Catalepsie: ce este, ce simptome apar si optiuni terapeutice

Catalepsia este o tulburare neurologica ce consta intr-o stare de transa, cu pierderea senzatiilor sau a starii de constienta, insotita de rigiditate corporala. Aceasta afectiune poate fi adesea confundata cu alte tulburari neurologice sau psihiatrice, motiv pentru care diagnosticul si tratamentul adecvat sunt foarte importante.

Prin intermediul acestui material, veti afla care sunt semnele si simptomele catalepsiei, de ce apare aceasta tulburare, cum se stabileste diagnosticul si ce optiuni de tratament exista in astfel de circumstante, astfel incat sa intelegeti mai bine aceasta afectiune complexa.

Catalepsie – generalitati

Catalepsia este o tulburare neurologica ce se manifesta prin rigiditate musculara si o postura fixa a corpului, precum si prin scaderea sensibilitatii la atingere sau durere. Practic, la acesti pacienti membrele raman imobile indiferent de pozitia in care sunt asezate. In plus, persoanele care sufera de catalepsie raspund putin sau deloc la stimulii externi (de exemplu, cand li se vorbeste).

Catalepsia nu este considerata o boala in sine, ci simptomul unei probleme a sistemului nervos, putand fi un rezultat al epilepsiei sau un efect secundar al sevrajului dupa intreruperea administrarii anumitor medicamente. Episoadele de catalepsie pot aparea, de asemenea, in cazul pacientilor cu schizofrenie care sunt tratati cu medicamente antipsihotice, dar se mai intalnesc si la persoanele care sufera de boala Parkinson.

Deseori, catalepsia insoteste catatonia, o tulburare manifestata prin miscari anormale, absenta miscarilor si/sau lipsa generala a reactiilor. Cu toate acestea, catatonia are de obicei o cauza fiziologica subiacenta si nu provoaca miscari stereotipe.

Catalepsie – semne si simptome

Catalepsia prezinta o varietate de simptome care pot fi alarmante. Mai jos, vom enumera cateva dintre cele mai frecvent intalnite simptome la acesti pacienti:

• Rigiditate musculara

Unul dintre principalele simptome de catalepsie este rigiditatea severa a muschilor, din cauza careia persoana afectata poate parea ca si cum ar fi inghetat pe loc. Aceasta rigiditate poate sa dureze doar cateva minute sau chiar sa persiste timp de cateva ore.

• Scaderea sensibilitatii la durere si la stimulii externi

Persoanele care se confrunta cu un episod cataleptic prezinta adesea o sensibilitate scazuta la durere si la alti stimuli externi. Din acest motiv, ingrijitorii si personalul medical pot intampina dificultati in incercarea de a evalua corect starea pacientului.

• Pierderea miscarilor voluntare

Cand apar astfel de episoade, persoanele cu catalepsie isi pot pierde controlul asupra capacitatii de miscare. Acest lucru poate fi deosebit de stresant deoarece se poate ajunge la complicatii daca episodul cataleptic survine in timpul unei activitati care necesita atentie sporita si timp de reactie, cum ar fi sofatul sau utilizarea unor utilaje.

• Postura fixa

Postura fixa ​​este un semn clasic al catalepsiei. Persoana poate mentine aceeasi pozitie pentru o perioada lunga, ceea ce poate provoca oboseala musculara si alte complicatii.

Catalepsie – cauze si factori de risc

Episoadele de catalepsie pot fi induse de o varietate de factori, fiind prezente atat in ​​tulburarile de dispozitie, cat si in cele psihotice sau neurologice. Cercetatorii cred ca aceasta simptomatologie apare cand anumiti receptori ai dopaminei sunt blocati, ceea ce ar putea duce la inhibarea comportamentului motor. In plus, catalepsia pare a fi un efect secundar al administrarii unor medicamente antipsihotice prescrise, de exemplu, pentru tulburarea bipolara sau schizofrenie.

In orice caz, pentru stabilirea diagnosticului si instituirea unui tratament eficient este important ca medicul sa identifice cauza aparitiei fenomenului catalepsiei.

• Tulburari neurologice

Catalepsia este deseori asociata cu tulburari neurologice precum boala Parkinson si epilepsia. Aceste afectiuni pot perturba functionarea normala a creierului, ducand la episoade cataleptice.

• Afectiuni psihiatrice

Tulburarile psihiatrice, in special cele care implica stres sever sau traume, pot declansa, de asemenea, episoade cataleptice. La unii pacienti, afectiuni precum schizofrenia si depresia severa au fost asociate cu episoade de catalepsie.

• Catalepsie indusa de medicamente

Anumite medicamente, in special antipsihoticele, pot induce episoade cataleptice. Aceste medicamente pot sa modifice echilibrul chimic al creierului, ducand la simptome de catalepsie.

Catalepsie – diagnostic

Intrucat catalepsia nu este o afectiune specifica, nu este diagnosticata ca o boala de sine statatoare. In schimb, medicul de familie sau un psihiatru va evalua simptomele de catalepsie tinand cont si de alte simptome pe care le-ar mai putea avea pacientul.

Diagnosticarea catalepsiei poate fi dificila din cauza suprapunerii sale cu alte afectiuni. Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul are in general in vedere istoricul medical amanuntit al pacientului, precum si urmatoarele optiuni de diagnostic:

• examinare clinica – este primul pas in diagnosticarea catalepsiei. Pe langa istoricul medical si simptomele persoanei, specialistul va evalua si potentialii factori declansatori ai episoadelor.
• teste neurologice – o electroencefalograma (EEG) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM/RMN) pot ajuta la identificarea eventualelor afectiuni neurologice subiacente, care ar putea cauza episoadele cataleptice;
• evaluare psihiatrica – avand in vedere legatura dintre catalepsie si afectiunile psihiatrice, deseori este necesara si o evaluare psihiatrica. Un psihiatru poate evalua istoricul sanatatii mintale a unei persoane si posibilele probleme de sanatate mintala care ar putea contribui la simptome. Evaluarile pot consta in interviuri clinice si teste psihologice complete.

Catalepsie – tratament

Tratamentul se concentreaza de obicei pe ameliorarea cauzelor neurologice subiacente ale tulburarii. Cand catalepsia este cauzata de sevrajul medicamentos, pacientii isi revin de obicei la normal dupa cateva zile sau saptamani. Chiar si asa, pacientii respectivi trebuie monitorizati cu atentie, pentru a se depista la timp eventualele semne ale unei afectiuni care le-ar putea pune viata in pericol. In cazul in care catalepsia este cauzata de soc, emotii extreme sau traume, aceasta dispare de obicei de la sine. Daca insa persista pentru o perioada indelungata, medicamentele antipsihotice in asociere cu psihoterapia pot ajuta la remedierea cauzei subiacente.

Prin urmare, tratamentul catalepsiei variaza in functie de cauza care sta la baza afectiunii pe fondul careia a aparut acest simptom. Iata cateva dintre cele mai frecvente abordari de tratament:

Medicatie

Medicamentele sunt adesea utilizate pentru a gestiona simptomele catalepsiei. Acestea pot include:

• antipsihotice – medicamentele antipsihotice, care sunt prescrise in mod obisnuit pentru schizofrenie si alte tulburari psihotice, pot ameliora simptomele cataleptice la persoanele care sufera de astfel de afectiuni. Unele cercetari arata insa ca medicamentele antipsihotice se pot corela cu catalepsia (desi inca nu este clar daca astfel de medicamente provoaca acest simptom).
• benzodiazepine – aceste medicamente pot ajuta la reducerea rigiditatii musculare si a anxietatii, care pot declansa episoade cataleptice;
• antidepresive – in cazurile in care catalepsia este asociata cu depresia, se pot prescrie antidepresive;
• relaxante musculare – pot fi eficiente pentru unele persoane cu catalepsie. Relaxantele musculare pot ajuta la ameliorarea posturii rigide a corpului, cauzata de catalepsie. In plus, unele cercetari au aratat ca antagonistii adenozinei pot inversa efectele secundare cataleptice ale haloperidolului la persoanele cu boala Parkison. De asemenea, pot imbunatati controlul asupra miscarilor corpului.

Terapie comportamentala

Psihoterapia poate fi o completare benefica a planului de tratament. In cazul in care catalepsia a aparut pe fondul unei tulburari psihotice, este important sa alegeti un terapeut specializat in afectiunea specifica ce a indus catalepsie.

Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) poate ajuta pacientii sa gestioneze stresul si anxietatea, ceea ce poate reduce frecventa si severitatea episoadelor cataleptice. Terapia electroconvulsiva (ECT) poate fi, de asemenea, recomandata pentru gestionarea problemelor de sanatate mintala rezistente la tratamentul obisnuit.

Kinetoterapie

Kitoterapia poate ajuta la gestionarea rigiditatii musculare asociate cu catalepsia. Exercitiile si intinderile pot imbunatati flexibilitatea musculara si pot reduce riscul de complicatii cauzate de imobilitatea prelungita.

Modificari ale stilului de viata

Anumite schimbari ale stilului de viata pot ajuta, de asemenea, la gestionarea catalepsiei. In acest sens, se pot lua urmatoarele masuri:

• gestionarea stresului – tehnici precum meditatia de tip mindfulness si yoga pot ajuta la reducerea stresului, pe fondul caruia se pot declansa episoade cataleptice;
• exercitii fizice regulate – activitatea fizica regulata poate imbunatati sanatatea neurologica generala, ameliorand severitatea simptomelor;
• dieta sanatoasa – o dieta echilibrata poate sustine sanatatea si bunastarea generala, ceea ce poate ajuta la gestionarea simptomelor catalepsiei.

Surse:

https://www.medicoverhospitals.in/articles/catalepsy

https://www.choosingtherapy.com/catalepsy/

https://www.goodtherapy.org/blog/psychpedia/catalepsy

https://www.osmosis.org/answers/catalepsy