Cand vine vorba despre lucrurile care sustin sanatatea pe termen lung, ne gandim, de regula, la miscare, alimentatie echilibrata, somn suficient sau renuntarea la fumat. Arta nu e, de obicei, printre cele care ne vin in minte. Un studiu recent sugereaza insa ca aceasta ne-ar putea influenta la nivel biologic.
Cercetarea realizata de o echipa de la University College London (UCL) arata ca persoanele care se implica mai frecvent in activitati artistice si culturale au un ritm mai lent al imbatranirii organismului.
Varsta cronologica vs varsta biologica
Anii impliniti nu reflecta neaparat cat de „tanar” sau „batran” este organismul din punct de vedere biologic. Doua persoane de aceeasi varsta pot avea un ritm diferit al proceselor asociate imbatranirii.
Pentru a estima aceste diferente, cercetatorii folosesc asa-numitele ceasuri epigenetice, instrumente care analizeaza anumite modificari la nivelul ADN. Pe baza acestor schimbari, ele pot oferi indicii despre varsta biologica si despre ritmul in care imbatraneste organismul, fara a spune insa cu exactitate cati ani va trai o persoana.
In studiul publicat in revista „Innovation in Aging”, cercetatorii de la UCL au analizat date de la 3.556 de adulti pentru a vedea daca activitatile de timp liber sunt asociate cu diferiti indicatori ai imbatranirii epigenetice.
Rezultatele au scos la iveala faptul ca persoanele care practicau activitati creative, precu dansul, cantatul, picutra, fotografia, vizitarea muzeelor sau a expozitiilor aveau, pentru anumiti indicatori, un ritm mai lent al imbatranirii biologice. Asocierea era mai puternica pe masura ce implicarea devenea mai frecventa si era mai evidenta la adultii de varsta mijlocie si mai inaintata.
Este important de mentionat, totusi, ca studiul nu demonstreaza ca arta prelungeste viata. Cercetatorii subliniaza ca relatia dintre implicarea in activitati artistice si indicatorii imbatranirii biologice are nevoie de cercetari suplimentare pentru a fi mai bine inteleasa.
Ce putem face pana atunci? Daisy Fancourt, autoarea principala a studiului, ne incurajeaza sa cream mai mult spatiu artei in viata de zi cu zi. Iata cateva modalitati simple pe care le propune in acest sens.
1. Faceti din arta si creativitate un obicei regulat
Nu asteptati o ocazie speciala pentru a va bucura de arta. Una dintre cele mai importante idei desprinse din cercetare este ca frecventa practicarii conteaza foarte mult. Nu este nevoie insa sa petreceti ore intregi pictand sau sa participati la evenimente culturale in fiecare zi.
O abordare mai usor de mentinut este cea de tip „putin, dar frecent”. De exemplu, puteti citi cateva pagini seara, puteti desena sau picta timp de zece minute, puteti fotografia lucruri care va atrag atentia in timpul unei plimbari sau puteti asculta un album, fara ca acesta sa fie doar muzica de fundal.
Puteti, de asemenea, sa includeti in program vizite la muzee, expozitii, concerte sau spectacole.
Ideea e sa nu transformati aceste activitati intr-o noua sarcina de bifat, ci sa le faceti loc in mod constant.
2. Alegeti activitati pe care le puteti mentine
Una dintre capcanele hobby-urilor noi este entuziasmul initial. Va puteti propune sa invatati sa cantati la un instrument muzical, sa incepeti un curs de fotografie sau de dans, sa mergeti la concerte si sa participati la un atelier de ceramica – toate in aceeasi luna. Dupa cateva saptamani, insa, lista poate deveni mai degraba o sursa de presiune.
Daisy Fancourt atrage atentia tocmai asupra acestui risc si compara „consumul” excesiv de arta cu dietele drastice. Schimbarile foarte mari facute dintr-o data sunt dificil de sustinut si, de obicei, se soldeaza cu abandon.
De aceea, o varianta mai buna este sa porniti de la ceea ce se potriveste deja in programul dumneavoastra. Daca va place sa cititi, rezervati-va timp pentru lectura. Daca preferati muzica, incercati s-o ascultati cu adevarat, fara alte activitati in paralel. Daca va atrag activitatile creative, puteti tricota, croseta, modela sau picta. Daca va aduc bucurie experientele culturale, stabiliti o vizita la un muzeu sau la o expozitie o data pe luna.
3. Nu va limitati la un singur tip de arta
Un alt element interesant al cercetarii este accentul pus diversitatea formelor de expunere la arta.
Cercetatorii au observat ca implicarea intr-o varietate mai mare de activitati artistice se asociaza cu o varsta biologica mai mica. Oamenii de stiinta spun ca acest lucru poate fi explicat prin faptul ca diversele forme de arta solicita organismul si creierul in moduri diferite. Cantatul poate implica respiratia, memoria si coordonarea; dansul adauga miscare si interactiune sociala; pictura solicita atentia si coordonarea mana-ochi; o vizita la muzeu poate stimula curiozitatea si procesarea vizuala.
Prin urmare, puteti alterna activitatile. Intr-o saptamana puteti merge la o expozitie. In alta, puteti participa la un concert. Intr-un weekend puteti fotografia, picta sau lucra manual. Puteti citi, merge la teatru, canta sau dansa.
In loc sa priviti arta ca pe o categorie restransa, ganditi-va la ea ca la un spectru larg de experiente culturale si creative.
4. Folositi mediul online ca punct de plecare, nu ca singura experienta
Astazi, accesul la arta este mult mai simplu ca oricand. Puteti vizita virtual muzee, descoperi artisti pe retelele sociale, asculta concerte sau urmari spectacole de oriunde.
Aceasta accesibilitate este utila, dar nu trebuie sa insemne ca interactiunea cu arta trebuie sa ramana exclusiv de la distanta.
Puteti folosi internetul pentru a descoperi o expozitie, apoi sa mergeti sa o vedeti. Puteti gasi un artist care va place si sa cautati o lucrare expusa in apropiere. Puteti descoperi un concert online si sa mergeti la urmatorul eveniment live.
Recomandarea lui Fancourt este ca experienta virtuala sa fie, pe cat posibil, un punct de plecare catre una reala. In opinia sa, consumul de arta exclusiv pe telefon sau computer poate diminua o parte dintre beneficiile asociate implicarii directe.
Experienta din lumea reala adauga lucruri pe care continutul digital nu le poate reproduce complet: miscarea pana la locul respectiv, mediul inconjurator, contactul cu alte persoane, sunetele si spatiul fizic in care se afla lucrarea sau spectacolul.
5. Acordati artei toata atentia
Poate cea mai simpla recomandare este si una dintre cele mai usor de ignorat: nu faceti mai multe lucruri in acelasi timp.
Puneti muzica si verificati mesajele. Cititi si raspundeti la e-mailuri. Vizitati o expozitie, dar fotografiati fiecare lucrare fara sa va opriti realmente asupra ei.
Pentru a va putea bucura de efectele benefice ale artei, reduceti multitaskingul, deconectati-va si savurati din plin experienta.
De retinut
Desi aduce argumente convingatoare, studiul nu sustine ca arta incetineste direct imbatranirea. Si nici nu stabileste un singur mecanism prin care aceasta asociere ar putea fi explicata. Cercetatorii iau in calcul mai multe posibilitati.
Activitatile artistice pot stimula creierul, pot favoriza interactiunile sociale, pot reduce stresul si, in unele cazuri, implica miscare. De altfel, cercetarile anterioare au asociat consumul de arta cu reducerea stresului si a inflamatiei, precum si cu un risc cardiovascular mai bun.
E posibil ca efectele benefice sa apara tocmai din aceasta combinatie de stimuli cognitivi, emotionali, senzoriali, sociali si fizici, diferita de la o activitate la alta.
Asadar, fara a fi un „tratament anti-aging”, arta isi castiga tot mai sigur locul intr-un stil de viata favorabil sanatatii. Indiferent daca alegeti sa ascultati muzica, sa cititi, sa pictati, sa dansati sau sa vizitati o expozitie, exista suficiente motive sa va faceti timp pentru aceste activitati.
Sursa foto: Vila Catena
Sursa studiului
Fancourt D, Masebo L, Finn S, Mak HW, Bu F. Does leisure activity matter for epigenetic aging? Analyses of arts engagement and physical activity in the UK Household Longitudinal Study. Innovation in Aging. https://doi.org/10.1093/geroni/igag038