Boala Barlow este o forma avansata de prolaps de valva mitrala, in care valva mitrala devine ingrosata, redundanta si instabila. Aceasta modificare poate permite intoarcerea sangelui din ventriculul stang in atriul stang, fenomen numit regurgitare mitrala, cu impact progresiv asupra inimii.
Ce este prolapsul de valva mitrala?
„Valva mitrala se afla intre atriul stang si ventriculul stang. Ea functioneaza ca o poarta cu doua foite: se deschide pentru a permite trecerea sangelui oxigenat in ventriculul stang si se inchide in timpul contractiei inimii, pentru ca sangele sa fie trimis inainte, in aorta, nu inapoi in atriu”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Prolapsul de valva mitrala apare cand una sau ambele foite ale valvei se bombeaza spre atriul stang in timpul sistolei. In formele usoare, aceasta modificare nu produce simptome si este descoperita intamplator.
In formele importante, inchiderea valvei devine incompleta, iar sangele reflueaza in atriul stang. Aceasta regurgitare mitrala suprasolicita camerele stangi ale inimii si poate duce la dilatare, aritmii sau insuficienta cardiaca.
Prolapsul mitral este frecvent considerat benign, dar prognosticul depinde de gradul regurgitarii mitrale, functia ventriculului stang si prezenta complicatiilor precum fibrilatia atriala, endocardita sau aritmiile ventriculare.
Ce este boala Barlow si cum apare?
Boala Barlow este o forma degenerativa severa de prolaps mitral, caracterizata prin degenerescenta mixomatoasa extinsa. Valva are tesut in exces, foitele sunt groase, moi, alungite si bombate, inelul mitral este dilatat, iar cordajele tendinoase pot fi lungite, subtiate sau rupte.
Intr-o valva mitrala normala, foitele, inelul mitral, cordajele tendinoase si muschii papilari lucreaza sincronizat. Cordajele sunt asemenea unor fire de sustinere care impiedica foitele sa se rastoarne in atriul stang.
In boala Barlow, aceasta arhitectura se modifica: foitele au volum prea mare, inelul se largeste, iar cordajele nu mai controleaza eficient inchiderea valvei.
Din punct de vedere anatomopatologic, boala Barlow este descrisa prin:
- foite mitrale ingrosate, de obicei peste 3 milimetri;
- exces de tesut valvular;
- prolaps sau bombare bivalvulara;
- dilatarea inelului mitral;
- cordaje tendinoase alungite sau fragile;
- regurgitare mitrala variabila, uneori severa.
Literatura chirurgicala descrie boala Barlow prin dilatare anulara marcata, prolaps bivalvular, foite groase, spongioase si modificari complexe ale aparatului mitral.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru boala Barlow?
Boala Barlow are o baza degenerativa si genetica. In multe cazuri, cauza exacta nu poate fi identificata, dar mecanismele implica dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv si remodelarea matricei extracelulare a valvei.
Cauze si mecanisme
Degenerescenta mixomatoasa este elementul patogenic central in boala Barlow. Structura de sustinere a valvei se modifica, fibrele de colagen si elastina se fragmenteaza, iar in tesut se acumuleaza proteoglicani.
Foitele devin mai groase, mai moi si mai redundante, pierzandu-si fermitatea necesara inchiderii corecte. Factorii implicati in boala Barlow includ:
- predispozitie genetica, cu agregare familiala in unele cazuri;
- mutatii asociate cu remodelarea matricei extracelulare, inclusiv gene precum FLNA in anumite familii;
- tulburari de tesut conjunctiv, precum sindromul Marfan sau alte boli ereditare;
- modificari ale cordajelor tendinoase, care devin alungite sau vulnerabile la ruptura;
- dilatarea inelului mitral, care impiedica apropierea corecta a foitelor.
Factori de risc
Boala Barlow poate fi diagnosticata la persoane tinere, dar complicatiile si necesitatea interventiei apar adesea mai tarziu. Factorii asociati cu boala Barlow includ:
- istoric familial de prolaps mitral sau boala Barlow;
- sex feminin, in unele serii clinice;
- varsta tanara la debutul manifestarilor;
- sindroame de tesut conjunctiv;
- scolioza sau deformari ale peretelui toracic;
- boala Graves;
- hipertensiune arteriala;
- indice de masa corporala crescut, asociat cu progresia regurgitarii in unele studii;
- prolaps bivalvular si disjunctie de inel mitral, ca factori de risc pentru aritmii.
Care sunt simptomele asociate cu boala Barlow?
Multi pacienti cu boala Barlow sunt asimptomatici ani intregi. Simptomele apar cand regurgitarea mitrala devine semnificativa, cand apar aritmii sau cand inima nu mai compenseaza volumul suplimentar de sange. Pacientul cu boala Barlow se poate confrunta cu simptome precum:
- palpitatii, senzatie de batai neregulate sau „fluturare” in piept;
- durere toracica atipica, fara cauza coronariana;
- oboseala neobisnuita;
- scaderea tolerantei la efort;
- respiratie dificila la efort;
- ameteala;
- lesin sau senzatie de lesin;
- anxietate asociata palpitatiilor;
- respiratie dificila in pozitie culcata, in formele avansate;
- edeme la nivelul picioarelor, cand apare insuficienta cardiaca.
„La auscultatia pacientului cu boala Barlow, medicul poate auzi clic mezosistolic, urmat uneori de suflu sistolic tardiv. Acest zgomot apare cand foitele prolabate se tensioneaza brusc in timpul contractiei ventriculului. In regurgitarea severa, suflul devine mai evident si reflecta intoarcerea sangelui in atriul stang”, explica dr. Ioana Scripca.
Un subset de pacienti cu boala Barlow dezvolta aritmii ventriculare, inclusiv extrasistole ventriculare frecvente sau tahicardie ventriculara nesustinuta. Asocierea dintre prolaps bivalvular, disjunctie de inel mitral si aritmii complexe necesita evaluare cardiologica atenta.
Cum se diagnosticheaza boala Barlow?
Diagnosticul se bazeaza pe examinare clinica si imagistica cardiaca. Ecocardiografia transtoracica este investigatia de prima linie, deoarece arata structura valvei, miscarea foitelor, gradul regurgitarii si dimensiunile atriului si ventriculului stang.
Medicul poate recomanda:
- ecocardiografie transtoracica, pentru evaluarea initiala;
- ecocardiografie transesofagiana, mai ales inaintea interventiei chirurgicale sau cand imaginile sunt insuficiente;
- ecocardiografie 3D, utila pentru descrierea segmentelor prolabate;
- RMN cardiac, pentru volum cardiac, fibroza si regurgitare in cazuri selectate;
- test de efort, cand simptomele apar la activitate fizica sau severitatea functionala este neclara.
„Criteriile imagistice urmarite includ grosimea foitelor, prolapsul in atriul stang, dilatarea inelului mitral, anomaliile cordajelor, regurgitarea mitrala si disjunctia de inel mitral. In formele tipice, boala Barlow afecteaza ambele foite, nu un singur segment izolat”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Care sunt optiunile de tratament pentru boala Barlow?
Tratamentul in boala Barlow depinde de simptome, severitatea regurgitarii mitrale, dimensiunea camerelor cardiace, functia ventriculului stang si prezenta aritmiilor. Pacientii cu boala Barlow, dar fara regurgitare importanta, au nevoie de monitorizare, nu de interventie imediata.
Monitorizare
In formele usoare, se recomanda controale periodice. Ecocardiografia urmareste daca regurgitarea progreseaza, daca atriul stang se dilata sau daca ventriculul stang incepe sa isi piarda functia. Frecventa controalelor este stabilita de cardiolog, in functie de severitate.
Tratament medicamentos
Medicamentele nu repara structura valvei, dar controleaza simptomele si complicatiile. Se pot folosi:
- beta-blocante pentru palpitatii, tahicardie sau manifestari de hiperactivitate adrenergica;
- antiaritmice in cazuri selectate;
- anticoagulante daca apare fibrilatie atriala cu indicatie de preventie a accidentului vascular cerebral;
- tratament pentru insuficienta cardiaca, cand regurgitarea severa a produs afectare ventriculara;
- antibiotice pentru endocardita confirmata, nu preventiv de rutina la toti pacientii.
Repararea valvei mitrale
Repararea chirurgicala este tratamentul preferat in regurgitarea mitrala severa degenerativa, atunci cand anatomia permite. In boala Barlow, interventia este tehnic mai complexa, din cauza excesului de tesut si a afectarii bivalvulare, dar rezultatele sunt foarte bune in centre cu experienta.
Tehnicile includ:
- rezectia segmentelor redundante;
- implantarea de neocordaje;
- transfer sau scurtare de cordaje;
- anuloplastie cu inel;
- abord minim invaziv sau robotic, in centre specializate.
Inlocuirea valvei mitrale
Cand repararea nu este posibila sau nu ar fi durabila, se recomanda inlocuirea valvei. Proteza poate fi mecanica, cu anticoagulare pe viata, sau biologica, cu durata limitata, dar fara aceeasi nevoie permanenta de anticoagulare in multe situatii.
Optiuni transcateter
Pentru pacientii cu boala Barlow care au risc chirurgical foarte mare, se poate lua in calcul tratament transcateter, precum MitraClip, in functie de anatomia valvei si severitatea regurgitarii. In boala Barlow selectia trebuie facuta atent deoarece excesul de tesut si prolapsul extins pot complica procedura.
Prognosticul, complicatiile si riscurile in boala Barlow
Prognosticul este bun la pacientii fara regurgitare semnificativa si fara aritmii complexe. Totusi, boala Barlow poate deveni severa prin progresia regurgitarii mitrale, dilatarea camerelor stangi si aparitia tulburarilor de ritm.
Complicatiile importante asociate cu boala Barlow sunt:
- regurgitare mitrala severa, cu suprasolicitare de volum;
- dilatarea atriului stang;
- dilatarea si disfunctia ventriculului stang;
- insuficienta cardiaca congestiva;
- fibrilatie atriala, cu risc de tromboembolism si accident vascular cerebral;
- aritmii ventriculare, uneori complexe;
- moarte subita cardiaca, rara, dar descrisa mai ales la pacienti cu prolaps bivalvular, aritmii si disjunctie de inel mitral;
- endocardita infectioasa;
- ruptura de cordaj, cu agravarea brusca a regurgitarii.
Sfaturi pentru pacientii cu boala Barlow
- mergeti la controalele cardiologice la intervalele recomandate;
- faceti ecocardiografiile de urmarire, chiar daca va simtiti bine;
- anuntati medicul daca va confruntati cu palpitatii, lesin, durere toracica sau lipsa de aer;
- solicitati evaluare rapida daca oboseala sau dispneea se agraveaza;
- monitorizati tensiunea arteriala si tratati hipertensiunea;
- intrebati medicul daca puteti face sport sau activitate fizica intensa;
- mentineti o igiena dentara riguroasa, deoarece infectiile dentare cresc riscul de bacteriemie;
- nu luati antibiotice preventiv fara recomandare medicala;
- luati anticoagulantele exact cum au fost prescrise;
- pastrati rapoartele ecocardiografice, holter si RMN, pentru comparatie in timp.
„Simptomele nu trebuie ingnorate pe motiv ca prolapsul mitral de valva mitrala este considerat a fi o afectiune benigna. Boala Barlow este o forma complexa si severa la care se poate ajunge, asadar este foarte importanta monitorizarea pe termen lung in contextul prolapsului mitral”, ne recomanda dr. Ioana Scripca.
Bibliografie:
Anton Tomšič, Yasmine L Hiemstra, Daniella D Bissessar, Thomas J van Brakel, Michel I M Versteegh, Nina Ajmone Marsan, Robert J M Klautz, Meindert Palmen, Mitral valve repair in Barlow’s disease with bileaflet prolapse: the effect of annular stabilization on functional mitral valve leaflet prolapse, Interactive CardioVascular and Thoracic Surgery, Volume 26, Issue 4, April 2018, Pages 559–565. Link: https://academic.oup.com/icvts/article/26/4/559/4662977
Weerakkody Y, Mitral valve prolapse. Reference article, Radiopaedia.org (Accessed on 02 Jul 2026). Link: https://radiopaedia.org/articles/mitral-valve-prolapse
Melnitchouk SI, Seeburger J, Kaeding AF, Misfeld M, Mohr FW, Borger MA. Barlow's mitral valve disease: results of conventional and minimally invasive repair approaches. Ann Cardiothorac Surg. 2013 Nov;2(6):768-73. doi: 10.3978/j.issn.2225-319X.2013.10.07. PMID: 24349980; PMCID: PMC3856991. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3856991/
Mestres CA, Piñón MA, Quintana E. Commentary: The Barlow valve: Understanding disease and symmetry. JTCVS Tech. 2021 Oct 9;10:66-67. doi: 10.1016/j.xjtc.2021.10.006. PMID: 34984362; PMCID: PMC8691901. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8691901/
Vaidya Y, Sharma S, Widrich J. Mitral Valve Repair. [Updated 2026 Apr 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549879/
Vergara P, Altizio S, Falasconi G, Pannone L, Gulletta S, Della Bella P. Electrophysiological Substrate in Patients with Barlow's Disease. Arrhythm Electrophysiol Rev. 2021 Apr;10(1):33-37. doi: 10.15420/aer.2020.29. PMID: 33936741; PMCID: PMC8076976. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8076976/