Starile de greata: cauze, afectiuni asociate si tratament

Greata este o senzatie neplacuta de disconfort in zona stomacului, frecvent asociata cu impulsul de a varsa. Starile de greata pot aparea brusc sau treptat si pot fi insotite de transpiratii, ameteli, salivare excesiva sau stare generalizata de slabiciune.

Nu vorbim despre o boala in sine, ci mai degraba despre un simptom frecvent care poate semnala numeroase probleme, de la tulburarile digestive usoare pana la afectiuni mai serioase.

Ce sunt starile de greata si cum apar?

Starile de greata definesc, de fapt, un mecanism de protectie al organismului. Acest mecanism este coordonat de un centru special din creier (centrul vomei). Centrul vomei reactioneaza la stimulii proveniti din stomac, sistemul nervos sau chiar din sange. Aparitia acestor stari de greata implica mai multe etape:

1. stimularea receptorilor din stomac sau din intestin;
2. activarea sistemului nervos (inclusiv a nervului vag);
3. transmiterea semnalelor catre creier, la nivelul centrului vomei;
4. aparitia senzatiei de greata si, uneori, varsaturi.

Exista mai multi factori care pot provoca stari de greata: substantele iritante (alimente alterate, medicamente), dezechilibrele hormonale, probleme digestive, probleme ale urechii interne, dar si factorii emotionali (stres, anxietate). Starile de greata pot fi acute (de scurta durata) sau, desi mai rar, cronice, adica apar constant. Acest caracter depinde in principal de cauza de baza.

Care sunt cauzele si afectiunile care pot duce la stari de greata?

Starile de greata pot avea la baza extrem de multe cauze, iar identificarea acesteia este esentiala pentru a se putea stabili tratamentul individualizat.

Probleme digestive

Principala cauza digestiva care asociaza stari de greata este gastroenterita („raceala la stomac”). Aceasta este cauzata de virusuri sau bacterii. Simptomele includ, de asemenea, varsaturile, dar si diareea si febra. De obicei, sunt autolimitate, dar trebuie gestionat riscul de deshidratare (date fiind varsaturile si diareea).

Toxiinfectiile alimentare

Cu stari de greata se prezinta si toxiinfectiile sau intoxicatiile alimentare. Acestea apar, practic, dupa ce se consuma alimente contaminate cu agenti patogeni sau cu toxinele produse de acestia. Simptomele apar rapid, uneori chiar la cateva minute dupa ingestie, insa in medie apar la cateva ore. Pe langa greata intensa, apar varsaturile si crampele abdominale.

Indigestia si supraalimentarea

Dupa mese imbelsugate, bogate in alimente greu digerabile si grasimi, de obicei apar starile de greata. Acestea pot avea la baza inclusiv disfunctii ale vezicii biliare. Balonarea, distensia, dar si senzatia de plenitudine postprandiala insotesc greata.

Refluxul gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian este o cauza comuna pentru greata constanta. Pentru ca acidul gastric urca in esofag, provoaca o senzatie de arsura si un gust amar, care implicit va stimula si reflexul de voma si greata.

Litiaza biliara (pietre la fiere)

Cu stari de greata, mai ales dupa mesele bogate in grasimi, se confrunta persoanele cu pietre la fiere. Deoarece bila nu poate fi eliberata cum trebuie pentru a incepe procesul de digestie, apare starea de greata din cauza grasimilor din stomac. Litiaza biliara asociaza si durere, de obicei in partea dreapta, sus, a abdomenului.

Pancreatita

Pancreatita defineste inflamatia pancreasului. Pacientii cu pancreatita au stari de greata severe si dureri abdominale intense. Pancreatita necesita evaluare medicala urgenta.

Tulburari ale urechii interne si tulburarile de miscare

Exista mai multe afectiuni de acest gen care asociaza stari de greata, inclusiv:

• raul de miscare (kinetoza): apare in masina, in avion, pe mare, pentru ca exista un „conflict” intre semnalele vizuale si cele de echilibru, iar pacientul dezvolta greata, ameteala, precum si transpiratie excesiva;
• neurita vestibulara (labirintita): defineste inflamatia urechii interne, caz in care pacientul se confrunta cu vertij sever, greata, instabilitate.

Tulburarile urechii interne tind sa asocieze mai ales senzatia de vertij si pierderea echilibrului.

Sarcina

Cu stari de greata se confrunta si femeile insarcinate, in special dimineata. Acestea sunt relativ frecvente in primul trimestru si au la baza modificarile hormonale asociate sarcinii. Trebuie, pe de alta parte, sa se diferentieze greturile normale de greturile extrem de severe, care pot indica o afectiune numita sarcina toxica.

Anumite tratamente si medicamente

Cu stari de greata se pot confrunta si persoanele care urmeaza tratamente antibiotice si pe baza de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). De asemenea, acestea sunt un efect secundar comun al chimioterapiei si radioterapiei.

Cauze neurologice si psihologice

Starile de greata pot fi cauza si de migrena, frecvent asociate cu greata si varsaturi, cu anxietate si stres (intrucat activeaza sistemul nervos autonom). Cresterea presiunii intracraniene (cum ar fi in contextul unei tumori, in cazul traumatismelor) duce la stari de greata constante, de obicei asociate cu varsaturi si dureri de cap nejustificate.

Alte cauze care pot duce la stari de greata

Durerea foarte severa, cum ar fi cea asociata cu colica renala, asociaza greata. Alergia de natura alimentara, deshidratarea, dezechilibrele electrolitice, hipoglicemia (la diabetici, la persoanele care tin post), consumul de alcool – toate acestea pot asocia stari de greata.

Greata cronica

Greata cronica este definita ca senzatia persistenta de greata care dureaza saptamani sau uneori chiar luni intregi, si care nu se amelioreaza complet cu masurile simple luate. Este mai probabil ca acest tip sa indice o problema medicala de fond care necesita evaluare de specialitate. Printre cele mai frecvente cauze se numara:

• tulburari digestive functionale: gastropareza (incetinirea golirii stomacului), boala de reflux gastroesofagian, sindromul de intestin iritabil;
• tulburari neurologice: migrene cronice, cresterea presiunii intracraniene;
• tulburarile endocrine: diabet, hipotiroidism;
• cauze psihologice: anxietatea, depresia.

In unele cazuri, greata cronica poate aparea fara o cauza clara, situatie in care este incadrata in categoria tulburarilor functionale. Simptomele asociate mai pot include balonare, oboseala sau scaderea in greutate, satietate precoce. Diagnosticul implica investigatii variate, de la analizele de sange, pana la ecografie abdominala sau endoscopice digestiva. Persoanele care se confrunta cu greata cronica ar trebui sa mearga la medicul gastroenterolog pentru consultatie.

Cum se trateaza si se gestioneaza starile de greata?

Bineinteles, tratamentul pentru starile de greata se individualizeaza in functie de cauza de baza. Pe de alta parte, exista si masuri care pot fi luate pentru a le ameliora.

Tratamentul cauzei de baza

• infectii: hidratare si tratament simptomatic, antibiotice la recomandarea medicului (in cazul in care se identifica agentul patogen bacterian implicat);
• reflux: medicamente antiacide, dieta adecvata, schimbari ale stilului de viata;
• sarcina: recomandari dietetice si, uneori, tratament, mai ales in sarcina toxica care asociaza stari de greata foarte intense si varsaturi;
• migrena: medicatie specifica, schimbari ale stilului de viata.

Remedii pentru starile de greata

• consumul de lichide, apa, ceaiuri (in special de musetel si menta), apa cu lamaie;
• mese mici si frecvente, in loc de trei mese pe zi mai bogate;
• ghimbir (ceai, razuit, shot-uri), foarte eficient pentru a ameliora starile de greata;
• odihna, evitarea miscarilor bruste;
• o scurta plimbare in aer liber;
• evitarea mirosurilor puternice, a parfumurilor si odorizantelor de camera;
• tehnici de respiratie (respiratia diafragmatica, in special, amelioreaza starile de greata);
• optati pentru anumite alimente, cum ar banane, bauturi pentru sportiv, orez si cartofii fierti, scortisoara, pudra de fenicul, chimion, bauturi cu frunze de menta (inclusiv smoothie-uri);
• aromaterapie: lamaie, musetel, ghimbir, menta, cuisoare.

Medicamente pentru starile de greata

Medicamentele ar trebui luate doar la recomandarile medicului sau farmacistului. Alternativele clasice sunt metoclopramid si ondansetron. De asemenea, antihistaminicele sunt eficiente, mai ales in starile de greata induse de raul de miscare. Acestea ar trebui luate doar la recomandarea medicului.

Cand se recomanda consultul medical?

In general, starile de greata sunt benigne, nu ar trebui sa ridice ingrijorari. Totusi, se recomanda consultul medical in cazurile in care:

• starile de greata va insotesc de-a lungul intregii zile si persista mai mult de 2–3 zile;
• greata este insotita de varsaturi severe;
• apar semne de deshidratare (piele si mucoase uscate, reducerea volumului urinar, eliminare de urina inchisa la culoare),
• durere abdominala intensa, care nu cedeaza;
• apare sange in varsaturi;
• dureri puternice de cap, confuzie;
• probleme de vedere, vedere incetosata, vedere duble;
• diaree persistenta (peste 6-8 scaune pe zi), apoasa;
• febra care nu cedeaza;
• greata apare ca urmare a unei lovituri in zona capului.

In astfel de situatii, poate fi vorba despre probleme medicale seriale care necesita atat tratament specializat, cat si investigatii specifice in vederea diagnosticarii.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK410/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5203950/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4699282/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7933092/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8198651/