Capsaicina a fost izolata pentru prima data in anul 1816 de catre Christian Bucholz, un chimist de origine germana. Reprezinta principalul compus bioactiv responsabil pentru gustul iute avut de arderii din genul Capsicum (de unde si denumirea). Inca din secolul al XIX-lea, a fost intens folosita empiric pentru a trata durerea, pruritul si senzatiile de arsura.
Ulterior, dezvoltarea cercetarii biomedicale a permis integrarea sa in terapii mai moderne, mai ales sub forma de preparate topice destinate durerii cronice. In prezent, capsaicina este studiata pentru efectele sale analgezice, metabolice, cardioprotectoare, dar ramane o intrebare esentiala: sunt aceste beneficii sustinute de dovezi clinice solide sau sunt partial extrapolate din studiile de natura experimentala? In articolul de fata vom raspunde la aceasta intrebare importanta!
„Capsaicina este un alcaloid extras din ardeii iuti (Capsicum), in special din speciile Capsicum annuum si Capsicum frutescens. Din punct de vedere chimic, aceasta apartine unei clase numite vaniloide si actioneaza asupra receptorilor TRPV1, receptori implicati in perceptia temperaturii si durerii”, ne explica dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.
Activarea acestor receptori determina initial senzatia de arsura, urmata de desensibilizarea mai apoi a fibrelor nervoase nociceptive (implicate in perceptia durerii), mecanism care explica de fapt efectul analgezic (de ameliorare a durerii, si nu numai) a capsaicinei. Capsaicina se gaseste sub mai multe forme: creme si unguente topice, plasturi, suplimente alimentare si extracte.
Capsaicina a fost intens studiata in ultimele decenii si numeroase studii preclinice si clinice au reusit sa evidentieze potentiale beneficii ale acesteia in diferite directii terapeutice. „Intr-adevar, exista dovezi clare privitoare la faptul ca preparatele topice care contin capsaicina sunt eficiente in ameliorarea durerilor musculare, osoase, dar dovezile sunt mai limitate cand vine vorba mai ales de utilizarea interna, sub forma de capsule”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Capsaicina topica este aprobata pentru tratamentul durerii neuropatice non-diabetice, a durerii articulare, nevralgiei postherpetice, durerii musculare, durerii de gat, mancarimii. „Mecanismul de actiune implica activarea receptorilor TRPV1, urmata de epuizarea substantei P care este un neurotransmitator implicat in transmiterea durerii. Practic, aceasta desensibilizare reduce foarte mult perceptia subiectiva a durerii”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Studiile clinice au demonstrat reducerea intensitatii durerii percepute dupa folosirea repetata si chiar o eficienta comparabila cu unele analgezice sistemice. De asemenea, in utilizarea la nivel topic profilul de siguranta este bun.
Capsaicina are si potentiale efecte metabolice, fiind asociata cu cresterea termogenezei (cu alte cuvinte, producerea de caldura), stimularea oxidarii acizilor grasi, reducerea apetitului, precum si activarea tesutului adipos brun (BAT).
Studiile sugereaza ca administrarea regulata poate contribui la scaderea glicemiei à jeun, dar si imbunatatirea sensibilitatii la insulina. De asemenea, exista dovezi care arata ca influenteaza si microbiomul intestinal, favorizand dezvoltarea bacteriilor asociate cu un metabolism sanatos.
Capsaicina pare sa prezinte si beneficii cardioprotectoare, prin efectele pe care le are in special asupra endoteliului vaselor de sange. Suplimentarea imbunatateste productia de oxid nitric care are efect vasodilatator, fluxul sanguin, contribuie la reducerea tensiunii arteriale si la reducerea stresului oxidativ vascular, sustin studiile de specialitate.
„Sa nu uitam, insa, ca dieta bogata in alimente picante, deci in alimente care contin capsaicina in cantitati mari, este asociata cu un risc mai mic de mortalitate prin boala cardivoasculara. Cu toate acestea, este foarte important din ce luam capsaicina, pentru ca sursele vegetale sunt cele care intr-adevar ne aduc beneficii, nu mancarurile fast-food picante care contin capsaicina”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Capsaicina prezinta proprietati antioxidante prin neutralizarea radicalilor liberi si, prin urmare, reducerea stresului oxidativ. Actiunile antiinflamatorii includ:
Aceste efecte sunt relevante in preventia bolilor cardiovasculare, sindromului metabolic, dar si diabetului zaharat de tip 2, o afectiune cu incidenta in continua crestere.
Studiile experimentale, in vitro si pe modele animale, ne arata ca extractele de capsaicina pot:
Aceste efecte au fost observate in diverse tipuri de linii celulare tumorale, inclusiv: cancerul de prostata, cancerul colorectal si cel pulmonar. Cu toate acestea, aplicabilitatea clinica este foarte limitata in prezent, fiind necesare studii de lunga durata efectuate pe subiecti umani.
Desi capsaicina are un gust iute, picant, asadar potential iritant pentru persoanele diagnosticate cu afectiuni gastrointestinale, consumul moderat poate avea efecte protectoare:
In doze mari, insa, poate provoca iritatie gastrica, reflux gastroesofagian si disconfort la nivelul abdomenului. Asadar, suplimentarea in acest context trebuie facuta cu precautie si, de preferat, doar la recomandarile medicului.
Numeroase studii de specialitate ne arata faptul ca suplimentarea cu capsaicina poate avea chiar beneficii neuroprotectoare. Mecanismele produse includ: reducerea inflamatiei neuronale, insa si protectia impotriva stresului oxidativ neurotoxic si modularea neurotransmisiei.
„Exista dovezi importante ca ar avea un rol protector in boala Alzheimer, Parkinson si declinul cognitiv asociat inaintarii in varsta, printre altele. Totusi, aceste date provin mai degraba dintr-o serie de studii experimentale, efectuate pe animale, nu pe subiecti umani. Validarea lor clinica este, asadar, inca in curs”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Suplimentarea cu capsaicina nu este recomandata in anumite situatii:
De asemenea, utilizarea topica trebuie evitata pe pielea cu rani deschise sau foarte inflamata.
Da, capsaicina poate produce reactii adverse, in special in functie de doza ingerata si de forma de administrare. Reactii relativ frecvente includ:
Reactii mai rare pot fi cele alergice, agravarea simptomelor digestive si iritatii severe ale pielii. „Administrarea topica necesita precautie, inclusiv evitarea contactului cu ochii sau mucoasele. Dupa aplicarea cremei sau unguentului, se spala mainile imediat”, recomanda dr. Iasmina Wadi.
„Suplimentarea cu capsaicina, asadar uzul intern, poate avea beneficii, insa acestea ar trebui sa fie interpretate in contextul nivelului de dovezi disponibile. Desi studiile preclinice, adica cele in vitro si pe modele animale indica efecte promitatoare in gestionarea greutatii si a bolilor cu o componenta metabolica, in protectia cardiovasculara si a bolilor neurodegenerative, ar trebui sa avem in vedere ca multe dintre aceste rezultate nu au fost, cel putin nu inca, confirmate prin studii clinice ample si extinse la subiecti umani”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
In prezent, utilizarea capsaicinei este puternic sustinuta pentru tratamentul durerilor de muschi, oase si articulatii, tratamentul durerii postherpetice, mancarimii. Aplicarea topica, prin urmare, este considerata cea mai eficienta. Pentru alte indicatii, sunt necesare studii clinice randomizate si evaluari pe termen lung, in special pe subiecti umani. De asemenea, si standardizarea dozelor este necesara pentru a putea confirma cu adevarat beneficiile suplimentarii.
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook