Cadere de calciu: simptome, manifestari clinice asociate

Caderea de calciu este fenomenul care are la baza scaderea brusca a concentratiei de calciu din sange. In termeni medicali, poarta denumirea de „hipocalcemie”.

Calciul este un mineral foarte important pentru sanatatea muschilor, inimii, nervilor si oaselor. Atunci cand nivelul sau scade sub valorile normale, pot aparea simptome usoare (amorteli, crampe) sau simptome severe (de exemplu, convulsii si tulburari cardiace).

Ce este caderea de calciu?

Caderea de calciu descrie scaderea foarte rapida si semnificativa a concentratiei de calciu ionizat, forma activa biologic din sange. Termenul popular este folosit pentru a descrie situatia in care persoana se simte brusc slabita, ametita, are furnicaturi sau contracturi musculare. In medicina, vorbim despre hipocalcemie care poate fi:

• acuta: instalata brusc, cu simptome severe si potential periculoase;
• cronica: cand valorile calciului raman scazute pentru o perioada lunga, dar tind sa se prezinte prin simptome mai discrete.

Valorile normale ale calciului total seric la adult sunt cuprinse intre 8,5 si 10,5 mg/dL. Forma ionizata are valori intre 4,5 si 5,6 mg/dL. Caderea de calciu brusca si hipocalcemia severa (sub 7 mg/dL, fiind vorba de calciul total seric), poate duce la complicatii care pot pune viata in pericol.

Cadere de calciu versus deficit de calciu

Desi ambele expresii sunt adesea folosite interschimbabil, exista o mica diferenta de nuanta:

In realitate, ambele indica acelasi fenomen – scaderea nivelului de calciu –, insa diferenta vine din viteza aparitiei simptomelor si severitatea acestora: „caderea de calciu” e acuta si vizibila rapid, iar deficitul este silentios, cronic.

Cauze care duc la cadere de calciu:

• deficit de vitamina D (necesara pentru absorbtia calciului din intestin);
• hipoparatiroidism (functionare scazuta a glandelor paratiroide, care regleaza calciul);
• insuficienta renala (rinichii nu mai pot retine calciul sau activa vitamina D);
• pancreatita acuta (inflamatia pancreasului determina consum crescut de calciu);
• transfuzii masive (citratul din sange leaga calciul);
• alcaloza respiratorie (scaderea nivelului de CO₂ modifica echilibrul calciului ionizat);
• tratament cu diuretice de ansa (de exemplu, furosemid);
• hipomagneziemie (deficit de magneziu);
• absorbtie intestinala deficitara (boala celiaca, rezectii intestinale);
• alcoolism cronic (reduce absorbtia calciului si vitaminei D),

Simptome care indica o cadere de calciu

Caderea de calciu poate duce la simptome usoare, moderate sau severe. Cele mai comune sunt:

• amorteli si furnicaturi (mai ales in jurul gurii si la nivelul extremitatilor);
• crampe musculare si spasme;
• tremuraturi, agitatie, anxietate;
• dureri abdominale, greata, varsaturi;
• slabiciune generala, oboseala;
• tulburari de ritm cardiac, senzatia ca inima bate neregulat.

Crize convulsive:

• apar in hipocalcemia severa;
• pot fi singura manifestare sau pot insoti alte simptome;
• mecanism: excitabilitatea crescuta a neuronilor din cauza scaderii nivelului de calciu ionizat;
• necesita tratament urgent cu gluconat de calciu intravenos.

Tetanie:

• consta in contracturi musculare involuntare dureroase;
• apare frecvent la scaderea rapida a calciului ionizat;
• poate fi declansata de hiperventilatie (respiratie rapida, anxietate);
• este una dintre cele mai caracteristice manifestari ale hipocalcemiei.

Parestezii (amorteli si furnicaturi):

• localizate in jurul gurii (periorale), la degete, palme si talpi;
• semn de excitatie neuromusculara crescuta;
• pot preceda tetania – sunt un semn de avertizare timpurie.

Spasm carpopedal (semnul Trousseau):

• apare cand se umfla o manseta de tensiune peste valoarea sistolica timp de 2-3 minute;
• mana pacientului intra intr-o pozitie caracteristica de flexie a incheieturii si degetului mare, si de extensie a celorlalte degete;
• indica excitabilitate neuromusculara crescuta – specifica hipocalcemiei.

Semnul Chvostek:

• apare prin atingerea nervului facial in fata urechii;
• rezulta o contractie involuntara a muschilor fetei de aceeasi parte;
• este un test clinic clasic pentru depistarea hipocalcemiei.

Manifestari si simptome psihice:

• anxietate, iritabilitate, depresie sau instabilitate emotionala;
• pot aparea mai ales in formele cronice sau la femei tinere;
• sunt reversibile dupa corectarea nivelului de calciu.

Modificari cardiace

• prelungirea intervalului QTc pe electrocardiograma indica o cadere de calciu;
• poate duce la aritmii ventriculare severe (torsada varfurilor);
• in cazuri grave: insuficienta cardiaca sau chiar stop cardiac;
• monitorizarea cardiaca este obligatorie la hipocalcemii acute.

Alte simptome si manifestari:

• dureri abdominale, constipatie;
• tulburari de memorie, concentrare;
• unghii casante, piele uscata;
• la copii – rahitism;
• la adulti – osteomalacie (oase moi si fragile).

Investigatii si diagnostic

Pentru confirmarea hipocalcemiei, se recomanda urmatoarele teste:

• calciu total si calciu ionizat (determinarea precisa a deficitului);
• albumina serica (corectia calciului total in functie de albumina);
• magneziu, fosfor, vitamina D;
• PTH (hormon paratiroidian) – pentru a identifica hipoparatiroidismul;
• functiile renala si hepatica (uree, creatinina, enzime hepatice);
• EKG – pentru detectarea prelungirii QTc, indicand o cadere de calciu acuta.

Aceste teste ajuta si la identificarea cauzei care a dus la caderea de calciu.

Necesarul zilnic de calciu

Pentru a preveni o cadere de calciu, este foarte important sa se asigure aportul zilnic adecvat al acestui mineral. Acesta variaza dupa cum urmeaza:

La bebelusi, necesarul zilnic de calciu este asigurat prin alaptarea la san. Odata cu diversificarea alimentatiei, aportul este mult mai usor de atins prin introducerea in dieta a produselor care au un continut ridicat de calciu.

Surse alimentare si naturale de calciu

Pentru mentinerea unui nivel optim de calciu, este importanta o dieta echilibrata, cat mai bogata in surse naturale ale acestui mineral:

• lactate: lapte, iaurt, branza, sana;
• peste cu oase moi: sardine, somon conservat;
• legume verzi: broccoli, varza kale, spanac (atentie: spanacul contine oxalati care reduc absorbtia calciului);
• fructe oleaginoase: migdale, alune, seminte de susan;
• leguminoase: naut, linte, soia;
• produse fortificate: bauturi vegetale (lapte de soia, migdale), cereale imbogatite cu calciu;
• apa minerala bogata in calciu (verificati ca eticheta sa aiba un reziduu uscat cat mai mare).

De asemenea, nu trebuie sa uitam ca vitamina D joaca un rol esential in absorbtia calciului. In acest sens, se recomanda asigurarea concomitenta a unui nivel zilnic adecvat de vitamina D, in principal prin expunere controlata la soare.

Cand se recomanda consultul medical?

In cazul in care caderea de calciu duce la simptome foarte severe – palpitatii, tremuraturi foarte puternice, crampe severe, ameteli – este de dorit sa solicitati ajutor medical.

Concluzii

• caderea de calciu este, de fapt, denumirea pentru hipocalcemia acuta;
• caderea de calciu duce la simptome specifice, cum ar fi furnicaturi, crampe, care tind sa se instaleze rapid;
• hipocalcemia (caderea de calciu) se diagnosticheaza prin analize de sange, iar suspiciunea este ridicata de rezultatele electrocardiogramei si simptomele asociate;
• caderea de calciu poate fi corectata prin administrare de calciu si vitamina D, necesitand in esenta si corectarea cauzei de baza;
• alimentatia echilibrata, hidratarea, expunerea la soare, evitarea factorilor de risc (alcool, in special) sunt masuri eficiente pentru a preveni o cadere de calciu.

Bibliografie:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430912/
2. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Calcium-HealthProfessional/
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279022/
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482128/