Alergii la medicamente: cauze, simptome si tratamente

Alergii la medicamente: cauze, simptome si tratamente Alergii la medicamente: cauze, simptome si tratamente

Ultima actualizare: 15 septembrie 2023

Vorbim despre alergii la medicamente in momentul in care o persoana prezinta reactii evidente si imediate de hipersensibilitate, mediate imunologic, cu prezentare clinica variabila. Acest tip de reactie adversa la medicamentatie nu numai ca afecteaza calitatea vietii pacientului, insa are si potentialul de a duce la intarzierea tratamentului, investigatii neconcludente si, in cazuri mai rare, chiar deces.

Persoanele cu alergie la medicamente nu mai sunt adesea sigure ce forme de terapie pot urma si nu intotdeauna sunt usor de gasit alternative eficiente la medicamentele care provoaca alergie. Pe langa toate acestea, o alergie la medicamente provoaca si simptome acute.

Este foarte important de facut o diferenta intre alergii la medicamente si intoleranta la acestea. In a doua situatie, organismul nu poate procesa eficient medicamentul administrat, iar din acest motiv eficienta terapeutica este compromisa. Cea mai eficienta modalitate de gestionare a unei alergii la medicamente este evitarea sau intreruperea tratamentului. Terapia pentru reactiile de hipersensibilitate este, in mare parte, una de sustinere. Aceasta poate include corticosteroizi cu aplicare topica, antihistaminice orale si, in cazuri violente de alergie la medicamente, tratament cu corticosteroizi sistemici. In caz de anafilaxie, epinefrina injectabila este absolut esentiala.


Alergie la medicamente – ce este si de ce apare

O alergie la medicamente este definita ca orice reactie daunatoare involuntara care are loc dupa administrarea unui medicament specific, in doze normale. In practica clinica, se estimeaza ca o alergie la medicamente apare la 15-25% dintre pacienti, cu manifestari grave la 7-13% dintre acestia. Reactiile adverse la medicament se impart in:

  • Reactii adverse previzibile, care pot aparea la oricine (tip A), frecvente si depind de doza;
  • Reactii imprevizibile, care pot aparea la persoane susceptibile (tip B) si, in general, reactiile nu au legatura cu actiunile farmacologice ale medicamentului.

Reactiile alergice mediate pe cale imunitara sunt clasificate conform sistemului Gell si Coombs care descrie mecanismele mediate imunitar implicate in aparitia unei alergii la medicamente:

  • Tip I (mediere IgE): complexul medicament-IgE se leaga de mastocite, duce la eliberare de histamina si mediatori inflamatori;
  • Tip II (citotoxic): anticorpii IgG sau IgM sunt directionati catre celule acoperite cu haptena medicamentoasa;
  • Tip III (formarea complexului imun): depunere tisulara de complexe medicament-anticorp, cu activarea complementului si procesului inflamator;
  • Tip IV (mediere celulara): eliberarea de citokine si mediatori inflamatori (cu implicarea, in functie de medicament, a eozinofilelor, monocitelor si neutrofilelor).

Cu alte cuvinte, o alergie la medicamente apare in momentul in care sistemul imunitar prezinta o reactie anormala la agentul farmacologic, pe care il considera daunator. Exista doua teorii ce ar explica modul in care un medicament ar putea stimula aparitia raspunsului imun, ducand in cele din urma la alergie la medicamente:

  • Ipoteza haptenei: medicamentul se leaga de o macromolecula (albumina, de exemplu), care este ulterior procesata de celulele prezentatoare de antigen si prezentata celulelor T care au capacitatea de a recunoaste proteina modificata.
  • Ipoteza (p-i): medicamentul se leaga de un receptor de suprafata sau receptorul celulelor T, modificandu-si structura si, in cele din urma, ducand la un raspuns autoimun anormal.

Alergii la medicamente – cauze si factori de risc

Exista mai multi factori asociati cu un risc semnificativ mai crescut ca o persoana sa aiba alergie la medicamente. Acestia includ:

  • Varsta (de alergii la medicamente sufera in special adultii tineri si de varsta mijlocie);
  • Infectiile virale (HIV, Epstein-Barr, virusul herpes simplex);
  • Sexul feminin;
  • Polimorfisme genetice ale antigenului leucocitar uman (HLA);
  • Durata si frecventa expunerii la un medicament;
  • Modalitatea de administrare a medicamentului: administrarea topica, intramusculara, dar si intravenoasa ridica un risc mai mare de alergii la medicamente;
  • Greutatea moleculara a medicamentului (riscul de alergie la medicamente creste pe masura ce creste si masa moleculara a agentului farmacologic);
  • Tendinta spre atopie a unei persoane;
  • Istoricul familial de alergie la medicamente (predispozitie genetica).

Conform datelor, tratamentele care declanseaza frecvent alergie la medicamente includ:

  • Antibiotice (frecvent penicilina);
  • Antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, aspirina);
  • Agentii de contrast utilizati in imagistica de performanta;
  • Anestezicele generale si locale;
  • Medicamentele chimioterapice;
  • Medicamentele pentru epilepsie;
  • Antidepresivele, neurolepticele;
  • Inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei.

Prin mecanismele prezentate mai sus, aceste medicamente pot duce la reactii imunitare gresite si la instalarea simptomelor asociate. In cazuri deosebit de grave poate aparea anafilaxia, reactie alergica severa care pune in pericol viata unei persoane daca evolueaza spre soc anafilactic.

Simptomele alergiei la medicamente

Simptomele unei alergii la medicamente apar de obicei in maximum o ora de la administrarea agentului hipersensibilizant. In cazuri rare, apare dupa cateva ore, zile sau saptamani, avand o tendinta evidenta de afectare mult mai grava. Simptomele care apar imediat in cazul unei alergii la medicamente sunt:

  • Urticarie;
  • Angioedem;
  • Rinita;
  • Conjunctivita;
  • Bronhospasm;
  • Simptome gastrointestinale: greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale;
  • Anafilaxie (cu soc anafilactic in lipsa interventiei imediate).

Reactiile intarziate sunt relativ mai rare, dar includ:

  • Eruptii maculopapuloase;
  • Vasculita;
  • Necroliza epidermica toxica;
  • Sindromul Stevens-Johnson;
  • Pustuloza exantemica;
  • Afectarea organelor interne (hepatita, insuficienta renala, pneumonita, anemie si altele).

Examinarea fizica atenta a pacientului cu alergie la medicamente poate ajuta la definirea clara a posibilelor mecanisme care stau la baza reactiei, ghidand ulterior investigatiile si gama variata de teste de diagnostic necesare.

Alergie la medicamente – tratament

In momentul de fata, nu exista forme de terapie pentru persoanele cu alergii la medicamente si se considera ca evitarea ulterioara a medicamentelor care provoaca alergie si inlocuirea lor este singura modalitate de „a trata” afectiunea. Nu se cunoaste niciun fel de tratament care sa poata fi eficient pentru a face ca o alergie la medicamente sa dispara. Imunoterapia (desensibilizarea) alergenilor nu este o optiune viabila de tratament pentru alergii la medicamente. Reactiile care apar imediat pot fi tinute sub control cu corticosteroizi si antihistaminice. In cazurile severe si violente, injectiile cu adrenalina sau corticosteroizi sistemici sunt tratamente de electie.

Persoanele care au o alergie la medicamente confirmata pot discuta cu medicul specialist despre alte alternative medicamentoase pe care le-ar putea folosi. De asemenea, ar trebui sa se aiba in vedere si reactivitatea incrucisata – posibilitatea de a avea alergie la medicamente care prezinta o structura chimica similara. Exista persoane cu alergii la medicamente care sunt nevoite, fara nicio exceptie, sa continue tratamentul (cum ar fi un medicament pentru cancer, pentru infectii deosebit de grave). In astfel de cazuri, medicamentul se ia mai intai in doze mici, iar apoi doza este crescuta incet. Scopul acestei abordari este de a creste toleranta temporara a organismului.

Alergii la medicamente – posibile complicatii

Principalele complicatii asociate unei alergii la medicamente sunt legate de imposibilitatea de a folosi agentul farmacologic in tratarea unei afectiuni. Desi in mod obisnuit exista alternative, acestea tind fie sa aiba efecte mai lente, fie sa aiba o eficienta terapeutica scazuta. Printre cele mai serioase complicatii cand vine vorba de alergii la medicamente se numara socul anafilactic, care poate pune in pericol viata unei persoane si poate duce chiar la decesul acesteia. Din acest motiv, se recomanda ca o persoana care stie ca are alergii la medicamente specifice sa aduca la cunostinta specialistului medical acest lucru.  

Alergie la medicamente – sfaturi pentru preventie

Studiile arata ca multe persoane cred, in mod eronat, ca au alergie la medicamente. Concluziile acestea sunt fundamentate in lipsa unui diagnostic de certitudine, pe seama efectelor secundare care pot aparea in urma administrarii unui medicament – de exemplu, antibioticele care ar putea duce la eruptii cutanate. Totusi, eruptia nu este provocata mereu de alergii la medicamente. Din acest motiv, se recomanda testarea alergologica, pentru a sti cu certitudine daca intr-adevar este vorba despre alergii la medicamente, pentru a se putea evita pe viitor administrarea acestora.

Pentru a preveni riscul viitoarelor alergii la medicamente, se recomanda:

  • Evitarea agentilor farmacologici care provoaca hipersensibilizare imunitara;
  • Informarea medicului de familie cu privire la eventualele alergii la medicamente. Pe de alta parte, se recomanda sa aduceti la cunostinta oricarui specialist din domeniul medical, atunci cand este cazul, faptul ca aveti alergii la medicamente specifice.
  • Consultarea medicului specialist inainte de a va administra un medicament care s-a eliberat fara prescriptie medicala.

 

Surse:

  1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6157123/
  2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK447110/
  3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/drug-allergy/symptoms-causes/syc-20371835
  4. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8621-medication-allergies
  5. https://acaai.org/allergies/allergic-conditions/drug-allergies/
  6. https://www.healthline.com/health/drug-allergy
  7. https://www.webmd.com/allergies/allergies-medications