In practica medicala exista cateva afectiuni care, desi rare, impresioneaza prin gravitatea lor si prin modul spectaculos in care pot evolua. Una dintre aceste afectiuni este angina Ludwig. Un prim caz al bolii a fost descris de chirurgul german Wilhelm Friedrich von Ludwig in 1836. De altfel, el a dat denumirea afectiunii. La acea vreme, acesta a observat o infectie extinsa si rapid progresiva la nivelul spatiilor submandibulare, care ducea la sufocare daca nu era tratata rapid.
Chiar daca termenul de „angina” ne duce cu gandul la durerea toracica din angina pectorala, in special, in acest caz se refera la o infectie severa a tesuturilor moi de la baza gurii, care in lipsa interventiei rapide poate pune in pericol viata pacientului. De-a lungul timpului, angina Ludwig a ramas una dintre cele mai temute urgente ORL si de chirurgie oro-maxilo-faciala, tocmai din cauza faptului ca evolueaza rapid si poate duce la obstructia respiratorie in doar cateva ore.
Angina Ludwig este o infectie bacteriana severa a planseului bucal, localizata bilateral, si care in principal implica spatiile submandibulare si sublinguale. Aceasta apare in special in asociere cu infectiile dentare care intereseaza molarii mandibulari, in special molarii doi si trei (cam in 90% din cazuri). Ce inseamna acest lucru? Ca infectia se raspandeste foarte rapid la acest nivel, intrucat nu exista vreo „capsula” care sa o limiteze.
Mai mult decat a fi un abces bine delimitat, vorbim despre celulita difuza a tesuturilor moi, iar localizarea sa – imediat sub limba si in jurul mandibulei – este esentiala pentru a intelege riscul: orice inflamatie severa sau orice edem in aceasta zona va impinge limba in sus ducand, asadar, la blocarea respiratiei. Din acest motiv, pacientii cu angina Ludwig pot dezvolta o complicatie foarte severa numita detresa respiratorie acuta, care este o urgenta medicala imediata.
Cea mai frecventa cauza a anginei Ludwig este o infectie dentara netratata, fiind vorba mai ales de cariile complicate sau abcesele molarilor inferiori ca punct de plecare. Daca bacteriile ajung sa treaca prin radacina dintelui spre tesuturile moi invecinate, infectia se poate raspandi rapid.
Pe langa acest mecanism, mai exista si alti factori de risc: traumatismele orale, plagile mucoasei bucale, procedurile stomatologice efectuate in conditii nesterile, dar si bolile cronice care scad imunitatea – diabetul zaharat, infectia HIV, tratamentele imunosupresoare si alcoolismul.
Procesul incepe de obicei cu o leziune dentara profunda sau cu o infectie bacteriana locala. De cele mai multe ori, bacteriile implicate sunt cele anaerobe si streptococii, care, in mod normal, populeaza cavitatea orala, dar care devin periculoase atunci cand patrund in spatiile sublingual si submandibular. De aici, infectia se propaga prin planurile fasciale, iar lipsa unei delimitari a acesteia favorizeaza extinderea rapida.
In peste 70% din cazuri, angina Ludwig este consecinta unei infectii dentare. Cel mai des sunt incriminati moralii inferiori, deoarece radacinile acestora sunt situate relativ aproape de spatiul submandibular, ceea ce permite bacteriilor sa patrunda cu usurinta. De asemenea, plagile orale sau leziunile produse prin muscaturi accidentale pot crea o poarta de intrare pentru bacterii. Se observa ca abcesele periapicale ale acestor molari sunt cea mai frecventa sursa de infectie.
In cazuri mai rare, angina Ludwig poate aparea dupa traumatisme la nivelul mandibulei, plagile penetrante, fracturi sau chiar infectii ale glandelor salivare. La pacientii imunocompromisi, este posibil sa se dezvolte chiar in lipsa unei cauze evidente. Intubatia traumatica, chisturi infectate ale canalului tiroglos, sialadenita submandibulara, osteomielita, abcesul peritonsilar si abcesul parafaringian sunt alte posibile cauze.
Este vorba in special de igiena orala precara, carii dentare si interventii stomatologice recente. Diabetul zaharat, alcoolismul cronic, malnutritia, imunosupresia, SIDA si tratamentele cronice cu corticosteroizi cresc riscul de angina Ludwig.
Un aspect important al afectiunii este recunoasterea rapida a simptomelor. Cu cat diagnosticul este pus mai devreme, cu atat tratamentul nu va intarzia, iar riscul de complicatii severe scade.
Multi pacienti cu angina Ludwig se prezinta la medic acuzand dureri dentare persistente care in special intereseaza molarii inferiori, uneori asociata cu tumefactie gingivala. Pacientii prezinta tendinta de a ignora durerea sau de a incerca sa o calmeze cu analgezice, ceea ce, din nefericire, permite infectiei sa progreseze.
Pe masura ce infectia se extinde, apar febra, frisoanele si starea generala de rau, semne care ne indica faptul ca organismul lupta impotriva unei infectii severe.
Trismusul, adica imposibilitatea de a deschide gura (deschiderea limitata a maxilarului), indica implicarea spatiului parafaringian si un stadiu mai evoluat al bolii. Trismusul poate ingreuna si examinarea fizica a pacientului.
Detresa respiratorie este cea mai grava complicatie si reprezinta motivul pentru care, de altfel, angina Ludwig este considerata o urgenta medicala absoluta. Pacientul poate adopta pozitia de trepied, aplecandu-se in fata si sprijinindu-se cu mainile pe genunchi pentru a respira mai usor.
Se observa salivarea excesiva, deoarece nu mai poate inghiti secretiile, precum si disfagia (care descrie dificultatile la inghitire). Toate aceste semne anunta ca angina Ludwig a evoluat spre o complicatie severa – obstructia iminenta a cailor respiratorii – necesita interventie urgenta.
Pacientul cu angina Ludwig mai poate prezenta dureri efective ale gurii, modificari ale vocii si umflarea limbii, ridicarea planseului bucal si rigiditatea gatului, simptome care reflecta gradul de extinderea a inflamatiei spre tesuturile moi si ajuta la diferentierea bolii.
Aspectul clinic al pacientului cu angina Ludwig este adesea descris drept „gat de taur”, intrucat prezinta o bombare vizibila a regiunii submentale si disparitia conturului normal al mandibulei.
Diagnosticul de angina Ludwig este esential clinic, bazat pe anamneza si examenul fizic. Intr-o prima faza, accentul este pus pe identificarea rapida a detresei respiratorii.
Istoricul recent de durere dentara, umflarea fetei sau a gatului si febra orienteaza medicul spre acest diagnostic. Examenul fizic releva edem dur, difuz, in zona submandibulara si dificultatea pacientului de a deschide gura, misca limba sau chiar vorbi.
Daca diagnosticul de angina Ludwig nu este clar sau pentru a evalua extinderea infectiei, se va opta pentru CT sau RMN. De obicei, acestea se pot efectua odata cu securizarea cailor aeriene, astfel incat pacientul sa poata respira normal.
CT-ul cervical cu substanta de contrast evalueaza extinderea infectiei, localizarea abceselor si, de asemenea, edemul muscular. Ecografia ajuta la evaluarea precoce a cailor respiratorii.
La pacientul cu angina Ludwig, obiectivul principal al tratamentului este acela de a asigura ca poate respira normal, deoarece obstructia cailor respiratorii este principala cauza de mortalitate. Dupa ce caile respiratorii sunt stabilizate, tratamentul se concentreaza pe controlul infectiei (cu antibiotice intravenoase cu spectru larg de actiune) si drenaj chirurgical, daca exista un abces.
Se administreaza antibiotice intravenoase cu spectru larg de actiune, care acopera atat bacteriile aerobe, cat si anaerobe. Cele mai utilizate combinatii se bazeaza pe peniciline, cefalosporine si metronidazol.
In cazul in care angina Ludwig se prezinta cu colectii purulente, este necesar drenajul acestora. Se fac incizii la nivelul regiunilor afectate, pentru a permite eliminarea puroiului si, astfel, este redusa presiunea asupra tesuturilor. Decompresia chirurgicala a spatiului submandibular, chiar daca este controversata, poate imbunatati permeabilitatea cailor respiratorii la pacientii care au angina Ludwig.
Netratata, angina Ludwig poate duce la complicatii dramatice.
Cea mai frecventa si periculoasa complicatie este obstructia acuta a cailor respiratorii, care, in lipsa tratamentului rapid, poate duce la sufocare, fiind principala cauza de mortalitate asociata cu angina Ludwig.
Infectia din angina Ludwig se poate extinde spre mediastin (zona dintre plamani), ceea ce duce la mediastinita necrozanta descendenta. Riscul de sepsis, cu insuficienta multipla de organe, se observa in contextul infectiei severe, cand bacteriile ajung in sange.
Pacientii cu angina Ludwig care prezinta disfagie si salivare excesiva sunt predispusi la riscul de a aspira secretiile in plamani, ceea ce poate duce la pneumonie de aspiratie.
Angina Ludwig este o urgenta medicala, care poate pune viata in pericol. Detresa respiratorie, in principal, este principala cauza de mortalitate. Dificultatile de respiratie, salivarea excesiva, dificultatile de inghitire, modificarea vocii, adoptarea pozitiei de trepied – sunt semne clare ale progresului spre o astfel de complicatie. Pacientul cu astfel de simptome trebuie sa solicite cat mai rapid serviciile medicale de urgenta!
Cea mai eficienta metoda de a preveni angina Ludwig este ingrijirea corecta a dintilor. Periajul dentar de doua ori pe zi, folosirea atei dentare, a apei de gura si controlul stomatologic regulat, o data la 6 luni, tratarea timpurie a cariilor identificate, reduc riscul aparitiei infectiilor dentare severe. Orice problema dentara care persista, fie ca vorbim despre o durere care nu cedeaza sau inrosirea gingiilor, sangerarile dentare, ar trebui sa fie un motiv intemeiat pentru ca un pacient sa se prezinte la consultul stomatologic.
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook