Accidentul vascular cerebral este o afectiune care pune viata in pericol, care apare atunci cand o parte a creierului nu primeste suficient sange. De cele mai multe ori, aceasta problema este cauzata de o artera blocata sau o hemoragie cerebrala. Fara un flux constant de sange, celulele creierului din acea zona incep sa moara din cauza lipsei de oxigen.
IMPORTANT: Accidentul vascular cerebral reprezinta o situatie medicala urgenta care pune viata in pericol, iar fiecare secunda conteaza. Cu cat accidentul vascular cerebral este tratat mai repede, cu atat probabilitatea de a va recupera fara sechele este mai mare.
Ce este accidentul vascular cerebral (AVC)?
Accidentul vascular cerebral, cunoscut si ca AVC, atac cerebral sau infarct cerebral, consta in privarea creierului de oxigen si nutrienti, prin limitarea sau oprirea circulatiei sangelui catre acesta. Exista trei tipuri de AVC: ischemic – mai comun, hemoragic si atacul ischemic tranzitoriu.
Cine este predispus la accident vascular cerebral?
Oricine poate suferi un accident vascular cerebral, de la copii la adulti. Cu toate acestea, unii oameni au un risc mai mare decat altii. Accidentele vasculare cerebrale sunt mai frecvente mai tarziu in viata (aproximativ doua treimi din accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele de peste 65 de ani).
Exista, de asemenea, anumite afectiuni medicale care cresc riscul de accident vascular cerebral, cum ar fi hipertensiune arteriala, nivelul ridicat al colesterolului (hiperlipidemie) si diabetul de tip 2. De asemenea, persoanele care au antecedente de accident vascular cerebral, atac de cord sau ritm cardiac neregulat, cum ar fi fibrilatia atriala, sunt mai predispusi la AVC.
Cat de frecvente sunt accidentele vasculare cerebrale?
Accidentele vasculare cerebrale sunt foarte frecvente. La nivel mondial, accidentele vasculare cerebrale ocupa locul al doilea in topul cauzelor de deces. Accidentul vascular cerebral este, de asemenea, o cauza principala de dizabilitate la nivel mondial.
Tipuri de accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral se impart in trei categorii principale:
- accident vascular cerebral ischemic
- accident vascular cerebral hemoragic
- atac ischemic tranzitoriu (AIT)
Fiecare tip de accident vascular cerebral influenteaza in mod diferit tratamentul si procesul de recuperare.
Accident vascular ischemic
Accident vascular ischemic se produce din cauza ingustarii sau blocarii arterelor din creier, determinand reducerea fluxului sangvin. Cele mai cunoscute accidente vasculare cerebrale ischemice sunt:
- infarctul trombotic, survenit in urma formarii unui cheag de sange in arterele care furnizeaza sange catre creier
- embolismul vascular cerebral, manifestat prin formarea unui cheag de sange, denumit embolus, care apare de obicei in inima si este transportat si in final depozitat in arterele cerebrale restrictionate.
Accident vascular hemoragic
Accidentul vascular hemoragic se manifesta prin ruperea sau prin scurgeri survenite la nivelul vaselor de sange din creier. Factorii de risc sunt:
- hipertensiunea arteriala
- anevrismele
- excesul de anticoagulante.
Medicii clasifica accidentele vasculare cerebrale hemoragice in doua tipuri principale:
- Accidentul vascular cerebral hemoragic intracerebral (hemoragie intracerebrala) este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral hemoragic. Se produce atunci cand tesuturile din jurul creierului se umple de sange dupa ce ruperea unei artere.
- Accidentul vascular cerebral hemoragic subarahnoidian (hemoragie subarahnoidiana) este mai putin frecvent. Provoaca sangerare in zona aflata intre creier si tesuturile care il acopera.
Atac ischemic tranzitoriu
Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) apare atunci cand circulatia sanguina catre creier se blocheaza temporar. In aceasta situatie, pacientul prezinta simptome asemanatoare cu cele experimentate in cazul unui AVC. AIT poate dura pana la cinci minute, insa, din fericire, nu apar leziuni permanente si nici simptome de durata. Cu toate acestea, atacul ischemic tranzitoriu creste riscul unui AVC. Potrivit specialistilor, aproape una din cinci persoane care sufera un atac ischemic tranzitoriu experimenteaza un accident vascular cerebral total in decurs de trei luni.
Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral
Exista mai multe simptome ale atacului cerebral, asa ca pentru procesul de vindecare sau preventie este important sa fie detectate cat mai devreme. Urmatoarele stari indica posibilitatea unui AVC:
- amorteala
- confuzie
- dureri de cap
- dezorientare
- pierderea coordonarii si a echilibrului
- tulburari de mers, vedere, vorbire si intelegere
- paralizie la nivelul fetei.
In cazul in care suspectati ca cineva a suferit un AVC, pentru un diagnostic initial de urgenta, este indicat sa folositi metoda F.A.S.T.
Solicitati persoanei sa zambeasca. Daca fata ii este asimetrica sau gura este cazuta intr-o parte, acesta este un semnal de alarma.
Este persoana in stare sa-si ridice ambele brate deasupra capului? Daca unul dintre brate ramane inert sau atarna mai jos decat celalalt, acesta poate fi un semn, la fel ca dificultatile in exprimare.
Timpul este, de asemenea, extrem de important, asa ca la aparitia acestor semnale trebuie sa va adresati cat mai repede unui operator medical, explicandu-i acestuia ca suspectati un AVC si mentionand ora la care s-au inregistrat primele simptome.
Cauze si factori de risc
Ceea ce duce la aparitia unui accident vascular cerebral este un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina de la nivelul creierului. Cauzele aparitiei cheagurilor sangvine sunt: rigidizarea peretilor arterelor, fibrilatia atriala, afectiunile valvelor cardiace, cat si infectiile acestora, tulburarile de coagulabilitate a sangelui, inflamatia vaselor sangvine sau infarctul miocardic.
Factori de risc pentru AVC
Printre factorii de risc ai AVC-ului se numara tensiunea arteriala crescuta, nivelul ridicat al colesterolului, apneea in somn, diabetul, bolile cardiovasculare si existenta antecedentelor personale sau familiale. Si varsta joaca un rol important, incidenta crescand la persoanele de peste 55 de ani. De asemenea, barbatii sunt mai predispusi AVC-ului decat femeile. Stresul si consumul de nicotina sunt si ei factori agravanti.
Unii factori de risc ai accidentului vascular cerebral, cum ar fi varsta sau istoricul medical familial, nu pot fi controlati. Cu toate acestea, multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral pot fi tinuti sub control.
Factori de risc modificabili
In categoria factorilor de risc modificabili intra afectiunile care pot fi prevenite sau gestionate, dar si stilul de viata. Cercetatorii estimeaza ca urmatorii cinci factori controlabili reprezinta 82-90% din totalul de factori de risc ai accidentului vascular cerebral:
- tensiunea arteriala
- alimentatia
- activitatea fizica
- fumatul
- obezitatea
Factori de risc nemodificabili
In schimb, mai multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral nu pot fi tinuti sub control. Acestia sunt:
- Varsta: Riscul de accident vascular cerebral creste pe masura ce oamenii inainteaza in varsta.
- Istoricul personal: Riscul de accident vascular cerebral este mai mare daca persoana in cauza a suferit deja un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu.
- Istoricul familial: Riscul de accident vascular cerebral creste daca persoana in cauza are o ruda apropiata care a suferit un accident vascular cerebral, in special inainte de 65 de ani.
Sexul: In comparatie cu barbatii, femeile sufera mai multe accidente vasculare cerebrale si mor mai des din cauza accidentelor vasculare cerebrale.
Cum poate fi diagnosticat AVC-ul?
Pentru a depista daca suferiti intr-adevar de AVC, medicul va folosi urmatoarele metode: examinare fizica, analize de sange, examinare prin tomografie computerizata, angiograma cerebrala, ecocardiograma sau imagistica prin rezonanta magnetica. Toate acestea sunt necesare pentru depistarea tipului de accident suferit, fie el ischemic sau hemoragic, precum si a zonelor specifice din creier care au fost afectate.
Exista si posibilitatea ca simptomele sa fie provocate de o tumora pe creier sau de o reactie adversa la un medicament, asa ca trebuie excluse aceste scenarii inainte de inceperea tratamentului.
Cum se trateaza accidentul vascular cerebral?
In functie de natura accidentului, medicul va incerca sa restabileasca rapid fluxul sagnvin din creier, in cazul in care este vorba despre un AVC ischemic, sau sa tina sub control sangerarea si presiunea din creier, in cazul unui accident hemoragic. Tratamentul medicamentos pentru AVC presupune administararea unui activator tisular de plasminogen, intravenos prin brat.
Odata ce pericolul iminent a fost inlaturat, tratamentul se concentreza pe refacerea functiilor, precum si pe scaderea riscului viitoarelor accidente, prin schimbarea stilului de viata. La fel ca in cazul multor altor boli, preventia este mai importanta si da rezultate mai bune decat tratamentul ulterior.
Dupa un accident vascular cerebral, este posibil ca pacientul sa aiba nevoie de dispozitive care sa-i usureze activitatea cotidiana, dispozitive precum cele de agatat, din metal, care sunt usor de manevrat, folosite pentru mana, dispozitive pentru punerea sosetelor, in cazul in care mana sau bratul sunt slabite, cat si carjele folosite pentru a preveni posibilele caderi.
Posibilele complicatii ale unui AVC
Din nefericire, pot exista si complicatii ale AVC-ului care pot duce la dizabilitati temporare sau permanente, intensitatea lor depinzand de durata de timp in care creierul a fost privat de oxigen si de ce parte a acestuia a fost afectata.
Complicatiile pot include:
- paralizie sau incetarea miscarii musculare
- dificultati de inghitire si/sau vorbire
- probleme emotionale
- pierderea memoriei si a unor abilitati mentale
- schimbari de comportament.
Metode de prevenire a accidentului vascular cerebral
Exista mai multe modalitati de a limita riscul de aparitie a unui AVC:
- Gestionarea si reducerea tensiunii arteriale.
- Adoptarea unui program adaptat de exercitii fizice si gestionarea factorilor de stres, precum si mentinerea unei greutati sanatoase.
- Limitarea sau eliminarea consumului de alcool, nicotina, sodiu sau droguri.
- Reducerea cantitatii de colesterol si a grasimilor saturate din dieta. Medicul va poate prescrie un medicament in acest scop. Puteti incerca si un ceai contra colesterolului sau diferite suplimente alimentare.
- Gestionarea diabetului prin miscare, controlul greutatii sau produse speciale.
- Tratarea apneei obstructive din timpul somnului.
Accidentul vascular cerebral poate fi o afectiune care poate sa schimbe definitiv calitatea vietii. De aceea, merita sa ramaneti vigilenti si sa preveniti aparitia factorilor de risc.
Intrebari si raspunsuri despre accidentul vascular cerebral
Ce ar trebui sa faceti in timp ce asteptati ambulanta, daca ati suferit un AVC?
“Daca banuiti ca suferiti un accident vascular cerebral (AVC), sunati imediat la 112. Nu incercati sa conduceti pana la spital si nu asteptati sa vedeti daca simptomele dispar. Tratamentul este cu atat mai eficient cu cat este inceput mai repede, iar in cazul AVC ischemic exista o fereastra terapeutica limitata pentru administrarea tratamentului de reperfuzie.
Pana la sosirea ambulantei:
- ramaneti cat mai calm si evitati orice efort fizic;
- asezati-va sau intindeti-va intr-o pozitie confortabila, cu capul usor ridicat (aproximativ 30°), daca sunteti constient;
- nu mancati si nu beti nimic, deoarece AVC-ul poate afecta capacitatea de inghitire si exista risc de inec;
- nu luati medicamente din proprie initiativa, inclusiv aspirina, deoarece nu puteti sti daca este vorba despre un AVC ischemic sau unul hemoragic, iar aspirina poate agrava o hemoragie cerebrala;
- notati ora exacta la care au aparut primele simptome sau momentul in care persoana a fost vazuta ultima data fara simptome. Aceasta informatie este esentiala pentru alegerea tratamentului.
Daca simptomele se agraveaza sau apare pierderea starii de constienta, anuntati imediat dispeceratul 112 si urmati instructiunile primite”, sustine dr. Gheorghe Constantinescu Gomoiu, medic primar Medicina de Urgenta si medic specialist Medicina de Familie.
Ce ar trebui sa faceti daca observati ca o alta persoana prezinta semne si simptome de AVC?
Potrivit dr. Gheorghe Constantinescu Gomoiu, medic primar Medicina de Urgenta si medic specialist Medicina de Familie, “daca o persoana prezinta semne sugestive pentru un AVC, actionati rapid. Fiecare minut conteaza, deoarece milioane de neuroni pot fi afectati in fiecare minut in care fluxul sanguin catre creier este intrerupt.
Pasii recomandati sunt urmatorii:
- sunati imediat la 112 si spuneti ca suspectati un accident vascular cerebral;
- retineti ora la care au inceput simptomele sau momentul in care persoana a fost vazuta ultima data in stare normala;
- ajutati persoana sa stea intinsa sau intr-o pozitie confortabila si linistiti-o;
- nu ii oferiti alimente, lichide sau medicamente, inclusiv aspirina;
- daca persoana isi pierde cunostinta, dar respira, asezati-o in pozitia laterala de siguranta;
- daca nu respira normal, incepeti resuscitarea cardio-respiratorie, daca sunteti instruit in acest sens, urmand indicatiile dispecerului de la 112.
Pentru recunoasterea rapida a unui AVC poate fi folosit testul FAST:
- F (Face) – o parte a fetei este cazuta;
- A (Arms) – un brat nu poate fi ridicat sau cade;
- S (Speech) – vorbirea este neclara sau persoana nu poate vorbi corect;
- T (Time) – este timpul sa sunati imediat la 112.”
Victimele unui accident vascular cerebral isi pot reveni vreodata la normal dupa ce au suferit un AVC?
“Raspunsul este da, multe persoane pot avea o recuperare foarte buna dupa un accident vascular cerebral, insa evolutia difera de la un pacient la altul. Recuperarea depinde de mai multi factori, printre care:
- tipul de AVC (ischemic sau hemoragic);
- dimensiunea si localizarea leziunii cerebrale;
- rapiditatea cu care a fost initiat tratamentul;
- varsta si starea generala de sanatate;
- inceperea precoce si continuitatea programului de recuperare.
Unele persoane se recupereaza aproape complet, mai ales daca tratamentul a fost administrat rapid si afectarea cerebrala a fost limitata. Altele pot ramane cu dificultati de miscare, tulburari de vorbire, probleme de memorie sau modificari emotionale, care necesita recuperare pe termen lung.
Procesul de reabilitarea poate include:
- kinetoterapie pentru recastigarea mobilitatii;
- terapie ocupationala pentru redobandirea independentei in activitatile zilnice;
- logopedie pentru tulburarile de vorbire si deglutitie;
- consiliere psihologica si sprijin pentru gestionarea anxietatii sau depresiei post-AVC.
Cele mai importante progrese apar, de regula, in primele trei pana la sase luni dupa AVC, insa recuperarea poate continua luni sau chiar ani, mai ales daca pacientul urmeaza constant programul de reabilitare si tratamentul recomandat de medic. Diagnosticul si tratamentul precoce, alaturi de controlul factorilor de risc (hipertensiune arteriala, diabet, colesterol crescut, fibrilatie atriala, fumat), reduc riscul unui nou accident vascular cerebral si contribuie la o recuperare cat mai buna”, sustine dr. Gheorghe Constantinescu Gomoiu, medic primar Medicina de Urgenta si medic specialist Medicina de Familie.
Referinte: