Tesut conjunctiv: anatomie, rol, functii si afectiuni asociate

Tesutul conjunctiv este cel mai bine reprezentat tip de tesut din organism. Acesta are o distributie extinsa in aproape intreg corpul si roluri vitale in mentinerea integritatii structurale si arhitecturale, sustinerea mecanica, transportul de substante, apararea imunitara si regenerarea tisulara. Datorita diversitatii morfologice si functionale, tesutul conjunctiv se considera a fi, de fapt, o categorie tisulara complexa, cu numeroase subtipuri adaptate specificului fiecarui organ si sistem din structura caruia face parte. Spre deosebire de alte tipuri de tesuturi, cel conjunctiv este definit de abundenta matricei extracelulare, care depaseste ca volum celelalte componente.

Tesut conjunctiv – histologie si descriere anatomica

Tesutul conjunctiv deriva embriologic din mezoderm, prin intermediul mezenchimului – tesut conjunctiv embrionar primitiv format din celule stelate, pluripotente, care sunt suspendat intr-o substanta fundamentala gelatinoasa. Histologic, in structura tesutului conjunctiv intra:

• celulele conjunctive care pot fi rezidente (fibroblaste, adipocite, celule reticulare si celulele mezenchimale) sau mobile (macrofage, mastocite, plasmocite, limfocite, neutrofile etc.);
• fibrele extracelulare: fibre de colagen (tip I-IV), fibre elastice si fibre reticulare;
• substanta fundamentala: alcatuita din proteoglicani, glicozaminoglicani si glicoproteine de adeziune (fibronectina, laminina), care mediaza schimburile metabolice celula-capilar si in egala masura functioneaza ca mediu de difuzie a moleculelor.

La tesutul conjunctiv, foarte relevanta este matricea extracelulara – substanta fundamentala. In functie de compozitia si organizarea componentelor din matrice, se disting mai multe tipuri, si chiar subtipuri, de tesut conjunctiv. Despre acestea vom vorbi in cele ce urmeaza!

Tipuri de tesut conjunctiv

Clasificarea diferitelor tipuri de tesut conjunctiv se face atat in functie de consistenta matricei extracelulare, cat si in functie de predominanta anumitor tipuri de fibre sau celule. Astfel, putem identifica urmatoarele tipuri de tesut conjunctiv:

1.Tesut conjunctiv moale

Prezinta urmatoarele subtipuri specializate:

• tesut conjunctiv lax (areolar): forma cea mai larg raspandita, consistenta moale, cu relativ putine fibre si substanta fundamentala abundenta, care se gaseste in corionul pielii, spatiile interstitiale dintre organe, mucoasa tractului gastrointestinal si respirator, cu roluri deosebit de important in sustinerea structurilor, fixarea vascularizatiei si aparare imuna;
• tesut conjunctiv fibros dens: se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen ce pot fi orientate paralel (forma regulata, in tendoane si ligamente) sau haotic (forma neregulata, in dermul profund, capsula organelor, periost, pericondru);
• tesut conjunctiv elastic: contine preponderent fibre elastice si este prezent in structuri cum ar fi ligamentele elastice (ligamentul galben al coloanei vertebrale), tunica medie a vaselor mari (aorta), laringe;
• tesut conjunctiv adipos: format din adipocite, grupate in lobuli, fiind de doua tipuri – tesutul adipos alb (care se gaseste subcutanat, in jurul organelor) si tesut maro (activ, insa, doar in perioada neonatala, prezent in regiunea interscapulara, perirenala);
• tesut conjunctiv reticular: format din fibre reticulare sintetizate de celulele reticulare, cu rol in sustinerea organelor hematopoietice (maduva osoasa, splina, ganglioni limfatici).

2.Tesut conjunctiv semidur (cartilaginos)

Este un tip de tesut conjunctiv fara vase de sange, nutritia sa fiind realizata prin difuziune din pericondru. Matricea este densa, cu consistenta semirigida. Prezinta mai multe subtipuri:

• tesut cartilaginos hialin: este cel mai raspandit tip de cartilaj, translucid, cu fibre de colagen de tip II, care se gaseste in suprafetele articulare, cartilajele costale, septul nazal, in trahee, bronhii;
• tesut cartilaginos elastic: contine fibre de elastina care ii confera elasticitate relativ crescuta, se gaseste in pavilioanele urechii, epiglota, trompa lui Eustachio;
• tesut cartilaginos fibros: are o rezistenta mecanica ridicata, ca urmare a asocierii fibrelor de colagen de tip I si II, se intalneste in discurile intervertebrale, simfiza pubiana, meniscurile genunchiului.

3.Tesut conjunctiv dur (osos)

Tesutul osos este un tip specializat de tesut conjunctiv mineralizat, cu o matrice extracelulara dura, bogata in hidroxiapatita. Exista doua subtipuri principale de tesut dur (osos):

• tesut osos compact: organizat in sisteme haversiene (osteoane), cu canale centrale pentru vase de sange si nervi, se gaseste in diafiza (corpul) oaselor lungi, unde indeplineste roluri structurale si de sustinere;
• tesut osos spongios: constituit din trabecule osoase, delimitand cavitati in care se gaseste maduva hematogena, se gaseste in epifizele (extremitatile) oaselor lungi, vertebre, stern si coaste.

4.Tesut conjunctiv fluid (sangele)

Sangele este un tesut conjunctiv atipic, cu o matrice fluida – plasma – si elemente figurate:

• eritrocite (globulele rosii);
• leucocite (globulele albe);
• trombocite.

Are functii esentiale in transportul gazelor si nutrientilor, hormonilor, in termoreglare, precum si in apararea imunitara.

Tesut conjunctiv – roluri si functii in organism

Data fiind versatilitatea histologica a acestui tip de tesut, respectiv numeroasele subtipuri, este evident faptul ca indeplineste extrem de multe roluri in organismul uman. In continuare, vor fi prezentate cateva dintre cele mai importante functii pe care diferitele tipuri de tesut conjunctiv le indeplinesc.

Rol structural

Tesutul conjunctiv este cel care formeaza „suportul tridimensional” pentru toate celelalte tipuri de tesuturi si pentru organe. El asigura arhitectura interna (stroma) a organelor si integreaza, in cele din urma, toate aceste componente diferite intr-un sistem functional coerent. De exemplu, tendoanele sunt cele care conteaza muschii de oasele pe care se insera, iar ligamentele sunt cele care leaga oasele intre ele, formand scheletul. Atat tendoanele, cat si ligamentele, sunt formate din tesut conjunctiv.

Protectie mecanica

Prin structurile sale dense si rezistente – tendoane, oase, ligamente, capsule – tesutul conjunctiv este cel care protejeaza organele vitale. De asemenea, acesta are si capacitatea de a se regenera in contextul unor traumatisme sau unor destructurari interne.

Sursa de energie

Tesutul adipos poate fi considerat un „rezervor de energie” al organismului, energie stocata sub forma de trigliceride. Chiar daca trigliceridele nu reprezinta principala sursa de energie, aceasta fiind reprezentata de glucide, in conditii de inanitie si repaus alimentar prelungit se va ajunge, bineinteles, la metabolizarea trigliceridelor in vederea procurarii energiei.

Aparare imunitara

Dupa cum s-a mentionat, un tip important de tesut conjunctiv este sangele. Sangele contine mai multe tipuri de elemente figurate, in special leucocite. Acestea participa la raspunsul imunitar innascut – si dobandit – prin diferite mecanisme, inclusiv fagocitoza (adica ingestia particulelor straine nocive), eliberare de mediatori inflamatori, productie de anticorpi.

Reparare, regenerare, vindecarea ranilor

Fibroblastele intervin in procesul de vindecare a ranilor prin sinteza colagenului si, astfel, prin refacerea matricei extracelulare distruse. Acest proces este foarte important in etapa fiziologica de remodelare tisulara dupa o trauma sau dupa o inflamatie.

Transport si asigurarea homeostaziei (echilibrul intern)

Sangele, care este un tesut conjunctiv fluid, asigura transportul gazelor respiratorii – oxigenul si dioxidul de carbon –, hormonilor, regleaza temperatura, pH-ul intern, mentinand si echilibrul hidroelectrolitic in parametri normali. Prin urmare, asigura functionarea organismului ca un tot unitar.

Tesut conjunctiv – afectiuni asociate

Exista foarte multe patologii care, in esenta, au la baza alterari ale tesutului conjunctiv. In cele ce urmeaza vor fi descrise cateva dintre cele mai comune, pentru fiecare tip de tesut conjunctiv in parte.

Tesut conjunctiv moale – afectiuni asociate

• lupusul eritematos sistemic: boala autoimuna cu afectare multisistemica, inclusiv tegument si articulatii, rinichi, cauzata de prezenta autoanticorpilor anti-nucleari care distrug mai ales structurile conjunctive;
• dermatomiozita: inflamatia muschilor si pielii, cu infiltrat inflamator conjunctival;
• sclerodermia sistemica: cauzata de activarea aberanta a fibroblastelor, ducand la fibroza in mod progresiv a pielii si organelor interne;
• celulita: infectie acuta bacteriana la nivel de tesut conjunctiv subcutanat care se prezinta cu eritem, durere, edem.

Tesut conjunctiv cartilaginos – afectiuni asociate

• osteoartrita: defineste degenerarea cartilajului articular, cu pierdere de colagen si pierdere de proteoglicani, inflamatie locala, afectarea mobilitatii pacientului;
• condromalacia: „inmuierea” cartilajului articular, cel mai des la nivelul articulatiei femuro-patelare;
• acondroplazie: tulburare genetica care afecteaza procesul de osificare endocondrala ducand la nanism disproportionat.

Tesut conjunctiv osos – afectiuni asociate

• osteoporoza: presupune pierderea de masa osoasa, cu fragilizare crescuta, intalnita mai ales la femeile aflate la postmenopauza;
• boala Paget: implica remodelarea osoasa aberanta cu hiperactivitate osteoclastica, formare osoasa anormala;
• osteogenesis imperfecta: este o tulburare genetica a sintezei colagenului de tip I, din cauza careia pacientul are oase foarte fragile, predispuse la fracturi frecvente si severe.

Tesut conjunctiv fluid (sangele) – afectiuni asociate

• leucemia: proliferarea maligna a celulelor hematopoietice, care afecteaza functia normala, de baza, a sangelui;
• anemia: scaderea patologica a numarului de eritrocite sub limita inferioara (anemia este, de asemenea, de mai multe tipuri);
• sepsisul: reactie inflamatorie sistemica severa la infectii diseminate in sange, cu disfunctie a endoteliului vascular si a tesutului conjunctiv interstitial.

Bibliografie:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538534/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542226/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572061/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK26889/