Asterixis: cauze, simptome, tratament si prognostic

Asterixisul este un simptom cerebral care perturba controlul muscular. Asterixisul, o forma de tremor (tremur), este o tulburare motorie care ingreuneaza capacitatea de a mentinere muschii unui membru intr-o pozitie fixa. Muschii se relaxeaza brusc sau isi pierd tensiunea. Aceasta tulburare afecteaza in general mainile si bratele, dar poate afecta si alte zone ale corpului. Fenomenul apare ca semn al unor afectiuni severe, fiind deseori asociat cu encefalopatia hepatica sau cu alte tulburari ale functiei cerebrale, dar poate aparea si din cauza anumitor medicamente sau leziuni cerebrale.

In acest articol vom descrie simptomele, cauzele si factorii de risc ai acestui fenomen, metodele de diagnostic si optiunile de tratament, precum si prognosticul pacientilor care se confrunta cu asterixis.

Ce este asterixis

Asterixisul este o tulburare neurologica din cauza careia o persoana isi pierde controlul motor asupra anumitor zone ale corpului. Se crede ca tulburarea este cauzata de o disfunctie a zonelor din creier care controleaza functia motorie si postura.

Daca aveti asterixis, muschii dumneavoastra se pot relaxa brusc si intermitent, in majoritatea cazurilor fenomenul fiind sesizabil la incheieturile mainilor si degete, desi poate aparea si in alte zone ale corpului.

Aceasta pierdere a controlului muscular este, de asemenea, insotita de miscari neregulate si involuntare, sacadate. In functie de muschii afectati, tulburarea se poate prezenta sub forma unor miscari ca de fluturare sau asemanatoare tremurului. Din acest motiv, asterixisul se mai numeste uneori si „tremor de fluturare”.

Acest simptom poate aparea din cauza unor tulburari care afecteaza direct creierul sau din contra, poate fi o afectiune secundara, situatie in care un factor influenteaza negativ creierul si provoaca asterixis.

Asterixisul bilateral (prezent pe ambele parti ale corpului) este mult mai frecvent intalnit decat cel unilateral.

Asterixis – cauze

Afectiunea a fost depistata pentru prima data acum aproape 80 de ani, dar inca nu este pe deplin inteleasa. Cercetarile sugereaza ca fenomenul apare din cauza unei disfunctionalitati a cortexului motor primar, o zona a creierului esentiala pentru initierea functiei motorii. O alta teorie propune drept explicatie faptul ca anumite celule cerebrale hiperactive ar putea provoca schimbari de fluide in creier, ceea ce ar putea compromite bariera hematoencefalica si afecta controlul miscarilor.

De-a lungul timpului, s-a constatat ca asterixisul poate fi indus de o varietate de factori declansatori, dar cea mai frecventa cauza sunt encefalopatiile si anumite tipuri de insuficienta a organelor, dar fenomenul poate aparea si din cauza anumitor medicamente si a altor afectiuni. Despre toate acestea vom discuta in cele ce urmeaza.

1. Afectiuni ale unor organe

Lezarea functiei hepatice sta la baza majoritatii cazurilor de asterixis. In mod normal, ficatul si rinichii filtreaza substantele toxice din sange. Daca aceste organe nu functioneaza corect si nu reusesc sa filtreze toxinele, acestea pot sa se acumuleze in sange si sa ajunga la creier. Intrucat creierul este sensibil la multe dintre aceste substante, acumularea lor excesiva poate perturba functia cerebrala, deteriorand neuronii si astfel aparand encefalopatiile.

Encefalopatiile sunt tulburari care se manifesta prin:

• confuzie mentala;
• schimbari de personalitate;
• tremuraturi;
• afectarea somnului.

Unele tipuri de encefalopatie care pot induce asterixis sunt urmatoarele:

• encefalopatie hepatica – cand encefalopatia apare din cauza deteriorarii functiei hepatice;
• encefalopatie metabolica – o complicatie a bolilor hepatice si renale, care apare cand nivelul excesiv sau deficitar al anumitor vitamine sau minerale traverseaza bariera hematoencefalica, provocand tulburari neurologice;
• encefalopatie medicamentoasa – anumite medicamente, cum ar fi anticonvulsivantele (utilizate pentru tratarea epilepsiei) sau barbituricele (utilizate pentru sedare), pot afecta reactiile creierului;
• encefalopatie cardiaca – cand creierul este afectat deoarece inima nu pompeaza suficient oxigen in tot corpul.

Pe lista bolilor care pot sa afecteze functiile hepatica sau renala si astfel sa cauzeze asterixis se numara:

• ciroza;
• cancerul hepatic;
• insuficienta hepatica;
• insuficienta renala;
• diabetul;
• hipertensiunea arteriala;
• lupusul;
• anumite tulburari genetice;
• leziunile cerebrale.

Leziunile cerebrale din anumite zone responsabile de controlul muscular pot provoca asterixis. Cand se intampla acest lucru, asterixisul este de obicei unilateral. Cauza asterixisului unilateral este legata de leziuni cerebrale focale in urmatoarele zone ale creierului:

• talamus;
• corona radiata;
• zona arterei cerebrale anterioare;
• cortexul motor primar;
• lobul parietal;
• cerebel.

2. Alte afectiuni

Din pacate, exista si alte afectiuni care pot provoca asterixis. Aproape toate au legatura cu modificari ale chimiei sangelui. Exemplele includ:

• dezechilibre electrolitice, in special nivelul scazut al zaharului din sange (hipoglicemie), deficitul de potasiul (hipokaliemie) sau magneziu (hipomagneziemie);
• insuficienta cardiaca;
• insuficienta respiratorie (in special cand provoaca acumularea dioxidului de carbon in sange);
• boala Wilson (o afectiune genetica ce determina acumularea excesiva a cuprului, ceea ce afecteaza creierul).

3. Anumite medicamente

Anumite medicamente care afecteaza sistemul nervos pot provoca, de asemenea, asterixis ca efect secundar temporar. Persoanele cu tulburari ale functiei renale sau hepatice pot fi, de asemenea, mai predispuse la asterixis din cauza medicamentelor.

Printre medicamentele care pot constitui un factor de risc se numara:

• anticonvulsivantele, in special fenitoina, dar si gabapentina, valproatul si carbamazepina, pot provoca asterixis;
• barbituricele;
• benzodiazepinele;
• anumite antibiotice (in special cefalosporinele, cum ar fi cefepima si ceftazidima);
• litiul (stabilizator al dispozitiei);
• metoclopramida (antigreata).

Asterixis – semne si simptome

Asterixisul afecteaza miscarile musculare. De cele mai multe ori, fenomenul este bilateral, doar ca s-ar putea ca efectul sa nu fie la fel de intens pe ambele parti ale corpului. O parte poate fi afectata mai puternic sau miscarile musculare pot sa nu fie sincronizate. Se intampla frecvent ca asterixisul sa fie asociat cu somnolenta, confuzie mentala sau dezorientare.

Boala poate afecta calitatea vietii, mai ales daca simptomele sunt prezente la nivelul mainilor si incheieturile acestora. Pacientii pot observa o scadere a capacitatii de a-si efectua sarcinile zilnice, cum ar fi scrisul, sofatul sau gatitul.

Afectiunea este, in general, temporara, dar depinde in ce masura se reuseste gestionarea afectiunii subiacente, din momentul depistarii acesteia.

Asterixis – diagnostic

Pentru diagnosticul de asterixis, in general se efectueaza atat o examinare clinica, cat si teste de laborator.

De cele mai multe ori, medicul depisteaza afectiunea prin felul in care pacientul tine mainile si incheieturile mainilor. Tulburarea se poate observa si prin metode de observatie care implica picioarele si talpile, dar examinarile care vizeaza mainile sunt cele mai frecvent utilizate.

Principala metoda de diagnosticare a asterixisului consta in urmatoarele indicatii:

• sa stati in picioare cu ochii inchisi;
• sa indoiti incheieturile mainilor (indoiti-le inapoi spre bratul inferior, ca si cum ati incerca sa opriti traficul);
• sa intindeti degetele, similar cu proptirea intr-un perete.

Vi se va cere sa mentineti aceasta pozitie timp de pana la 30 de secunde. Acest lucru ii permite medicului sa verifice daca la incheietura mainii apare „zvacnirea” tipica asterixisului si cu care se confrunta pacientii dupa cateva secunde in care tin intinsa incheietura mainii.

Daca este implicata articulatia soldului, vi se va cere sa va intindeti pe spate, cu genunchii indoiti in sus, in timp ce talpile sunt lipite de masa, si apoi sa coborati genunchii pe o parte a corpului. La persoanele cu asterixis apare o serie de zvacniri. De obicei, asterixisul nu se manifesta chiar imediat in timpul niciuneia dintre aceste metode. Prin urmare, medicul va poate cere sa mentineti pozitia timp de cel putin 30 de secunde, pentru a se asigura ca sesizeaza eventualele miscari involuntare.

Alte investigatii medicale prin care se poate depista asterixisul sunt urmatoarele:

• analize de sange – care sa vizeze posibila acumulare excesiva a unor substante chimice sau minerale in sange. Analizele de sange pot ajuta la diagnosticarea cauzelor care stau la baza asterixisului, cum ar fi insuficienta renala si bolile hepatice.
• investigatii imagistice – cum ar fi scanarile cu computer tomograf (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN), pot examina functia creierului si detecta anomalii sau leziuni;
• electroencefalograma (EEG) – pentru a evalua activitatea electrica a creierului. Poate ajuta la confirmarea sau excluderea encefalopatiei si a unui accident vascular cerebral.

Odata identificata afectiunea de fond, diagnosticul de asterixis poate ajuta clinicianul sa determine prognosticul sau starea bolii respective.

Asterixis – tratament

Cand afectiunea care cauzeaza asterixisul este tratata, fenomenul se amelioreaza, in general, sau chiar dispare complet. Optiunile terapeutice variaza in functie de factorul declansator al asterixusului.

Encefalopatie hepatica sau renala

Medicul poate recomanda:

• modificari dietetice si ale stilului de viata – in cazul consumul excesiv de alcool sau al unei tulburari care afecteaza rinichii, cum ar fi diabetul;
• laxative – lactuloza, in special, poate accelera eliminarea toxinelor din organism, daca aceasta este cauza asterixusului;
• antibiotice – medicamente cum ar fi rifaximina reduc nivelul bacteriilor din intestin. Excesul de bacterii intestinale poate determina acumularea unei cantitati prea mari de amoniac (produs rezidual) in sange, ceea ce poate altera functia creierului.
• transplant de organe – in cazurile severe de afectare hepatica sau renala, poate fi nevoie de un transplant.

Encefalopatie metabolica

Clinicianul va recomanda probabil modificari dietetice, administrarea unor medicamente care se leaga de anumite minerale pentru a ajuta la eliminarea acestora din organism sau ambele optiuni terapeutice. Medicamentele prescrise depind de mineralul care s-a acumulat excesiv in fluxul sanguin.

Encefalopatie medicamentoasa

Daca asterixusul a aparut pe fondul utilizarii unui medicament, specialistul poate modifica doza medicamentului respectiv sau poate prescrie un inlocuitor.

Encefalopatie cardiaca

In astfel de situatii, primul pas consta in tratarea afectiunii cardiace subiacente. In acest scop, se poate recomanda:

• pierderea in greutate;
• renuntarea la fumat;
• medicamente antihipertensive.

Medicul poate prescrie, de asemenea, inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (ECA), care dilata arterele, si beta-blocante, care incetinesc bataile inimii.

Boala Wilson

In cazul pacientilor la care asterixisul a aparut pe fondul bolii Wilson, clinicianul poate prescrie medicamente precum acetatul de zinc, care impiedica organismul sa absoarba cuprul din alimentatie. De asemenea, se pot prescrie agenti de chelare, cum ar fi penicilamina. Aceasta poate facilita excretia cuprului din tesuturi.

Asterixis – prognostic

Prognosticul pacientilor cu asterixis este relativ favorabil. Daca afectiunea subiacenta care cauzeaza asterixisul este tratata, acest fenomen motoriu se poate ameliora sau poate chiar sa dispara. De exemplu, simptomele encefalopatiei hepatice sunt de obicei reversibile. Momentul si gradul ameliorarii variaza in functie de severitatea afectiunii subiacente si de masura in care aceasta poate fi tratata si ameliorata.

Daca asterixisul nu este diagnosticat si tratat la timp, afectiunile netratate sau severe care cauzeaza acest fenomen nu doar ca pun viata in pericol, dar pot provoca si leziuni cerebrale, ceea ce poate provoca tulburari de gandire ireversibile si probleme de mobilitate si utilizare a bratelor si picioarelor.

Cand asterixisul afecteaza picioarele sau muschii trunchiului (piept, abdomen si spate), pot aparea probleme grave, deoarece asterixisul poate duce la caderi si implicit la aparitia leziunilor.

Surse:

https://www.healthline.com/health/asterixis

https://www.verywellhealth.com/asterixis-6835686

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/25032-asterixis

https://www.webmd.com/brain/what-is-asterixis