Sindromul de disgenezie gonadala defineste o entitate clinica deosebit de complexa si variabila, care a starnit numeroase controverse si discutii in comunitatea stiintifica, de-a lungul timpului. Primul caz descris al disgeneziei gonadale dateaza de la inceputul secolului XX, cand medicii au observat existenta unor persoane cu fenotip (caracteristici fizice) feminin, dar cu un cariotip masculin (46,XY), la care gonadele nu prezentau structuri testiculare functionale. Ulterior, acest sindrom a fost clasificat in mai multe forme, in functie de tipul de afectare a gonadelor, precum si in functie de variabilitatea fenotipurilor si caracteristicile genetice.
„Ceea ce face aceasta entitate medicala sa fie remarcabila este in special polimorfismul clinic: unele persoane au caracteristici sexuale feminine complete, altele masculine, iar altele prezinta ambiguitate genitala”, ne spune dr. Ioana Scripca. In prezent, sindromul de disgenezie gonadala este incadrat in categoria tulburarilor de dezvoltare sexuala si este foarte intens studiat. Daca doriti sa aflati mai multe despre acest sindrom, va invitam sa cititi in continuare. Vom vorbi nu doar despre cauze, tipurile clinice, ci si despre manifestarile clinice, metodele de diagnostic si, in cele din urma, optiunile de tratament si perspectivele prognostice ale sindromului.
Sindromul de disgenezie gonadala defineste afectiunea caracterizata prin dezvoltarea anormala sau incompleta a gonadelor, fie ele testicule sau ovare. Acestea nu se diferentiaza complet intr-o structura functionala, ci pot ramane sub forma de „benzi fibroase”, pot prezenta o dezvoltare partiala sau pot fi complet absente. „Din aceste motiv, secretia hormonala este deficitara, asadar diferentierea sexuala, in special aparitia caracteristicilor sexuale secundare, este afectata”, ne spune dr. Ioana Scripca.
In esenta, vorbim despre o discordanta intre cariotip (genetica) si fenotip (infatisarea fizica, dar si caracteristicile sexuale). „Astfel, se pot intalni persoane cu cariotip masculin (46,XY), insa care au fenotip feminin sau gonade nedezvoltate, sau persoane cu mozaicism cromozomial, care au un fenotip ambiguu”, completeaza dr. Ioana Scripca. Acelasi lucru este valabil si in cazul unei persoane de sex feminin – prezinta cariotip feminin (46,XX), dar trasaturi masculine, cum ar fi un clitoris mult mai mare decat in mod obisnuit.
„In functie de tipul de alterare genetica, pentru ca despre asta este vorba in cele din urma, exista mai multe forme de disgenezie gonadala”, ne explica dr. Ioana Scripca. Principalele trei tipuri sunt descrise mai jos:
Acest tip se caracterizeaza prin absenta completa a tesutului gonadal functional. „Un exemplu il reprezinta sindromul Swyer, unde pacientul are un cariotip masculin, dar gonadele sale nu se transforma in testicule”, spune dr. Scripca. In lipsa testosteronului si hormonului antimüllerian, dezvoltarea tractului genital urmeaza calea feminina, rezultand un fenotip feminin, cu vagin si uter, dar fara functie ovariana.
In acest caz, dezvoltarea gonadelor este asimetrica. O gonada poate fi testiculul rudimentar sau in unele cazuri aproape normal, in timp ce cealalta este o gonada in banda fibroasa. „Frecvent, se asociaza cu un mozaicism cromozomial de tip 45,X/46,XY”, completeaza dr. Ioana Scripca. Manifestarile clinice sunt variate si pot include caracteristici tipice sindromului Turner, statura mica, malformatii cardiace, dar si organe genitale externe ambigue, ceea ce complica asumarea sexului fatului la nastere.
Aceasta forma de disgenezie gonadala defineste un spectru larg de tulburari in care testiculele sau ovarele se dezvolta doar partial. Se intalneste adesea la indivizi cu cariotip 46,XY si include atat forme de regresie testiculara, cat si variante ale sindromului Turner. „Caracteristica de baza este prezenta unui anumit grad de tesut gonadal functional, ceea ce poate asigura o concentratie hormonala intermediara si fenotipuri diverse: organe genitale externe masculine, feminine sau ambigue”, completeaza dr. Ioana Scripca.
Cauzele sindromului de disgenezie gonadala sunt complexe si multifactoriale. Principala cauza este genetica, implicand anomalii cromozomiale sau mutatii ale genelor implicate in procesele de determinare si diferentiere sexuala.
Un prim mecanism este reprezentat de aneuploidii (aberatii numerice ale cromozomilor), cum este monosomia X din sindromul Turner. Lipsa unui cromozom X duce la absenta genei SHOX si a altor factori esentiali pentru dezvoltarea gonadelor, ceea ce duce la subdezvoltarea lor. „In cazul mozaicismului 45,X/46,XY, distributia variabila a celulelor cu cromozom Y explica intr-o mare masura variabilitatea fenotipurilor”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Al doilea mecanism important implica mutatiile genetice. Gena SRY, aflata pe cromozomul Y, este vitala pentru initierea diferentierii testiculare. O mutatie sau deletie in aceasta gena va duce la lipsa dezvoltarii testiculare si, implicit, va induce fenotip feminin la indivizii XY (de sex masculin). Se mai pot observa si alte gene implicate, toate cu roluri in diferentierea sexuala – SOX9, DAX1, WT1 si SF1.
„Nu se cunosc factorii de risc implicati in disgenezia gonadala. Exista dovezi foarte limitate ca expunerea intrauterina la agenti toxici, infectiile virale sau radiatiile ar putea contribui la aceste mutatii genetice asociate, dar nu exista vreo certitudine”, spune dr. Ioana Scripca.
Simptomele in sindromul de disgenezie gonadala variaza in functie de tipul clinic, de cariotipul pacientului si gradul de functionalitate. La fete, semnele sunt cele ale hipogonadismului – este vorba despre amenoree primara, lipsa dezvoltarii caracteristicilor sexuale si infertilitate. Sindromul Turner se prezinta, pe langa simptomele deja mentionate, cu statura mica, malformatii cardiace si renale, precum si cu particularitati somatice (torace lat, pterygium colli – „gat in aripioara”).
La baieti, simptomele depind de gradul de dezvoltare testiculara. In formele complete, fenotipul este feminin, iar diagnosticul se pune de obicei in adolescenta, odata cu absenta pubertatii. „In formele partiale sau mixte de disgenezie gonadala, organele genitale externe pot fi ambigue cu criptorhidie – testicule necoborate –, hipospadias – uretra localizata anormal – sau micropenis”, ne spune dr. Scripca. Unele persoane pot dezvolta caracteristici masculine incomplete in pubertate, cu ginecomastie si infertilitate.
Stabilirea diagnosticului de sindrom de disgenezie gonadala necesita investigatii imagistice, de laborator si o evaluare clinica amanuntita. Evaluarea incepe cu analiza fenotipului si examenul genital la nastere. In cazurile de ambiguitate, se recomanda imediat efectuarea cariotipului care determina genotipul nou-nascutului.
Investigatiile hormonale includ dozarea FSH, LH, estradiolului si testosteronului. Acestea scot in evidenta hipogonadismul hipergonadotropic. Ecografia pelvina permite o buna vizualizare a gonadelor si a organelor genitale interne. Laparoscopia diagnostica este de certitudine, aceasta permitand si prelevarea biopsiei gonadale, daca este cazul, si analiza histologica a tesutului.
Tratamentul trebuie personalizat si are mai multe obiective: prevenirea complicatiilor de natura oncologica (frecvente la pacientii cu disgenezie gonadala), inducerea pubertatii si a dezvoltarii caracteristicilor sexuale secundare, asigurarea unei dezvoltari psihosexuale adecvate si, atunci cand este posibil, restabilirea fertilitatii.
„Una dintre primele masuri este gonadectomia profilactica, adica indepartarea gonadelor care nu sunt functionale. Gonadele disgenetice au un risc crescut de malignizare in timp, in special spre gonadoblastom”, ne spune dr. Ioana Scripca. Inducerea pubertatii se face prin terapie specifica de substitutie hormonala, cu estrogeni la persoanele de sex feminin si testosteron la cele de sex masculin diagnosticate cu disgenezie gonadala.
Interventiile chirurgicale corective pot fi necesare pentru normalizarea aspectului genital extern si facilitarea asumarii identitatii de gen. In plus, consilierea psihologica este indispensabila, dat fiind impactul psihologic extrem de puternic al sindromului de disgenezie gonadala. „Deosebit de multe persoane cu disgenezie gonadala se confrunta cu probleme psihiatrice, cum ar fi stari de anxietate, depresie, motiv pentru care necesita consiliere psihologica”, ne spune dr. Scripca.
In esenta, disgenezia gonadala este o afectiune cronica, care dureaza toata viata. Insa, medicina moderna dispune de metodele necesare pentru a imbunatati calitatea vietii pacientilor. „Riscul major al pacientului cu disgenezie gonadala este cel oncologic ca urmarea riscului transformarii gonadelor disgenetice in tumori germinale maligne”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Infertilitatea este prezenta la majoritatea pacientilor cu disgenezie gonadala (cu mici exceptii). Problemele endocrine secundare, precum osteoporoza secundara, pot aparea in cazul in care nu se intervine prompt cu terapie de substitutie hormonala. „La persoanele cu disgenezie gonadala, problemele psihiatrice pot afecta foarte mult calitatea vietii, necesitand interventii terapeutice, de tipul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, pe termen lung”, adauga dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Breehl L, Caban O. Genetics, Gonadal Dysgenesis. [Updated 2023 Aug 14]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539886/
McCann-Crosby B, Mansouri R, Dietrich JE, McCullough LB, Sutton VR, Austin EG, Schlomer B, Roth DR, Karaviti L, Gunn S, Hicks MJ, Macias CG. State of the art review in gonadal dysgenesis: challenges in diagnosis and management. Int J Pediatr Endocrinol. 2014;2014(1):4. doi: 10.1186/1687-9856-2014-4. Epub 2014 Apr 14. PMID: 24731683; PMCID: PMC3995514. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3995514/
Hoffenberg R, Jackson WP. [Gonadal dysgenesis: modern concepts]. Br Med J. 1957 Dec 21;2(5059):1457-62. doi: 10.1136/bmj.2.5059.1457. PMID: 13489259; PMCID: PMC1962917. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1962917/
Mohnach L, Fechner PY, Keegan CE. Nonsyndromic Disorders of Testicular Development Overview. 2008 May 21 [Updated 2022 Aug 18]. In: Adam MP, Feldman J, Mirzaa GM, et al., editors. GeneReviews® [Internet]. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1993-2025. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK1547/
Radswiki T, Yu Y, Rasuli B, et al. Gonadal dysgenesis. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 30 Aug 2025) https://doi.org/10.53347/rID-14961. Link: https://radiopaedia.org/articles/gonadal-dysgenesis
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook