Ce este sferocitoza ereditara? Cauze, simptome si solutii

Sferocitoza ereditara este o boala genetica a sangelui in care globulele rosii (eritrocitele) au o forma anormala, devin fragile si sunt distruse mai repede decat in mod normal. Acest proces duce la anemie hemolitica si alte complicatii, dar cu diagnostic corect si tratament adecvat, majoritatea pacientilor pot avea o viata normala.

Ce este sferocitoza ereditara si cum apare?

„In mod normal, eritrocitele au o forma de disc biconcav, adica sunt usor «adancite» pe ambele fete. Aceasta forma nu este intamplatoare, pentru ca ea le permite sa fie flexibile si sa treaca usor prin vasele de sange foarte mici. Membrana lor este formata dintr-un strat dublu de lipide (grasimi), sustinut de proteine care le ofera stabilitate si elasticitate. Aceasta structura le ajuta sa reziste schimbarilor din organism, cum ar fi variatiile de concentratie a substantelor din sange”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.

Sferocitoza ereditara apare din cauza lipsei sau functionarii defectuoase a uneia sau mai multor proteine care mentin legatura dintre structura interna a celulei si membrana acesteia. Mai exact, apare urmatoarele modificari:

• membrana globulei rosii devine instabila;
• celula isi pierde forma normala si devine sferica (rotunda);
• suprafata celulei scade in raport cu volumul;
• eritrocitul devine rigid si fragil.

Aceste globule rosii anormale sunt distruse mai rapid, in special in splina. Rezultatul este un proces numit hemoliza (distrugerea globulelor rosii), care duce la anemie.

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru sferocitoza ereditara?

Sferocitoza ereditara este cea mai frecventa boala hemolitica genetica. Este diagnosticata la aproximativ 1 din 2000 de persoane. Este mai frecventa in Europa de Nord si America de Nord, dar poate aparea la orice populatie.

Cauze principale

Boala apare din cauza unor mutatii genetice care afecteaza proteinele ce leaga structura interna a celulei de membrana externa. Aceste proteine sunt esentiale pentru stabilitatea eritrocitului. Daca lipsesc sau nu functioneaza corect, celula devine fragila.

Principalele gene implicate sunt:

• ANK1 (ankyrin-1) – responsabila pentru 50–65% din cazurile de sferocitoza ereditara;
• SLC4A1 (band 3) – proteina structurala importanta;
• SPTB (beta-spectrin) – componenta majora a citoscheletului;
• SPTA1 (alpha-spectrin) – implicata mai ales in formele severe;
• EPB42 (protein 4.2) – asociata frecvent cu forme recesive de sferocitoza ereditara.

Cum se transmite sferocitoza ereditara?

Sferocitoza ereditara se transmite genetic, adica de la parinti la urmasi, in doua moduri:

• autosomal dominant (75% din cazuri): copilul mosteneste boala de la un parinte afectat;
• autosomal recesiv (25%): ambii parinti sunt purtatori ai genei mutante, dar nu au boala.

In unele cazuri, mutatia apare spontan (de novo), fara istoric familial de boala.

Care sunt simptomele pacientului cu sferocitoza ereditara?

Simptomele pacientului cu sferocitoza ereditara pot varia foarte mult, de la forme usoare (aproape fara simptome) pana la forme severe. De multe ori exista antecedente familiale.

Simptome frecvente

• anemie (oboseala, slabiciune, paloare);
• icter (colorarea in galben a pielii si ochilor);
• splenomegalie (marirea splinei);
• pietre la vezica biliara (litiaza biliara).

Boala trebuie suspectata la orice copil care prezinta splina marita, anemie si bilirubina crescuta.

Simptome la nou-nascuti

„Situatia la nou-nascutii cu sferocitoza ereditara este usor diferita. Triada clasica, adica anemia, icterul si splina marita apare rar. Cel mai frecvent simptom este icterul neonatal. In plus, modificarile tipice ale globulelor rosii pot fi mai greu de observat la nou-nascuti”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Alte manifestari

• episoade de oboseala accentuata;
• intoleranta la efort;
• episoade de criza hemolitica (agravare brusca).

Criza hemolitica

• criza hemolitica este o agravare brusca a distrugerii globulelor rosii la pacientii cu sferocitoza ereditara;
• este cea mai frecventa forma de criza hematologica asociata bolii;
• apare atunci cand hemoliza (distrugerea eritrocitelor) se intensifica rapid;
• cauze frecvent sunt infectiile virale (cel mai des), dar poate aparea si spontan, fara un factor declansator clar;
• simptomele principale includ febra, oboseala accentuata, icter (ingalbenirea pielii), agravarea anemiei;
• practic, globulele rosii sunt distruse mai rapid decat pot fi produse, ceea ce duce la cresteri rapide ale nivelului bilirubinei;
• criza hemolitica a pacientului cu sferocitoza ereditara este temporara, dar necesita monitorizare si tratament de sustinere.

Cum se stabileste diagnosticul de sferocitoza ereditara?

Diagnosticul se bazeaza pe trei elemente principale: istoricul pacientul, examinarea clinica si analizele de laborator. De cele mai multe ori, pacientul va avea istoric familial pozitiv de sferocitoza ereditara – unul dintre parinti afectat sau ambii parinti purtatori ai mutatiei, dar sanatosi.

Investigatii uzuale

• hemoleucograma completa;
• frotiu de sange (pentru a vedea forma globulelor rosii);
• numar de reticulocite (celule tinere);
• bilirubina;
• teste de fragilitate osmotica.

Diagnosticul este confirmat la pacientii cu hemoliza Coombs-negativa, MCHC (concentratia medie a hemoglobinei corpusculare )crescut si prezenta sferocitelor la microscop.

Teste speciale

• testul EMA (eozin-5-maleimida);
• testul AGLT;
• testul de fragilitate osmotica.

In functie de concentratia hemoglobinei, sferocitoza ereditara poate fi:

• severa – hemoglobina <8 g/dL;
• moderata – hemoglobina 8–10 g/dL;
• usoara – hemoglobina >10 g/dL.

Aceasta clasificare ajuta la alegerea tratamentului.

Diagnosticul diferential in sferocitoza ereditara

„Diagnosticul diferential in sferocitoza ereditara este larg si include mai multe afectiuni ale globulelor rosii care pot avea manifestari asemanatoare. Printre acestea se numara eliptocitoza ereditara si variantele sale, stomatocitoza ereditara, piropoichilocitoza si ovalocitoza, toate caracterizate prin modificari ale formei eritrocitelor. De asemenea, trebuie luate in calcul si tulburarile enzimatice ale globulelor rosii, cum sunt deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza si deficitul de piruvat-kinaza”, ne explica dr. Ioana Scripca.

O alta afectiune importanta in diagnosticul diferential este anemia hemolitica autoimuna (AIHA), o cauza frecventa de hemoliza, in special la adulti. Spre deosebire de sferocitoza ereditara, AIHA se asociaza de obicei cu un test Coombs pozitiv si nu prezinta, in mod tipic, istoric familial pozitiv.

Care sunt alternativele de tratament pentru sferocitoza ereditara?

Tratamentul se concentreaza pe  imbunatatirea calitatii vietii, prevenirea complicatiilor asociata cu sferocitoza ereditara si  tratarea corecta a complicatiilor atunci cand acestea apar. Dat fiind ca sferocitoza ereditara este o boala genetica, nu exista tratament curativ.

Tratamentul sferocitozei ereditare la copii

• nivelul hemoglobinei este, in general, mentinut peste 7–8 g/dL;
• la nou-nascuti nu exista un consens clar privind pragul de hemoglobina la care se face transfuzia de sange;
• decizia de transfuzie la nou-nascuti se bazeaza pe stabilitatea hemodinamica si gradul de hemoliza;
• tratamentul cu eritropoietina este benefic pentru majoritatea sugarilor cu sferocitoza ereditara, ajutand la cresterea nivelului de hemoglobina si reducerea necesarului de transfuzii de globule rosii;
• nou-nascutii cu hiperbilirubinemie cauzata de sferocitoza ereditara trebuie tratati prompt pentru a preveni kernicterusul (icterul nuclear, afectare grava a creierului), iar decizia de exsanguinotransfuzie (schimbul de sange) depinde de varsta gestationala, nivelul bilirubinei indirecte si viteza de crestere a bilirubinei;
• icterul la nou-nascuti se poate trata si prin fototerapie.

Splenectomia (indepartarea splinei)

• imbunatateste semnificativ simptomele la majoritatea pacientilor;
• splina este principalul organ unde sunt distruse eritrocitele;
• majoritatea pacientilor au evolutie favorabila dupa operatie;
• eficienta tratamentului poate depinde de gradul deficitului de spectrina;
• indicatia pentru splenectomie: (1) este clara in sferocitoza ereditara severa, (2) nu dispune de un consens in formele moderate, asadar (3) decizia este controversata si individualizata.

Suplimentarea cu acid folic

„Din cauza activitatii crescute de producere a globulelor rosii organismul consuma mai mult acid folic (folat), asadar este necesara suplimentarea adecvata, mai ales la pacientii cu sferocitoza ereditara moderata sau severa”, ne explica dr. Ioana Scripca.

Cat traieste pacientul cu aceasta afectiune?

„Pacientii cu aceasta afectiune au, in general, o speranta de viata normala sau aproape normala. Desi este o afectiune cronica, pe viata, in care globulele rosii sunt distruse mai rapid decat in mod normal, marea majoritate a persoanelor cu aceasta boala duc o viata normala”, ne raspunde dr. Ioana Scripca.

Care sunt complicatiile si riscurile asociate cu sferocitoza ereditara?

In general, prognosticul pacientului sferocitoza ereditara cu este bun, dar depinde de severitatea bolii. Principalele complicatii la care se poate ajunge sunt:

1. Anemia cronica

Apare la aproximativ 50% dintre pacientii cu sferocitoza ereditara.

2. Splenomegalia si icterul

Apar la 10–15% dintre pacienti.

3. Litiaza biliara (pietre la fiere)

Litiaza biliara este una dintre cele mai frecvente complicatii. Apare mai ales la pacientii cu varste intre 10 si 30 de ani.

4. Infectiile severe dupa splenectomie

„Dupa indepartarea splinei, riscul de infectii creste. Cele mai frecvente specii implicate in infectiile dupa splenectomie sunt Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis si Haemophilus influenzae. Tocmai de aceea, vaccinarea pacientului este deosebit de importanta”, ne explica dr. Ioana Scripca.

5. Crizele hematologice

Acestea sunt episoade acute de agravare a bolii. Pacientul cu sferocitoza ereditara poate dezvolta trei tipuri de astfel de crize:

Criza hemolitica

• cea mai frecventa;
• apare cu febra;
• poate fi declansata de infectii virale.

Criza aplastica

• mai severa, dar mai rara;
• asociata cu infectia cu parvovirusul B19;
• poate duce la insuficienta cardiaca;
• simptomele sunt febra, frisoanele, durerile abdominale, aparitia eruptiilor cutanate.

Criza megaloblastica

• relativ rara;
• cauzata de deficitul de acid folic, in contextul in care organismul are nevoie de doze mari din aceasta vitamina (vitamina B₉).

Bibliografie:

Kalfa TA, Begtrup AH. EPB42-Related Hereditary Spherocytosis. 2014 Mar 13 [Updated 2022 Apr 7]. In: Adam MP, Bick S, Mirzaa GM, et al., editors. GeneReviews® [Internet]. Seattle (WA): University of Washington, Seattle; 1993-2026. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK190102/

Khillare KM, Vaishnav B, Doshi NI, Pailla R, Wadivkar A. Hereditary Spherocytosis: Unravelling the Diagnostic Challenges. Cureus. 2024 Sep 27;16(9):e70308. doi: 10.7759/cureus.70308. PMID: 39463544; PMCID: PMC11512739. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11512739/

Polizzi A, Dicembre LP, Failla C, Matola TD, Moretti M, Ranieri SC, Papa F, Cenci AM, Buttarello M. Overview on Hereditary Spherocytosis Diagnosis. Int J Lab Hematol. 2025 Feb;47(1):18-25. doi: 10.1111/ijlh.14376. Epub 2024 Oct 28. PMID: 39467036. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39467036/

Wu Y, Liao L, Lin F. The diagnostic protocol for hereditary spherocytosis-2021 update. J Clin Lab Anal. 2021 Dec;35(12):e24034. doi: 10.1002/jcla.24034. Epub 2021 Oct 24. PMID: 34689357; PMCID: PMC8649336. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8649336/

Zamora EA, Schaefer CA. Hereditary Spherocytosis. [Updated 2023 Jul 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539797/