Tahifilaxie medicamentoasa

Atunci cand urmati un tratament pe care il respectati cu atentie, va asteptati ca simptomele sa dispara in scurt timp si sa incepeti sa va simtiti mai bine. Cu toate acestea, se intampla ca uneori simptomele sa reapara sau sa nu se amelioreze. Poate fi frustrant si alarmant sa observati ca un tratament care inainte va ajuta, isi pierde brusc eficienta. Una dintre cauzele posibile este un fenomen cunoscut sub denumirea de tahifilaxie – o reactie rapida de scadere a efectului medicamentos, care poate aparea chiar dupa primele doze.

Tahifilaxia nu este o reactie alergica, nu este un efect advers si nici nu inseamna ca boala s-a agravat. In schimb, este un raspuns biologic specific al organismului, care „se adapteaza” rapid si isi reduce sensibilitatea la actiunea medicamentului. Fenomenul poate afecta eficienta tratamentelor utilizate frecvent in cardiologie, psihiatrie, medicina respiratorie, dermatologie si nu numai.

Tahifilaxie medicamentoasa - ce inseamna

Tahifilaxia reprezinta o scadere abrupta a raspunsului fiziologic la un medicament, care apare dupa administrari repetate, intr-un interval de timp foarte scurt, de la cateva ore la cateva zile. Este un fenomen reversibil si, spre deosebire de toleranta medicamentoasa (care se dezvolta lent), tahifilaxia se instaleaza rapid si poate afecta eficienta unui tratament chiar dupa cateva administrari initiale.

De exemplu, ati utilizat un spray nazal decongestionant timp de 3-4 zile la rand, dar cu toate acestea constatati canu va mai desfunda nasul. In acest caz, este foarte probabil sa va confruntati cu tahifilaxie. Spre deosebrie de toleranta, tahifilaxia apare brusc.

Desi de foarte multe ori pacientii combina aceasta conditie cu toleranta, este important sa stiti ca toleranta necesita adaptarea dozelor pe termen lung, in timp ce tahifilaxia impune de obicei intreruperea temporara sau schimbarea medicatiei. Mai mult, tahifilaxia poate aparea chiar si la doze mici, daca administrarea este frecventa.

Cum recunoasteti tahifilaxia? Semne si exemple din practica medicala

Tahifilaxia poate fi greu de recunoscut fara ajutor medical, insa exista cateva semnale de alarma care ar trebui sa va determine sa cereti sfatul unui specialist:

• Scaderea vizibila a efectului terapeutic, fara schimbari in dozaj sau mod de administrare;
• Necesitatea de a administra doze mai mari pentru acelasi rezultat – ceea ce poate duce la supradozaj sau dependenta;
• Simptome care revin la scurt timp dupa administrare, mai ales in cazul medicamentelor cu efect rapid.

Ce tipuri de medicamente pot provoca tahifilaxie?

Tahifilaxia este frecventa in cazul medicamentelor care actioneaza rapid si tintesc direct receptorii. Printre cele mai implicate clase terapeutice se numara:

• Decongestionante nazale;
• Nitrati;
• Antidepresive SSRI;
• Agonisti beta-adrenergici pentru astm;
• Corticosteroizi topici;
• Agonisti dopaminergici (folositi in boala Parkinson);
• Insulina (in unele cazuri de insulinorezistenta instalata brusc).

Care sunt mecanismele biologice ale tahifilaxiei?

Tahifilaxia este un fenomen complex, inca studiat intens in farmacologie. Printre mecanismele biologice cunoscute se numara:

1. Desensibilizarea receptorilor

Receptorii celulari expusi in mod repetat la aceeasi substanta devin mai putin reactivi. Ca urmare, medicamentul interactioneaza in continuare cu receptorul, dar efectul biologic este diminuat.

2. Internalizarea receptorilor

Celulele pot retrage receptorii de la suprafata, reducand astfel capacitatea medicamentului de a se lega de acestea.

3. Depletia mediatorilor

In cazul unor substante precum dopamina, serotonina sau histamina, administrarea repetata poate duce la epuizarea rezervelor din organism, ceea ce reduce eficienta medicamentului.

4. Adaptari intracelulare

Caiile de semnalizare care transmit mesajul in interiorul celulei pot fi modificate sau blocate, reducand raspunsul terapeutic.

Care sunt factorii de risc care favorizeaza aparitia tahifilaxiei?

Chiar daca tahifilaxia poate aparea la orice pacient, anumiti factori pot creste riscul:

• Administrarea frecventa si continua a medicamentului, fara pauze;
• Dozajul ridicat;
• Lipsa alternarii cu alte clase terapeutice;
• Prezenta unor afectiuni cronice sau dezechilibre hormonale;
• Predispozitia genetica la desensibilizarea receptorilor.

Cum puteti preveni sau gestiona tahifilaxia? Recomandari practice

Tahifilaxia nu trebuie tratata superficial. Daca observati scaderea eficacitatii unui tratament este foarte important sa nu cresteti doza fara aprobarea medicului. In schimb este recomandat sa:

• Consultati medicul pentru o reevaluare a schemei de tratament;
• Introduceti pauze terapeutice (de exemplu, la nitrati – pauze de 10-12 ore zilnic);
• Alternati medicamentele din clase terapeutice diferite, cand este posibil;
• Reduceti frecventa administrarii, sub supravegherea specialistului;
• Monitorizati eficienta tratamentului si comunicati orice schimbare.

In cazul medicatiei psihiatrice sau cardiace, ajustarile se fac doar la recomandarea unui medic specialist. Tahifilaxia poate fi gestionata eficient, dar necesita atentie si colaborare medicala constanta.

In concluzie, tahifilaxia medicamentoasa poate fi derutanta si periculoasa daca nu este inteleasa corect. Este important sa fiti constienti ca scaderea rapida a efectului unui medicament nu inseamna neaparat agravarea bolii. Cu sprijinul medicului si o abordare personalizata, puteti preveni aparitia acestui fenomen sau il puteti gestiona eficient. Prin urmare, este important sa fiti atenti la semnalele pe care vi le transmite organismul, sa comunicati cu echipa medicala si sa nu faceti modificari in tratament fara recomandarea acestora.

Surse:

• https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-biology/tachyphylaxis
• https://www.verywellmind.com/everything-you-should-know-about-tachyphylaxis-5120202
• https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-science/tachyphylaxis
• https://www.merriam-webster.com/medical/tachyphylaxis
• https://pharmacologycanada.org/Tachyphylaxis