Somatizarea la copii: ce inseamna, cum se manifesta si ce pot face parintii

Somatizarea la copii: ce inseamna, cum se manifesta si ce pot face parintii Somatizarea la copii: ce inseamna, cum se manifesta si ce pot face parintii

Ultima actualizare: 18 iunie 2025

Somatizarea la copii este un fenomen frecvent intalnit, dar adesea trecut cu vederea sau gresit inteles. Multi parinti se confrunta cu situatii in care copilul lor acuza dureri fizice repetate – cum ar fi dureri de burta sau de cap – fara a exista o cauza medicala clara. In realitate, corpul celor mici poate exprima suferintele emotionale prin simptome fizice reale, chiar daca investigatiile medicale nu arata nimic anormal.


Ce este somatizarea la copii?

Somatizarea la copii se refera la transformarea stresului sau a emotiilor negative in simptome fizice. Este important de retinut ca aceste simptome sunt reale – copilul simte cu adevarat durerea sau disconfortul – dar nu au o cauza organica identificabila. Cu alte cuvinte, corpul „vorbeste” in locul emotiilor atunci cand copilul nu are instrumentele necesare sa le exprime verbal.

Aceasta manifestare este mai frecventa la copiii intre 5 si 12 ani, varsta la care vocabularul emotional este inca in dezvoltare, iar ei nu stiu cum sa exprime corect frica, anxietatea, supararea sau stresul. In loc sa spuna „mi-e frica sa merg la scoala”, copilul poate spune „ma doare burta”, mai ales daca observa ca aceasta este o cale eficienta de a atrage atentia sau de a evita o situatie care ii provoaca disconfort.

Somatizarea la copii nu este o forma de manipulare constienta, ci un raspuns involuntar al organismului. Intelegerea acestui lucru este esentiala pentru ca parintii sa nu minimizeze simptomele, ci sa le interpreteze corect, cautand cauza emotionala din spate.

De ce apare somatizarea la copii?

Factori emotionali

Unul dintre motivele principale pentru care apare somatizarea la copii este acumularea de tensiuni emotionale. Copiii nu dispun inca de capacitatea de a analiza si verbaliza ceea ce simt. Anxietatea, frica de abandon, dorinta de a fi placuti, nevoia de siguranta – toate pot deveni presante si greu de gestionat. Cand emotiile sunt intense si neexprimate, ele se pot transforma in semnale fizice.

Spre exemplu, un copil care simte tensiuni intre parinti poate dezvolta dureri de cap frecvente. Altul, care se teme ca nu va face fata la scoala, poate avea greturi sau dureri de stomac dimineata. In ambele cazuri, somatizarea la copii apare ca o reactie naturala a corpului la stresul psihologic.

Traume sau stres scolar

Copiii care trec prin traume – cum ar fi divortul parintilor, moartea unei persoane apropiate sau mutarea intr-un mediu nou – sunt mult mai predispusi la somatizare. Scoala este, de asemenea, o sursa frecventa de stres. Frica de testare, presiunea notelor, relatiile tensionate cu colegii sau profesorii pot duce la simptome fizice recurente, identificate ca somatizarea la copii.

Este important ca parintii si cadrele didactice sa fie atenti la aceste semne. Somatizarea la copii poate semnala nevoia urgenta de sprijin emotional.

Lipsa abilitatilor de exprimare emotionala

Unii copii pur si simplu nu stiu sa spuna „sunt trist” sau „sunt ingrijorat”. Fie nu au fost invatati sa-si identifice emotiile, fie mediul in care cresc nu le ofera siguranta pentru exprimare. In aceste cazuri, corpul preia „rolul de purtator de cuvant” al starilor interioare. Somatizarea la copii este mai frecventa in familiile in care emotiile nu sunt discutate deschis sau sunt minimalizate.

Modele in familie

Un alt factor semnificativ pentru somatizarea la copii este modelul parental. Daca un copil observa ca un adult se plange frecvent de dureri fizice atunci cand este stresat sau suparat, e posibil sa invete, inconstient, sa reactioneze la fel. Astfel, somatizarea la copii poate deveni o „limba invatata” in cadrul familiei.

Cum se manifesta somatizarea la copii?

Somatizarea la copii poate imbraca numeroase forme si este deseori confundata cu afectiuni reale. Cele mai comune simptome includ:

·        dureri de burta (mai ales inainte de scoala);

·        dureri de cap, uneori intense;

·        greata fara varsaturi;

·        oboseala constanta, fara motiv medical;

·        dureri musculare sau senzatii de slabiciune;

·        ameteli;

·        senzatie de „nod in gat” sau lipsa de aer.

Un exemplu tipic: un copil sanatos, care nu are probleme la stomac, incepe sa se planga constant ca il doare burta dimineata, doar in zilele in care merge la scoala. In weekend, simptomele dispar. Aceasta este o forma clara pentru somatizarea la copii, unde stresul scolar este convertit in disconfort abdominal.

Simptomele pentru somatizarea la copii pot fi ocazionale sau recurente. Ele pot dura de la cateva ore pana la cateva zile si, in multe cazuri, revin atunci cand copilul este pus din nou in situatii stresante.

Este esential ca parintii sa nu ignore aceste manifestari, dar nici sa nu devina excesiv de ingrijorati. Somatizarea la copii nu este un semn de boala grava, ci un semnal de alarma emotionala.

Cum se diferentiaza somatizarea la copii de o afectiune reala?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente dileme ale parintilor: cum stiu daca simptomele sunt reale sau daca este vorba despre somatizarea la copii? Raspunsul nu este intotdeauna simplu, dar exista cateva indicii utile:

·        Simptomele apar in contexte previzibile, cum ar fi dimineata, inainte de scoala sau de un eveniment stresant.

·        Examinarile medicale nu evidentiaza o cauza clara – toate analizele ies normale.

·        Simptomele dispar in vacante, la joaca sau in prezenta unei persoane de incredere.

Un alt semn pentru somatizarea la copii este variabilitatea simptomelor. De exemplu, un copil se plange de dureri de cap cand este stresat, dar nu mentioneaza nimic in alte contexte. De asemenea, daca apar brusc mai multe simptome diferite (azi durere de stomac, maine ameteala), e posibil ca organismul sa exprime o suferinta sihologica.

Desigur, este esential ca orice simptom fizic sa fie evaluat de un medic pediatru. Doar dupa excluderea cauzelor organice se poate vorbi cu certitudine despre somatizarea la copii. In unele cazuri, poate fi nevoie si de evaluarea unui psiholog sau psihiatru pediatric pentru confirmarea diagnosticului.

Ce pot face parintii daca suspecteaza somatizarea la copii?

Validarea suferintei, fara dramatizare

Primul pas este sa validati ceea ce simte copilul. Nu ii spuneti „nu ai nimic”, pentru ca, in realitate, el chiar simte durerea. Dar nici nu accentuati excesiv simptomul. Un raspuns potrivit ar fi: „Imi pare rau ca te doare burtica, hai sa vedem ce putem face sa te simti mai bine”. Astfel, transmiteti empatie, dar si incredere.

Observati tiparele

Incercati sa identificati cand apar simptomele. Se repeta inainte de scoala? Inainte de vizita la dentist? Dupa ce se cearta cu un coleg? Astfel de observatii va pot ajuta sa faceti legatura dintre emotii si simptome fizice, confirmand prezenta somatizarii la copii.

Comunicati calm si empatic

Incurajati copilul sa vorbeasca despre ce il deranjeaza, chiar daca pare banal. Intrebarile deschise („Cum a fost azi la scoala?” in loc de „A fost bine?”) pot facilita dialogul. Aratati-i ca este in siguranta si ca poate discuta orice cu voi.

Evitati recompensarea indirecta

Fara sa vrem, putem intari comportamentele de somatizare. Daca un copil primeste multa atentie, dulciuri sau timp special ori de cate ori spune ca il doare ceva, el poate invata ca „boala” aduce beneficii. In loc sa „recompensati” simptomele, oferiti mai multa atentie in momentele de echilibru.

Somatizarea la copii, rolul psihologului

Daca simptomele persista sau devin mai intense, este important sa apelati la un specialist. Psihologul are un rol esential in diagnosticarea si tratarea somatizarii la copii. El poate ajuta copilul sa isi dezvolte vocabularul emotional, sa identifice sursele de stres si sa invete metode sanatoase de exprimare a emotiilor.

Terapia cognitiv-comportamentala (CBT) este una dintre cele mai eficiente metode folosite pentru somatizarea la copii. Copilul invata sa recunoasca legatura dintre ganduri, emotii si reactii fizice. De asemenea, se folosesc tehnici de respiratie, relaxare si desen terapeutic, adaptate varstei si nivelului sau de dezvoltare.

Sprijinul unui psiholog nu inseamna ca ceva este „in neregula” cu copilul, ci este o forma de preventie si sprijin emotional sanatos. Cu cat interventia este mai timpurie, cu atat efectele somatizarii la copii sunt mai usor de gestionat.

Cum se poate preveni somatizarea la copii?

Preventia incepe acasa. Parintii pot reduce riscul de somatizare la copii prin crearea unui climat emotional sigur. Iata cateva recomandari utile:

Vorbiti des despre emotii. Folositi expresii precum „pare ca esti trist”, „e normal sa fii nervos”.

Nu minimizati trairile copilului. Nu spuneti „nu e mare lucru”, ci incurajati exprimarea.

Laudati copilul pentru exprimarea sincera, nu doar pentru rezultate.

Limitati stresul inutil – nu puneti presiune excesiva pe performanta.

Petreceti timp de calitate cu copilul – conexiunea emotionala previne somatizarea la copii.

Un copil care invata de mic sa isi exprime emotiile verbal si se simte ascultat are mai putine sanse sa transforme suferinta psihica in simptome fizice.

Cand este cazul sa cereti ajutor specializat?

Consultati un medic sau psiholog daca:

·        Simptomele persista mai mult de 2–3 saptamani;

·        Afectiunile fizice se agraveaza sau se multiplica;

·        Copilul refuza sa mearga la scoala sau are schimbari mari de comportament;

·        Observati semne de anxietate, retragere, tristete excesiva.

Somatizarea la copii nu este periculoasa in sine, dar poate deveni cronica si afecteaza calitatea vietii copilului. Cu interventia potrivita, copilul poate invata sa gestioneze mai sanatos emotiile si sa redea echilibrul dintre minte si corp.

Surse

https://www.psychologie.fr/absence-de-mots-et-somatisation-chez-lenfant/

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0222961704001199

https://www.lepsychologue.be/articles/psychosomatique_enfant.php

https://www.planetesante.ch/Magazine/Bebes-enfants-et-adolescents/Douleurs-chez-l-enfant/Douleurs-somatiques-chez-l-enfant-quelles-solutions

https://www.ordrepsy.qc.ca/-/la-somatisation-chez-les-enfants-et-les-adolescents

https://www.pediact.com/blog/mots-et-maux-du-corps-zoom-sur-la-somatisation