un peste gras, care favorizeaza asimilarea de uleiuri vegetale crude bogate in omega-3, precum si consumul de fructe oleaginoase in fiecare zi, cate incap in palma.

Astfel, aportul zilnic de omega-3 este optim. ‌Semintele de in, semintele de chia, precum si algele si uleiurile de peste sunt foarte bogate in Omega-3. Prin urmare, acestea ar trebui incluse in alimentatie, pe langa peste si seminte oleaginoase.

        Legume

Anghinare, sparanghel, vinete, avocado, sfecla, broccoli, morcovi, telina, varza, conopida, varza de Bruxelles, broccoli,  dovllecei, castraveti , dovleac, andive, spanac, fenicul, fasole verde, fasole alba, ceapa, macris, praz, ardei, ridichi, salata, rosii, mazare.

        Verdeturi

Marar, busuioc, patrunjel, arpagic , coriandru, tarhon, menta, oregano, patrunjel, rozmarin, salvie, cimbru.

        Ciuperci

Toate tipurile de ciuperci comestibile.

        Fructe

Caise, portocale, mandarine, clementine, ananas, banane, coacaze negre si rosii, cirese, lamai, curmale, smochine, capsuni, zmeura, rodii, kiwi, mango, pepene galben, afine, grapefruit, pepene verde, piersici , struguri.

        Fructe uscate:

Curmale, caise, prune uscate, smochine, struguri, banane, mango, ananas, mere, afine, afine, goji.

        Seminte oleaginoase:

Migdale, nuci, alune, fistic, arahide (nesarate).

        Leguminoase

Fasole (alba, rosie), linte (verde, rosie), mazare verde, mazare galbena, naut.

        Cereale cu gluten (integrale si organice)

Grau, secara, orz, ovaz, grau spelta.

        Cereale fara gluten

Mei, amarant, quinoa, orez, hrisca, sorg, porumb (malai).

        Cereale pentru micul dejun

Fulgi de ovaz, fulgi de tarate.

        Seminte

Seminte de in, chia, susan, floarea soarelui, mac, dovleac, seminte de pin.

        Produse lactate

Lapte (vaca, capra, oaie), iaurt, branza proaspata, branza de vaca maturata, branzeturi de oaie  si capra.

        Soia si derivati, tofu

        Bauturi vegetale

Lapte de migdale, ovaz, castane, nuca de cocos, canepa, seminte de floarea-soarelui sau de susan, lapte de grau spelta, mei, alune, nuca, orz, lapte de quinoa, orez si soia.

        Condimente

Otet de cidru, drojdie de bere, condimente naturale, mustar, muraturi, capere.

        Tuberculi

Cartof, cartof dulce, anghinare

        Seminte incoltite

Seminte de leguminoase, cereale, lucerna, ridiche, broccoli, praz, mustar, dovlecei, patrunjel, nasturel, rucola, varza chinezeasca.

        Grasimi vegetale

Ulei de nuci, canepa, rapita, seminte de in, germeni de grau, ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ulei de seminte de struguri, ulei de susan, uleiuri de peste.

        Produse lacto-fermentate

Varza murata, muraturi, kefir

        Proteine vegetale concentrate

Tofu, humus

        Carne alba

Vitel, iepure, carne de pasare (pui, gaina, curcan, rata, bibilici, porumbel).

        Peste slab

Cod, merluciu, conserva de ton.

        Peste gras

Sardine, somon, hering, macrou, pastrav, ton.

       Crustacee

Stridii, midii, scoici, calamar, creveti, langustina, homar.

       Oua

Ce sa limitam in alimentatie?

- Carne rosie: carne de vita, porc, miel (maximum 1 data pe saptamana);

- Grasimi animale: unt, smantana, lactate grase;

- Condimente: sare;

- Zaharul in toate formele sale: miere, gem, dulceata, ciocolata;

- Produse din cereale neintegrale: paine alba, clatite, covrigi, bagheta alba, lipii, paste albe, orez alb;

- Cafeaua;

Ce sa eliminam complet din alimentatia in endometrioza?

- Zahar si produse dulci: zahar rafinat, bomboane;Alimente de evitat in endometrioza

- Produse de patiserie/cofetarie;

- Cereale procesate pentru micul dejun: fulgi de porumb, orez expandat;

- Mezeluri: carne afumata, uscata sau sarata, slanina cruda, afumata sau fiarta, carnati uscati, parizer, crenvursti, pateuri din carne la conserva;

- Bauturi indulcite : bauturi racoritoare , suc de fructe (chiar suc 100% pur);

- Produse procesate si industriale: semipreparate, conserve, paine de sendvis, deserturi, pizza, maioneza si ketchup;

- Aditivi alimentari: conservanti, potentiatori de aroma, arome sintetice;

- Alcool: vin, bere, sampanie, tarie (maxim doua pahare pe zi si nu in fiecare zi);

- Mancaruri prajite, produse gatite pane, pesmet;

- Grasimi: grasimi animale, smantana, ulei de cocos, grasimi trans, ulei de arahide, ulei rafinat, margarina;

- Toate grasimile si uleiurile incalzite la peste 110/120 de grade;

- Alimentele cu continut mare de grasimi.