Sindromul Bouveret este o complicatie foarte rara (0,3-0,5% din cazuri) a litiazei biliare. „Desi este rara, poate provoca obstructie intestinala de cauza biliara, cu diferite complicatii”, ne spune dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala. Obstructia apare atunci cand calculul de dimensiuni mari (de obicei 2,5-3 centimetri) patrunde in tractul digestiv si se impacteaza la nivelul duodenului sau pilorului, determinand un tablou clinic sever de ocluzie.
Desi reprezinta o parte foarte mica din cazurile de ileus biliar (migrarea unui calcul din vezica biliara in tractul gastrointestinal), sindromul ridica dificultati diagnostice si terapeutice. „Doar 315 cazuri au fost raportate intre anii 1967 si 2016, ceea ce confirma natura rara a complicatiei”, ne explica dr. Scripca. Cu toate acestea, sindromul Bouveret prezinta o rata de mortalitate intre 12-30%, deoarece de obicei afecteaza persoanele cu varsta inaintata, diagnosticul fiind intarziat de prezentarea nespecifica si complexitatea bolii.
„Fiind o boala foarte rara, nu exista protocoale specifice in ceea ce priveste diagnosticul, dar si tratamentul bolii, fie ca vorbim de chirurgie endoscopica, laparoscopica sau deschisa”, adauga dr. Scripca. In lipsa unui diagnostic rapid si corect, evolutia poate fi dramatica. In acest articol va vom prezenta mai multe despre aceasta afectiune, de la cauze, pana la posibile complicatii.
Sindromul Bouveret este o forma particulara de ileus biliar, in care obstructia intestinala apare ca urmare a blocarii lumenului duodenal sau piloric de catre un calcul biliar voluminos migrat printr-o fistula bilio-digestiva. „Spre deosebire de forme clasice de ileus biliar, unde calculii se opresc mai frecvent in ileonul terminal, in sindromul Bouveret impactarea are loc proximal, iar acest lucru explica tabloul clinic distinct dominat de varsaturi persistente si de imposibilitatea, in contextul obstructiei, ca alimentele sa progreseze din stomac in intestin”, explica dr. Scripca.
Sindromul este consecinta unei complicatii rare a litiazei biliare („pietre la fiere”) cronice. Prin procesele inflamatorii sustinute, eroziune locala si prin prezenta calculilor biliari mari, in timp se formeaza „o poarta” (fistula) intre vezica biliara si duoden sau stomac, prin care piatra poate migra. Ajunsa la nivelul portiunii proximale a tubului digestiv, piatra se blocheaza, provocand o obstructie mecanica severa.
Léon Bouveret (1850-1929) a fost un renumit medic internist francez, profesorul la Facultatea de Medicina din Lyon si editor al prestigioasei reviste medicale Revue de Médecine. Sindromul poarta numele sau pentru ca in anul 1896 acesta a descris doua cazuri de obstructie gastrica ce au fost provocate migrarea calculilor biliari din vezica biliara.
„De fapt, primul caz a fost descris de catre chirurgul francez M. Beassier in 1770, insa Bouveret a fost cel care a caracterizat clar entitatea clinica, atragand atentia atat asupra gravitatii, precum si dificultatii de diagnostic”, ne spune dr. Ioana Scripca. Astfel, numele sau a ramas strans legat de aceasta patologie, fiind un exemplu de recunoastere medicala a contributiilor fundamentale aduse prin descrierea clinica riguroasa a sindromului.
Cauzele sindromului sunt strans legate de prezenta calculilor biliari voluminosi, in special, dar si de complicatiile inflamatorii ale colecistitei cronice. Procesul incepe cu episoade repetate de inflamatie ale vezicii biliare, care duc la aderarea sa de structurile invecinate, cel mai frecvent de duoden.
„In timp, eroziunea peretelui determina aparitia unei fistule colecisto-duodenale. Prin aceasta, calculii pot migra. Calculii mai mici traverseaza tubul digestiv si pot fi eliminati spontan, insa cei de dimensiuni mai mari, de ordinul centimetrilor, media fiind de 2,5-3, se pot bloca si astfel apare sindromul Bouveret”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Cei mai predispusi sunt pacientii varstnici, in special femeile, cu antecedente de litiaza biliara si episoade repetate de colica biliara sau colecistita.
Dimensiunea calculilor biliari este factorul determinat principal. Calculii mici pot traversa fara dificultate intestinul, dar cei mari, uneori de pana la 8 centimetri, pot obstructiona portiuni mai inguste ale tubului digestiv, in special la nivel duodenal.
Sindromul Bouveret apare predominant la persoane cu varsta de peste 60 de ani. „Acest aspect se explica, in esenta, prin prevalenta mai mare a litiazei biliare la persoanele varstnice si, pe de alta parte, prin fragilizarea peretelui in contextul inflamatiei cronice”, completeaza dr. Scripca. Varsta medie de diagnostic pentru sindromul Bouveret este de 74 de ani.
Femeile au un risc de aproape doua ori mai mare de a dezvolta sindrom Bouveret. „Si in acest caz se reflecta, bineinteles, incidenta crescuta a litiazei biliare in randul femeilor”, completeaza dr. Scripca.
Pacientii cu colici biliare recurente, episoade de icter obstructiv si episoade de colecistita acuta au un risc mai mare de a dezvolta sindrom Bouveret. Toate aceste conditii favorizeaza, de altfel, formarea fistulei bilio-digestive prin care calculul de dimensiuni mari poate migra. „Afectiunile acestea se gasesc la 43-68% dintre pacientii cu sindrom Bouveret”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Tabloul clinic in sindrom Bouveret este nespecific, dar majoritatea pacientilor se prezinta cu:
„Mai rar, sindromul Bouveret se poate prezenta cu varsaturi cu sange din cauza eroziunii arterei duodenale sau celiace sau pacientul poate expulza calculii in voma. De obicei, simptomele apar cu 5-7 zile inainte ca pacientul sa solicite consult medical”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Diagnosticul necesita o abordare integrata, bazata pe anamneza, examen clinic, investigatii de natura imagistica si analize de laborator. Suspiciunea trebuie ridicata la pacientii varstnici, care au litiaza biliara cunoscuta si prezinta semne de obstructie gastrica.
Anamneza releva episoade anterioare de colici biliare si de colecistita. Varsaturile repetate, durerile si distensia abdominala sunt simptome frecvente. Examenul fizic poate evidentia si semne de deshidratare, tahicardie, semne de icter obstructiv, abdomen sensibil la palpare, tipice pacientului cu sindrom Bouveret, dar nespecifice.
Metoda de electie este CT-ul cu contrast, care evidentiaza calculul obstructiv, fistula formata si modificarile inflamatorii asociate. Radiografia abdominala poate arata semnele clasice ale asa-zisului sindrom Rigler: pneumobilie, obstructie intestinala si calculul ectopic (45% din cazuri).
Investigatiile de laborator nu sunt specifice. Analizele pot evidentia icter si modificari specifice ale enzimelor hepatice, dar acestea se observa doar la 33% din pacientii cu sindrom Bouveret.
Sansele de rezolutie spontana a sindromului Bouveret dupa tratament conservator sunt extrem de mici. Din acest motiv, se recomanda interventia chirurgicala de urgenta.
Tratamentul de electie, mai ales in cazurile complicate, este cel chirurgical. Interventia consta in enterolitotomie (deschiderea intestinului subtire) sau gastrotomie (deschiderea stomacului) in vederea extragerii calculului care provoaca obstructia. In unele cazuri, poate fi necesara, pe de alta parte, si rezolvarea fistulei bilio-digestive. „Totusi, la pacientii varstnici si fragili, riscurile operatorii si postoperatorii sunt considerabile”, ne explica dr. Ioana Scripca.
O alta alternativa de tratament pentru sindromul Bouveret este endoscopia digestiva superioara. Este mai putin invaziva si permite fragmentarea calculului prin litotritie mecanica sau laser. In schimb, rata de succes nu este intotdeauna ridicata, in special in cazul calculilor foarte mari sau foarte duri.
Sindromul Bouveret netratat poate fi, in unele cazuri, letal. Complicatii posibile ale pacientului cu sindrom Bouveret sunt:
Cea mai temuta complicatie in sindromul Bouveret este perforatia intestinala, cu riscuri foarte mari de morbiditate. Litotritia incompleta poate duce la ileus biliar recurent, iar dispersia undei de soc folosite poate deteriora structurile inconjuratoare.
„Daca fistula nu este excizata exista risc de sindrom Bouveret recurent, sepsis biliar, pancreatita biliara si teoretic chiar risc de cancer”, ne explica dr. Ioana Scripca. Chirurgia pentru sindromul Bouveret ridica, in sine, riscuri de sangerare si infectie. In plus, colecistectomia – indepartarea chirurgicala a colecistului – poate fi necesara, dar ridica risc de leziuni accidentale ale arborelui biliar (mai ales in contextul inflamatiei acesteia).
Bibliografie:
Turner AR, Kudaravalli P, Al-Musawi JH, et al. Bouveret Syndrome (Bilioduodenal Fistula) [Updated 2023 Mar 13]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430738/
Thatipalli N, Gattani R, Nayak K, Sudabattula K. Bouveret Syndrome: Etiology, Clinical Presentation, Differential Diagnosis, Complications, and Treatment Options. Cureus. 2024 Jul 17;16(7):e64754. doi: 10.7759/cureus.64754. PMID: 39156444; PMCID: PMC11329337. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11329337/
Caldwell KM, Lee SJ, Leggett PL, Bajwa KS, Mehta SS, Shah SK. Bouveret syndrome: current management strategies. Clin Exp Gastroenterol. 2018 Feb 15;11:69-75. doi: 10.2147/CEG.S132069. PMID: 29497323; PMCID: PMC5819584. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5819584/
Ibrahim M, El-Husari A, Tabbaa H, Herman M. Bouveret Syndrome: A Rare and Often Fatal Form of Gallstone Ileus. Cureus. 2023 Jun 5;15(6):e40005. doi: 10.7759/cureus.40005. PMID: 37416008; PMCID: PMC10322186. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10322186/
Gaillard F, Elfeky M, Saber M, et al. Bouveret syndrome. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 31 Aug 2025) https://doi.org/10.53347/rID-6908. Link: https://radiopaedia.org/articles/bouveret-syndrome-1
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook