Acanthosis nigricans: ce este, cauze, simptome, diagnostic si optiuni de tratament

Acanthosis nigricans este o tulburare de pigmentare a pielii destul de frecvent intalnita, fiind considerata mai degraba simptomul unei afectiuni si un semn ca s-ar putea sa aveti nevoie de ingrijiri medicale. Se caracterizeaza prin aparitia unor pete intunecate de piele, care au o textura groasa si catifelata. Zonele cutanate afectate pot, de asemenea, sa prezinte mancarimi sau un miros neplacut.

De cele mai multe ori, este asociata cu diabetul si rezistenta la insulina, dar la unii pacienti poate fi un semn de malignitate interna. Poate aparea si in cazul tulburarilor hormonale sau al utilizarii anumitor medicamente, cum ar fi glucocorticoizii sistemici si contraceptivele orale. Veste buna este ca aceste pete cutanate tind sa dispara daca afectiunea pe fondul careia au aparut este tratata corespunzator.

In cele ce urmeaza, puteti afla mai multe detalii despre aceasta tulburare, cauzele si factorii de risc asociati cu acanthosis nigricans, precum si despre optiunile moderne de diagnostic si tratament.

Ce este acanthosis nigricans

Aceasta tulburare a pielii se manifesta sub forma aparitiei unor pete a caror nuanta poate varia de la nuante de maro deschis pana la negru, in functie de culoarea normala a pielii pacientului. Desi poate fi intalnita si la persoane altminteri sanatoase, in unele cazuri poate fi insa semnul unei afectiuni subiacente. Aceasta problema cutanata nu este contagioasa, deci nu exista riscul sa o contractati de la cineva sau sa o transmiteti altora.

Acanthosis nigricans – cauze si factori de risc

Acanthosis nigricans se declanseaza de obicei la persoanele cu varsta sub 40 de ani, dar tulburarea poate aparea la orice varsta, uneori putand fi congenitala (prezenta inca de la nastere). In cazuri rare, poate fi cauzata de anumite medicamente, unele tipuri de cancer sau alte afectiuni. Despre toate acestea, vom discuta mai pe larg in cele ce urmeaza.

Petele cutanate specifice cazurilor de acanthosis nigricans apar cand celulele pielii incep sa se reproduca neobisnuit de rapid. Aceasta dezvoltare atipica a celulelor epidermice este cel mai frecvent declansata de cresterea nivelului de insulina din sange. In cazul persoanelor care au pielea mai pigmentata, aceste celule noi contin un exces de melanina (pigment care confera culoare pielii). Din cauza cresterii nivelului melaninei, pe corp apar zone in care pielea este neobisnuit de inchisa la culoare, comparativ cu alte parti ale corpului. Pentru multi pacienti cu acanthosis nigricans, prezenta acestor modificari pigmentare sugereaza ca, la un moment dat, persoana respectiva ar putea dezvolta diabet.

Majoritatea pacientilor cu astfel de pete pigmentare au un nivel de insulina mai mare decat cel al persoanelor de aceeasi greutate, dar care nu au acanthosis nigricans. Consumul excesiv de alimente nesanatoase, in special al produselor care contin amidon si zaharuri, poate creste nivelul de insulina.

Obezitatea reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni asociate cu acanthosis nigricans. Desi acanthosis nigricans este in general considerata un simptom cutanat rar, un studiu efectuat pe adulti care aveau obezitate a aratat ca, dintre cei a caror greutate corporala era dubla fata de cea ideala, cel putin 50% dintre pacienti prezentau semne de acanthosis nigricans.

Riscul aparitiei acestor pete pigmentare este, de asemenea, mai mare in randul persoanelor care au un istoric familial al acestei tulburari de piele, in special in cazul familiilor in care obezitatea si diabetul de tip 2 sunt, de asemenea, frecvente.

Exista si alte cauze care pot duce la acanthosis nigricans, si anume:

• disfunctiile endocrine – cum ar fi sindromul Cushing, boala Addison, sindromul ovarelor polichistice sau hipotiroidismul;
• administrarea anumitor medicamente – cum ar fi utilizarea acidului nicotinic, a glucocorticoizilor sistemici, a dietilstilbestrolului, a pilulelor contraceptive orale combinate, a terapiei cu hormon de crestere, a estrogenului, a inhibitorilor de proteaza, a niacinei sau chiar a insulinei injectabile. Daca se intrerupe administrarea medicatiei problematice, de obicei hiperpigmentarea aparuta ca efect secundar dispare de la sine.
• unele forme de cancer (in cazuri rare) – acanthosis nigricans este asociata cu adenocarcinoame gastrointestinale si cancere genito-urinare, cum ar fi cele de prostata, san sau ovar. Pe de alta parte, cancerul pulmonar si limfomul sunt rareori asociate cu aparitia acestor pete pigmentare. Acanthosis nigricans maligna poate preceda, insoti sau aparea ulterior debutului cancerului intern. Acanthosis nigricans asociata cu malignitatea are de obicei un debut rapid si este insotita de excrescente cutanate, cheratoze seboreice multiple (semnul Leser-Trelat) sau infectii cutanate.
• tulburari autoimune – in acest caz, petele pigmentare apar pe fondul existentei unor tulburari autoimune, precum lupus eritematos sistemic, sindromul Sjogren, sclerodermie sau tiroidita Hashimoto;
• transmiterea ereditara a unei gene defecte (rareori) – in astfel de situatii, fenomenul poate fi rezultatul unei caracteristici autozomal dominante, petele pigmentare fiind prezente inca de la nastere sau aparand ulterior, in perioada copilariei. Mai exact, la acesti pacienti, hiperpigmentarea respectiva apare din cauza mutatiilor receptorului 3 al factorului de crestere a fibroblastelor (FGFR3).

Uneori, si persoanele sanatoase dezvolta acanthosis nigricans, de aceasta data tulburarea cutanata fiind mai frecventa in randul persoanelor cu pielea neagra sau maronie.

Acanthosis nigricans – simptome

Un semn principal al acanthosis nigricans este aparitia unor pete groase, cu textura catifelata, de culoare maro deschis sau mai intunecata, care deseori este vizibila in pliurile cutanate din partea frontala sau dorsala a gatului, in zona axilei, coatelor, genunchilor, buricului sau chiar sub sani. La copii, cel mai frecvent loc in care apare acanthosis nigricans este partea posterioara a gatului.

Tulburarea poate provoca, de asemenea, prurit (senzatie de mancarime) si un miros neplacut, dar pacientii nu simt durere in zonele afectate.

Rareori, acanthosis nigricans poate aparea pe membranele mucoase din interiorul nasului, cavitatii bucale, esofagului sau laringelui, si chiar pe corzile vocale sau pleoape. De asemenea, la femei petele pot aparea si pe mameloane, areolele mamare si vulva sau intre anus si vulva. Au fost raportate inclusiv cazuri rare de acanthosis nigricans la nivelul conjunctivei.

Aceasta afectiune a pielii apare lent, petele formandu-se in cateva luni sau in termen de pana la un an. Daca observati brusc ca v-au aparut niste pete suspecte pe corp, adresati-va imediat medicului de familie sau dermatologului, deoarece ar putea fi un semn de cancer. Daca acanthosis nigricans este asociata cu vreo forma de cancer (in cazuri rare), petele cutanate pot aparea pe palme, talpi si buze.

La unii pacienti, pot aparea si excrescente cutanate in aceeasi zona. Pot fi observate inclusiv modificari ale aspectului unghiilor, cum ar fi hipercheratoza si leuconichia. Clinic, nu se pot diferentia leziunile benigne de formele maligne ale acanthosis nigricans, in astfel de cazuri fiind necesare investigatii medicale suplimentare, care sa ghideze clinicianul in stabilirea diagnosticului corect.

Acanthosis nigricans – diagnostic

In vederea diagnosticului, dermatologul va dori sa examineze mai intai aspectul pielii pacientului. De asemenea, medicul se poate interesa despre istoricul medical si poate recomanda analize de sange pentru a determina daca acanthosis nigricans a aparut pe fondul vreunei afectiuni, cum ar fi prediabetul sau bolile tiroidiene.

In cazuri rare, daca celelalte teste nu indica nicio cauza evidenta specialistul poate recomanda si examinarea unei probe de tesut cutanat. Acest test se numeste biopsie cutanata. De asemenea, ar putea face acest test pentru a confirma ca simptomele dumneavoastra nu sunt cauzate de cancer.

Alte teste pentru diagnosticarea acanthosis nigricans includ:

• Analize de sange, care pot ajuta la confirmarea sau excluderea unor afectiuni subiacente, cum ar fi diabetul.
• Biopsia cutanata (prelevarea unei probe de tesut cutanat), in cazuri rare, daca diagnosticul nu este simplu.

Acanthosis nigricans – tratament

Nu exista un tratament specific pentru acanthosis nigricans, optiunile terapeutice depinzand de cauza care a dus la aparitia acestor pete pigmentare. Daca petele s-au format pe fondul unei afectiuni subiacente, cum ar fi diabetul sau o afectiune hormonala, medicul va face recomandari pentru gestionarea afectiunii respective.

Acestea fiind spuse, pierderea in greutate, exercitiile fizice si modificarile dietetice pot contribui la reducerea nivelului insulinei circulante, ceea ce contribuie la ameliorarea simptomelor de acanthosis nigricans. Petele pot chiar sa dispara complet, desi in functie de culoarea pielii, la unii pacienti petele mai intunecate pot persista intr-o oarecare masura.

De exemplu, interventia chirurgicala pentru indepartarea unei tumori canceroase poate duce, de asemenea, la estomparea petelor. Este insa posibil ca petele sa nu dispara nici dupa tratarea afectiunilor care le cauzeaza. Sa nu uitam ca unii pacienti au aceasta tulburare pigmentara chiar si in lipsa unei afectiuni asociate. Acanthosis nigricans aparuta ca efect secundar al administrarii anumitor medicamente poate disparea dupa intreruperea tratamentului.

Tratamentele pentru imbunatatirea aspectului si luminozitatii pielii constau in creme cu tretinoina, uree 20%, acizi alfa-hidroxi, acid lactic, vitamina D cu aplicare topica si acid salicilic eliberat pe baza de prescriptie medicala. Aceste optiuni terapeutice nu ofera insa rezultate chiar la toti pacientii.

Dermatologul poate recomanda, de asemenea:

• creme eliberate pe baza de reteta, pentru depigmentarea pielii din zonele afectate;
• terapie cu laser, pentru reducerea grosimii pielii;
• antibiotice si sapunuri antibacteriene, pentru a reduce mirosul neplacut si mancarimea;
• retinoizi pentru estomparea petelor pigmentare.

Nu incercati produse cosmetice pentru tratarea petelor de acanthosis nigricans fara sa fi discutat in prealabil cu medicul. Unele produse pot sa nu ofere rezultatele dorite si chiar pot irita pielea, agravand simptomele.

Desi acanthosis nigricans nu este o tulburare periculoasa, este important ca afectiunile care pot cauza aceasta problema medicala, cum ar fi diabetul, obezitatea sau afectiunile hormonale, sa fie tinute sub control. De asemenea, daca va apar brusc pete intunecate pe piele, adresati-va imediat medicului, deoarece uneori acestea pot fi un semn de cancer.

Acanthosis nigricans – prevenire

Cand acanthosis nigricans apare ca urmare a obezitatii, gestionarea greutatii corporale reprezinta un aspect important in preventia acestei tulburari cutanate. Dupa cum am mentionat in sectiunea precedenta, ajustarea dietei astfel incat sa contribuie la reducerea nivelului excesiv de insulina poate fi de ajutor in prevenirea cazurilor de acanthosis nigricans.

Alte modalitati de a preveni aceasta tulburare constau in tratarea problemelor medicale asociate, cum ar fi hipotiroidismul, si evitarea medicamentelor care tind sa provoace sau sa agraveze pigmentarea pielii (cum ar fi pilulele contraceptive).

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acanthosis-nigricans/symptoms-causes/syc-20368983

https://www.nhs.uk/conditions/acanthosis-nigricans/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12168-acanthosis-nigricans

https://www.healthline.com/health/acanthosis-nigricans

https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/acanthosis-nigricans-overview

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431057/