Alunite cancerigene – cum le recunoasteti si cand sa mergeti la dermatolog?

Ultima actualizare: 9 februarie 2026

Alunitele (nevii melanocitari) reprezinta acumulari limitate, de dimensiuni reduse, ale celulelor pigmentare, cunoscute sub denumirea de melanocite, care dau culoare pielii. Chiar daca in mod obisnuit majoritatea alunitelor sunt benigne si inofensive, unele dintre ele pot suferi modificari care in unele cazuri indica dezvoltarea unui tip grav de cancer de piele, si anume melanomul.

In acest context, este foarte important de stiut cum arata potentialele alunite cancerigene, deoarece identificarea in timp util a acestora este esentiala pentru a preveni si trata eventualul cancer inca din stadiile incipiente. Exista mai multe tipuri de alunite, iar unele dintre ele pot fi periculoase.

Cuprins

1. Alunite cancerigene – cum le recunoasteti?

2. Legatura dintre alunite cancerigene si cancerul de piele

3. Alunite cancerigene – cand sa mergeti la medicul dermatolog?

Alunite cancerigene – cum le recunoasteti?

In esenta, nevii melanocitari nu sunt maligni, ci benigni. Totusi, acestia se pot transforma si in alunite cancerigene, care au suferit modificari la nivel celular, devenind maligne. Uneori poate fi vorba despre predispozitia genetica spre cancer de piele (istoricul familial pozitiv), dar poate fi vorba si despre expunerea la factori de risc, cum ar fi expunerea la radiatiile ultraviolete. De exemplu, persoanele care in copilarie au avut arsuri solare severe au un risc mai mare de a avea alunite cancerigene, asadar un risc mai mare de a dezvolta melanom. Pe de alta parte, exista si diferente intre alunitele normale si aceste alunite cancerigene, care pot fi usor identificate.

Alunitele normale se dezvolta in copilarie sau adolescenta si tind sa ramana relativ neschimbate pe intreg parcursul vietii. Cu toate acestea, in anumite cazuri, cum ar fi expunerea necontrolata (fara aplicare a unei creme cu factor de protectie solara) la radiatii ultraviolete poate determina ca aceste alunite, candva normale, sa se transforme in alunite cancerigene: celulele din alunita vor incepe sa se multiple necontrolat, dezvoltand potential cancerigen.

Factorii care pot influenta transformarea alunitelor normale in alunite cancerigene sunt:

expunerea la soare si radiatii ultraviolete, in special in copilarie;
istoricul familial pozitiv de melanom sau alte tipuri de cancer de piele va creste foarte mult riscul ca o persoana sa dezvolte alunite cancerigene;
prezenta alunitelor cu aspect atipic (displazic).

Recunoasterea unei alunite cancerigene este un pas important in stabilirea prognosticului unui potential cancer de piele – cu cat acesta este diagnosticat in stadii mai incipiente, cu atat poate fi initiat mai rapid tratamentul, iar prognosticul asociate este mai bun. Cea mai utilizata metoda de autoevaluare a alunitelor care ajuta la identificarea unei alunite cancerigene, este regula asa-zisa „ABCDE”, care ajuta la diferentierea intre alunite normale si alunite cancerigene.

Regula ABCDE pentru identificarea unei alunite cancerigene

Asimetria (A): alunitele benigne sunt de obicei relativ simetrice. In cazurile in care alunita devine asimetrica (o jumatate este diferita de cealalta), poate fi un potential semn de alunite cancerigene;
Marginea (B; Border): cele mai multe alunite normale au margini clare, bine definite. Insa, cele cu margini neregulate, slab delimitate, difuze, sunt posibile alunite cancerigene. Astfel, trebuie investigate de catre medicul dermatolog;
Culoare (C): alunitele normale au de obicei o singura nuanta uniforma (variatii de maro sau negru). In schimb, cele care prezinta variatii de culoare (in cadrul aceleiasi alunite sau doua alunite diferite), cum ar fi nuante de rosu, maro, negru, alb, ar putea fi alunite cancerigene;
Diametru (D): cele mai multe alunite benigne tind sa aiba dimensiuni sub 6 milimetri. Insa, daca o alunita depaseste 6 milimetri in diametru, atunci ar putea fi semnul unei malignizari, si necesita consultatie dermatologica;
Evolutie (E): orice schimbare in timp a unei alunite normale in ceea ce priveste variabilele precum dimensiunea, forma, textura, culoarea, poate fi semnul unei alunite cancerigene.

Pe langa aceste semne potentiale ale unei alunite cancerigene, exista si alte manifestari care pot indica un proces activ de malignizare:

o alunita care sangereaza spontan sau formeaza cruste pe suprafata ei poate indica un astfel de proces malign;
alunitele normale nu provoaca simptome. Daca o alunita devine dureroasa sau chiar incepe sa provoace mancarimi, este indicat sa se consulte medicul dermatolog, intrucat ar putea fi semnul unei alunite cancerigene.

Acestea sunt modalitatile prin care, prin autoevaluare, pot fi identificate alunitele cu potential cancerigen. Totusi, este foarte important de retinut ca pot exista si alunite care nu sunt vizibile prin autoevaluare, cum ar fi cele localizate la nivelul scalpului. Din aceste motive, si in special in contextul unui istoric familial pozitiv de cancer de piele sau de arsuri solare severe, intotdeauna este binevenit consultul profesional al medicului dermatolog.

Legatura dintre alunite cancerigene si cancerul de piele

Alunitele cancerigene sunt direct asociate cu dezvoltarea melanomului, acel tip de cancer care se formeaza din celulele pigmentare ale pielii. Melanomul reprezinta aproximativ 1% din toate cazurile de cancer de piele, insa este responsabil pentru majoritatea deceselor cauzate de acest tip de cancer, din cauza agresivitatii sale si a capacitatii de a metastaza rapid. Un cancer de piele se poate dezvolta din alunite preexistente, dar poate aparea si pe pielea fara alunite, sub forma de noi leziuni pigmentare. Melanomul poate invada rapid tesuturile adiacente si de foarte multe ori metastazeaza in alte organe, cum ar fi plamanii, ficatul sau creierul.

Alti factori de risc pentru melanom includ:

expunerea la radiatiile UV (naturale si artificiale, cum ar fi cele din saloanele de bronzare artificiala);
tipurile de piele, fiind cunoscut faptul ca persoanele cu pielea deschisa la culoare, care au pistrui sau care se ard usor la soare prezinta un risc mai mare de a dezvolta melanom;
arsurile solare severe, in special cele suferite in copilarie, cresc riscul de a dezvolta acest tip de cancer;
istoricul familial pozitiv de melanom sau de alte tipuri de cancer de piele.

Exista cinci subtipuri clinice de alunite cancerigene, atipice, toate avand caracteristici variabile in ceea ce priveste forma, culoarea, dimensiunea si textura. Unul dintre subtipuri este cel cu aspect de „ou prajit”, care prezinta o zona centrala iesita in relief, cu pigmentare brun inchisa, inconjurata de o zona slab definita, de culoare maro deschis. Alte subtipuri sunt cel lentiginos, eritematos, cel asemanator cheratozei seboreice si subtipul cu o zona centrala inelara, cu pigmentare variabila. Toate aceste subtipuri sunt considerate alunite cancerigene si necesita investigatii de specialitate.

Alunite cancerigene – cand sa mergeti la medicul dermatolog?

Vizita la dermatolog este recomandata ori de cate ori sunt observate modificari suspecte in ceea ce priveste forma, dimensiunea, culoarea sau textura alunitelor care in trecut erau normale. Dupa cum s-a mentionat, aceste modificari pot fi semnul unei alunite cancerigene. Vizita la medicul dermatolog este recomandata in urmatoarele situatii:

schimbari vizibile, aparute de-a lungul unei perioade scurte, ale aspectului unei alunite (in ceea ce priveste dimensiunea, culoarea, forma);
aparitia de noi alunite la varsta adulta, intrucat este mult mai probabil ca acestea sa devina, in timp, alunite cancerigene;
prezenta unor simptome neobisnuite la nivelul alunitelor, cum ar fi durere, mancarime sau sangerare, hipersensibilitate la atingere;
istoricul familial pozitiv de melanom, intrucat persoanele care au avut cazuri de cancer de piele in familie ar trebui sa fie mult mai vigilente in ceea ce priveste aparitia acestor alunite cancerigene. Prin urmare, ar trebui sa efectueze controale dermatologice regulate;
persoanele care petrec mult timp la soare sau frecventeaza periodic saloanele de bronzat artificial au un risc mai mare de a dezvolta melanom, asadar ar trebui sa fie mult mai vigilente in ceea ce priveste monitorizarea alunitelor.

Surse:

Autor: Andrei Cioata

Andrei Cioata, absolvent al Facultatii de Biologie „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, cu specializarea Biochimie, si al unui master in Laborator Medical. Isi hraneste pasiunea pentru stiinta cu o curiozitate constanta in a intelege mecanismele biologice care stau la baza functionarii organismului si sustinerii sanatatii.

De-a lungul pregatirii sale, a urmat cursurile Facultatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” din Iasi, specializarea Medicina Generala, dar a ales sa se retraga si sa opteze pentru cercetare si intelegerea stiintifica a fenomenelor biologice. In paralel cu activitatea sa stiintifica, este si autorul a trei carti de fictiune – intrucat imaginatia si stiinta au facut intotdeauna „casa buna”.

Dedicat in totalitate cercetarii, popularizarii si educatiei stiintifice, imbina armonios pasiunea pentru stiinta cu dorinta de a educa si de a-si impartasi cunostintele cu o audienta larga.