
Adinamia este o stare generalizata de oboseala marcanta, adesea din pacate ignorata si frecvent confundata cu oboseala obisnuita, dar care, in realitate, poate reprezenta un semn important de alarma pentru o serie de tulburari organice sau functionale. De la boli neurologice si endocrine pana la dezechilibre psihiatrice profunde, acest simptom trebuie tradus in contextul individual al fiecarui pacient in parte, in functie de istoricul sau medical, factorii de risc si rezultatele unei anamneze extinse. Prezenta adinamiei afecteaza semnificativ calitatea vietii pacientului – pana in punctul in care genereaza o stare profunda se suferinta atat fizica, cat si emotionala.
Termenul de „adinamie” descrie, din punct de vedere medical, pierderea partiala sau pierderea totala a capacitatii pacientului de a efectua miscari voluntare, adesea in asociere cu slabiciunea generalizata, cu apatie sau reducerea marcanta a tonusului fizic si psihic. Despre adinamie, prin urmare, nu vorbim in sensul unui diagnostic in sine, ci mai degraba in sensul unui simptom ce se asociaza unei afectiuni. Cititi in continuare pentru a afla mai multe detalii – ce este adinamia si cum o puteti recunoaste, ce cauze si boli o pot declansa, ce alternative terapeutice exista. La final, abordam perspectiva complicatiile, gestionarea pe termen lung si intrebarile frecvente.
Ce este adinamia?
Adinamia este definita, in perspectiva medicala, ca o reducere semnificativa sau absenta fortei musculare, care se traduce prin imposibilitatea initierii sau executarii voluntare a miscarilor, in absenta unor leziuni motorii propriu-zise. Pentru a intelege mai bine termenul, putem face chiar o paralela cu paralizia. In paralizie, exista un deficit motor clar si obiectiv, dar in adinamie este vorba despre o stare de inhibitie psihomotorie, in care pacientul nu mai are energia necesara ca sa se miste, fara ca structura anatomica a muschilor sau nervilor sa fie afectata.
Acest simptom este adesea confundat cu astenia sau cu oboseala, insa are un caracter mult mai profund si mai invalidant. Simptomul de adinamie poate aparea brusc, in cadrul unor afectiuni acute, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau intoxicatiile, sau se poate instala progresiv, ca in cazul bolilor cronice neurodegenerative, depresiei majore sau insuficientei tiroidiene care nu este tratata.
Tipuri de adinamie
Putem diferentia mai multe tipuri de adinamie, clasificate in principal in scop didactic, pe baza cauzelor care duc la aparitia lor.
Adinamie neurogena
Apare in contextul afectiunilor care implica sistemul nervos central sau cel periferic: scleroza multipla, boala Parkinson, neuropatiile periferice, accidentele vasculare cerebrale. De cele mai multe ori, se asociaza cu alte semne neurologice de tipul tulburarilor de echilibru, coordonarii deficitare, tremorului, diminuarii reflexelor.
Adinamie endocrina
In cadrul dezechilibrelor hormonale (hipotiroidism, insuficienta corticosuprarenaliana si diabet zaharat dezechilibrat), adinamia este prezenta sub forma unei lipse cronice de energie fizica, a slabiciunii musculare si incapacitatii de a desfasura activitati obisnuite care nu implica efort.
Adinamie psihogena
Aceasta forma de adinamie se intalneste in tulburari afective, in special in depresia majora unde pacientul descrie o lipsa completa de initiativa, motivatie si energie, fara a putea identifica insa o cauza concreta. In aceste cazuri, examenul obiectiv nu evidentiaza semne neurologice si nici musculare evidente, dar pacientul se simte profund epuizat, deseori incapabil sa se mobilizeze chiar si pentru a intreprinde activitati de baza.
Adinamie iatrogena sau toxica
Unele medicamente, cum ar fi sedativele, neurolepticele, benzodiazepinele sau chimioterapia, pot induce o stare de adinamie drept efect advers. Intoxicatiile cu metale grele, alcool, droguri, pot determina perturbari in functionarea normala a sistemului neuromuscular ducand la aparitia acestui simptom.
Adinamie: cele mai intalnite simptome
Manifestarea principala o reprezinta senzatia de lipsa de forta musculara, dificultatea sau chiar imposibilitatea de a efectua miscari simple, scaderea motivatiei de a initia actiuni fizice. Exista o evidenta lentoare in executia miscarilor si o stare generala de slabiciune. Multi pacienti care se prezinta cu adinamie descriu o epuizare disproportionata fata de efortul depus, o lipsa clara de reactii la stimuli externi si, in cazuri severe, chiar imposibilitatea de a se ridica din pat si de a se deplasa fara ajutor.
Adinamie: cauze si factori declansatori
Cauzele care duc la adinamie sunt variate si complexe. Printre cele mai comune se numara:
-
bolile neurologice: scleroza laterala amiotrofica, accidentele vasculare cerebrale, neuropatii si boala Parkinson;
-
afectiunile endocrine: hipotiroidismul, boala Addison;
-
tulburarile psihiatrice: depresia majora, sindromul de epuizare profesionala;
-
bolile infectioase cronice (tuberculoza, hepatite virale);
-
anemia severa;
-
carentele nutritionale severe (vitamine din complexul B, fier, magneziu),
-
insuficienta renala sau hepatice;
-
anumite afectiuni autoimune sau oncologice.
Factorii de mediu, cum ar fi stresul cronic, lipsa somnului, alimentatia dezechilibrata, fumatul, sedentarismul sau expunerea la substante toxice pot contribuie, de asemenea, la declansarea si la agravarea cazurilor de adinamie.
Afectiuni asociate cu adinamia
Adinamia este parte integranta din tabloul clinic al unor boli cronice complexe. Dintre acestea, amintim tulburarile neurologice degenerative (boala Parkinson, scleroza multipla), afectiunile tiroidiene, depresia majora, sindromul de oboseala cronica, fibromialgia, sindromul de epuizare si lupusul eritematos sistemic, miopatiile inflamatorii, insuficienta adrenala si diferite forme de cancer in stadii avansate. In aceste contexte, adinamia, dincolo de a fi un simptom asociat, este un marker al severitatii bolii de baza si al impactul acesteia asupra functionalitatii pacientului.
Diagnosticul de adinamie
Diagnosticul include evaluarea clinica a tonusului muscular, functionalitatii pacientului, dar in asociere cu analiza istoricului medical, anamneza, testarea functiilor neurologice si psihice. De asemenea, se fac investigatii paraclinice adaptate cazului. Printre analizele frecvente se numara testele hormonale, analizele uzuale de sange, electromiografia, imagistica cerebrala si evaluari la medicul psihiatru. Scopul este identificarea cauzei care duce la adinamie, pentru a se stabili tratamentul corespunzator.
Tratament adinamie
Alternativele de tratament pentru adinamie depind, in mod fundamental, de cauza care a dus la aparitia acesteia. Dupa stabilirea diagnosticului de baza, se intervine specific. Totusi, masurile generale de sustinere sunt foarte important: alimentatie echilibrata si hidratare adecvata, pentru ca ulterior sa se initieze, progresiv, activitatea fizica adaptata. Reabilitarea fizica si psihologica trebuie initiate precoce, pentru a imbunatati prognosticul functional al pacientului.
Complicatii asociate
Netratate, cazurile de adinamie pot evolua spre complicatii semnificative: atrofia musculara si pierderea autonomiei functionale, risc crescut de tromboze venoase, tulburari posturale, escare, depresie secundara si izolare sociala. In cazuri severe, poate contribui la agravarea bolii de baza prin scaderea mobilitatii si capacitatii de efort ceea ce determina un cerc vicios intre inactivitate si deteriorarea progresiva a starii generale de sanatate.
Viata cu adinamie: sfaturi pentru gestionarea afectiunii
Pacientii diagnosticati trebuie sa beneficieze de un plan specific de recuperare si reabilitare, la modul ideal stabilit de o echipa multidisciplinara, care sa includa medici specialisti, psihologi, kinetoterapeuti si nutritionisti. Este importanta stabilirea unor obiective realiste, incurajarea pe cat este posibil a activitatii fizice progresive, mentinerea unei rutine zilnice si dezvoltarea unor mecanisme eficiente de a face fata bolii.
Suportul emotional, intelegerea din partea familiei si comunicarea cu echipa medicala sunt pasi importanti ce trebuie facuti pentru a mentine moralul pacientului si reduce impactul emotional negativ.
Intrebari si raspunsuri cu si despre adinamie
Cateva intrebari frecvent adresate medicului sunt:
Care sunt diferentele dintre adinamie si oboseala?
Oboseala este o senzatie temporara de epuizare, care dispare cu odihna. Pe de alta parte, totusi, adinamia nu se amelioreaza prin repaus sau odihna si este asociata, de regula, cu o alta afectiune de fond a pacientului.
Va puteti vindeca de adinamie?
Vindecarea depinde in mod direct de cauza identificata. In multe cazuri, tratarea cauzei de baza duce la recuperarea completa, dar in alte situatii, in special in bolile cronice progresive, scopul este de a stabiliza simptomele si de a mentine o calitate a vietii cat mai buna.
Cum oferiti sprijin persoanelor dragi diagnosticate cu adinamie?
Pacientul are nevoie de sprijin emotional, de rabdare, de ajutor practic in activitatile zilnice, de incurajarea participarii la activitati sociale si fizice, atat cat poate. Este important ca familia sa evite stigmatizarea sau subestimarea simptomului si sa sustina pacientul in intreg procesul de tratament, recuperare si reabilitare.
Surse:
https://academic.oup.com/brain/article-abstract/92/2/345/260196
https://neuliferehab.com/adynamia-lack-of-motivation-after-brain-injury/
https://www.independentotmedicolegal.com.au/blogs/adynamia-in-brain-injuries/