Sari la continut

Tuse care nu trece dupa raceala: cat poate dura si cand trebuie investigata

Tuse care nu trece dupa raceala: cat poate dura si cand trebuie investigata
Farmacia Catena

tusea-dupa-raceala

Tusea este unul dintre cele mai frecvente simptome ale racelii si, in numeroase cazuri, persista chiar si dupa disparitia febrei, congestiei nazale si a celorlalte manifestari respiratorii.

„Aceasta tuse reziduala, numita tuse postinfectioasa, apare deoarece inflamatia cailor respiratorii si sensibilitatea crescuta a reflexului de tuse continua dupa vindecarea infectiei. De regula, simptomele se amelioreaza progresiv in cateva saptamani”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.

Este tusea care nu trece dupa raceala un diagnostic medical?

Tusea postinfectioasa este un diagnostic clinic utilizat pentru a descrie tusea persistenta dupa o infectie respiratorie acuta, in absenta unei alte cauze care sa explice simptomele. Tusea care nu trece dupa raceala aproximativ 11–25% dintre adulti dupa episodul acut de raceala, gripa sau alte infectii respiratorii virale si bacteriene.

„Din punct de vedere medical, este incadrata in categoria tusei subacute, cu o durata de 3–8 saptamani. Aceasta apare dupa ce infectia initiala s-a remis, insa mucoasa respiratorie ramane inflamata, iar receptorii implicati in declansarea tusei continua sa reactioneze exagerat la stimuli obisnuiti”, explica dr. Iasmina Wadi.

Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului recent de infectie, a caracteristicilor tusei si a excluderii altor afectiuni respiratorii.

Persistenta tusei dupa o viroza respiratorie nu indica totusi prezenta unei infectii active in organism. Inflamatia reziduala si hipersensibilitatea cailor respiratorii explica numeroase episoade de tuse care nu trece dupa raceala, adica dupa ce celelalte simptome tipice au disparut.

Cat poate dura tusea care nu trece dupa raceala?

Tusea care nu trece dupa raceala (postinfectioasa) dureaza, in mod obisnuit, intre 3 si 8 saptamani, dar anumite persoane continua sa tuseasca timp de 12 saptamani sau chiar mai mult. Durata este influentata de persistenta inflamatiei, sensibilitatea receptorilor respiratori si prezenta unor afectiuni asociate, precum astmul bronsic sau refluxul gastroesofagian.

Din punct de vedere clinic, evolutia este impartita in trei etape.

Tusea acuta: 0–3 saptamani

Apare in timpul infectiei respiratorii si este insotita frecvent de:

Pe masura ce infectia se remite, majoritatea simptomelor dispar, insa tusea continua uneori.

Tusea subacuta: 3–8 saptamani

Reprezinta perioada caracteristica pentru tusea care nu trece dupa raceala (tusea postinfectioasa). Febra si manifestarile generale au disparut, dar persista o tuse predominant uscata, iritativa sau insotita de cantitati mici de mucus.

„La majoritatea pacientilor, frecventa si intensitatea episoadelor scad progresiv, cu remiterea simptomelor pana in saptamana a opta”, ne spune dr. Iasmina Wadi.

Tusea cronica: peste 8 saptamani

Persistenta tusei peste opt saptamani reprezinta criteriul de definire a tusei cronice la adulti si necesita investigatii suplimentare.

„Unele episoade postinfectioase se prelungesc pana la 12 saptamani sau mai mult. In cazul infectiei cu Bordetella pertussis, responsabila de tusea convulsiva, accesele de tuse persista uneori cateva luni. Aceasta evolutie explica de altfel si denumirea traditionala de «tusea de 100 de zile»”, ne spune dr. Iasmina Wadi.

Caracteristici specifice privitoare la tusea care nu trece dupa raceala

Tusea care nu trece dupa raceala are anumite caracteristici clinice care ajuta la diferentierea sa de alte afectiuni respiratorii.

Cum se manifesta tusea care nu trece dupa raceala (tusea postinfectioasa)?

Manifestarea principala este tusea persistenta, de obicei uscata si iritativa, aparuta dupa o infectie respiratorie. Caracteristicile includ:

  • durata de 3–8 saptamani;
  • tuse uscata sau slab productiva;
  • episoade repetate de tuse;
  • senzatie de iritatie in gat;
  • agravare la aer rece;
  • accentuare in timpul vorbirii;
  • sensibilitate la praf si fum.

Vorbim intr-adevar despre tuse care nu trece dupa raceala, dar de fapt poate fi vorba si despre faptul ca pacientul a avut gripa, COVID-19 sau bronsita acuta.

De ce persista tusea dupa vindecarea infectiei?

Mecanismul principal implica inflamatia reziduala a mucoasei bronsice si cresterea sensibilitatii reflexului de tuse. Infectia initiala afecteaza epiteliul respirator (stratul de celule care captuseste caile respiratorii), expunand terminatiile nervoase senzitive.

Acestea devin hiperreactive, astfel incat stimuli precum aerul rece, vorbitul sau inspiratia profunda declanseaza tusea. In paralel, productia crescuta de mucus si afectarea temporara a clearance-ului mucociliar (mecanismul natural de eliminare a secretiilor) favorizeaza acumularea mucusului.

Secretiile care se scurg din nas spre partea posterioara a gatului, fenomen numit drenaj postnazal, stimuleaza suplimentar reflexul de tuse.

Ce microorganisme sunt asociate cu tusea care nu trece?

Tusea care nu trece apare dupa infectii provocate de numerosi agenti patogeni. Principalele virusuri implicate sunt:

  • adenovirusurile;
  • virusurile gripale;
  • virusurile paragripale;
  • virusul respirator sincitial (VRS);
  • coronavirusurile sezoniere;
  • SARS-CoV-2.

„Dintre agentii bacterieni, sunt implicati Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae si Bordetella pertussis. Persistenta simptomelor este asociata frecvent cu inflamatia ramasa dupa infectie, nu cu multiplicarea continua a microorganismelor patogene”, spune dr. Iasmina Wadi.

tuse-dupa-racela

Care este diagnosticul diferential pentru tusea care nu trece?

Desi tusea postinfectioasa (tusea care nu trece dupa raceala) reprezinta o cauza frecventa a simptomelor prelungite, exista si alte afectiuni care produc manifestari asemanatoare. Diagnosticul diferential urmareste identificarea acestora, in special cand tusea persista sau nu se amelioreaza progresiv.

Astmul bronsic cu predominanta tusei

Astmul tusiv este o forma de astm in care simptomul principal este tusea uscata, fara respiratie suieratoare evidenta. Tusea apare frecvent noaptea, la efort sau dupa expunerea la aer rece. Spirometria si testele de hiperreactivitate bronsica contribuie la diagnostic.

Bronsita eozinofilica nonastmatica

Aceasta afectiune este caracterizata prin inflamatia cailor respiratorii produsa de eozinofile, celule implicate in reactiile inflamatorii si alergice. Provoaca tuse care nu trece, cronica, desi functia pulmonara si reactivitatea bronsica sunt, in general, normale.

Diagnosticul se bazeaza pe identificarea inflamatiei eozinofilice, iar tratamentul include corticosteroizi inhalatori.

Sindromul de tuse al cailor respiratorii superioare

Cunoscut anterior drept sindrom de drenaj postnazal, apare cand secretiile nazale si sinusale irita faringele. Este asociat frecvent cu rinita alergica, rinosinuzita si inflamatia persistenta a mucoasei nazale  Pacientul prezinta senzatie de mucus in gat, nevoia repetata de a-si drege vocea si tuse care nu trece.

Tusea convulsiva

Infectia cu Bordetella pertussis provoaca accese intense, repetitive de tuse, uneori urmate de varsaturi sau de o inspiratie zgomotoasa. Boala apare inclusiv la adultii vaccinati, iar episoadele persista saptamani sau luni.

Refluxul gastroesofagian

Refluxul acidului gastric spre esofag si uneori spre regiunea faringiana declanseaza tuse care nu trece, persistenta si suparatoare. Simptomele se accentueaza frecvent dupa mese sau in pozitie culcata. Unele persoane prezinta tuse asociata refluxului fara arsuri gastrice evidente.

Cand trebuie investigata tusea care nu trece?

Tusea care nu trece dupa raceala necesita evaluare medicala atunci cand nu se amelioreaza progresiv, se agraveaza sau este insotita de manifestari sugestive pentru o afectiune respiratorie importanta.

Daca tusea nu prezinta ameliorare dupa 4–6 saptamani, este recomandat consultul medical. Medicul stabileste necesitatea radiografiei toracice, a spirometriei sau a altor investigatii.

Semne de alarma care necesita evaluare medicala

Manifestarile care impun investigatii includ:

  • tuse persistenta peste 8 saptamani;
  • hemoptizie (eliminarea sangelui prin tuse);
  • febra persistenta sau inexplicabila;
  • transpiratii nocturne abundente;
  • dificultati respiratorii;
  • durere toracica;
  • scadere inexplicabila in greutate (aproximativ 10% in ultimele 6 luni);
  • dificultati la inghitire;
  • raguseala persistenta;
  • modificarea caracterului vocii.

Dificultatile respiratorii severe, durerea toracica intensa sau eliminarea unei cantitati importante de sange prin tuse necesita evaluare de urgenta.

Tusea care nu trece la fumatori

La persoanele fumatoare, tusea care nu trece necesita atentie suplimentara, in special daca apare o modificare a caracterului obisnuit al tusei. Deseori tusea este pusa pe seama „tusei fumatorului”, o forma de bronsita cronica, dar uneori poate fi vorba despre patologii mai grave.

„Cresterea frecventei episoadelor, modificarea cantitatii de sputa, aparitia sangelui sau asocierea cu scadere ponderala impun investigatii pentru bronhopneumopatie obstructiva cronica, infectii si afectiuni pulmonare maligne”, ne spune dr. Iasmina Wadi.

Raguseala si modificarile persistente ale vocii

Schimbarea caracterului vocii, mai ales cand persista peste 3–4 saptamani, necesita evaluare ORL. Raguseala asociata cu tusea care nu trece apare in laringite, reflux laringofaringian sau afectiuni ale corzilor vocale, dar uneori semnaleaza patologii mai grave.

„Tusea care nu trece si care persista peste opt saptamani trebuie investigata sistematic, chiar daca a debutat in timpul unei raceli. Asocierea cu hemoptizie, scadere ponderala sau raguseala persistenta impune excluderea unor afectiuni pulmonare si laringiene posibil severe”, concluzioneaza dr. Iasmina Wadi.

 

 

Bibliografie:

Alhajjaj MS, Sankari A, Bajaj P. Chronic Cough. [Updated 2024 Oct 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430791/

Braman SS. Postinfectious cough: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006 Jan;129(1 Suppl):138S-146S. doi: 10.1378/chest.129.1_suppl.138S. PMID: 16428703. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16428703/

Capristo C, Rossi GA. Post-infectious persistent cough: pathogenesis and therapeutic options. Minerva Pediatr. 2017 Oct;69(5):444-452. doi: 10.23736/S0026-4946.17.04958-1. Epub 2017 May 31. PMID: 28565899. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28565899/

Das S, Goldin J, Alhajjaj MS. Cough: Evaluation and Management. [Updated 2026 Jan 31]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493221/

Liang K, Hui P, Green S. Postinfectious cough in adults. CMAJ. 2024 Feb 11;196(5):E157. doi: 10.1503/cmaj.231523. PMID: 38346782; PMCID: PMC10861265. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10861265/

McGarvey LP, Nishino T. Acute and chronic cough. Pulm Pharmacol Ther. 2004;17(6):351-4. doi: 10.1016/j.pupt.2004.09.017. PMID: 15564075; PMCID: PMC7110615. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7110615/