Cataracta – cauze, factori de risc, simptome si tratament

Cataracta – cauze, factori de risc, simptome si tratament Cataracta – cauze, factori de risc, simptome si tratament

Ultima actualizare: 18 iulie 2023

cataracta-simptome-cauze-si-tratament

Cataracta este o afectiune oftalmologica prin care cristalinul isi pierde treptat transparenta, devenind opac. Pe langa modificarea aspectului ochiului, boala se poate manifesta prin vedere incetosata, sensibilitate la lumina si o reducere a capacitatii de a percepe culorile. Daca simptomele cataractei evolueaza suficient incat sa interfereze cu viata de zi cu zi, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala, care presupune ca zona afectata sa fie inlocuita cu un cristalin artificial transparent, mai exact un implant intraocular de cristalin.

Daca v-am starnit curiozitatea, ramaneti alaturi de noi pentru a afla mai multe informatii despre factorii de risc, simptomele, tratamentul si posibilele complicatii ale acestei tulburari oftalmologice.


Despre cataracta – informatii generale

Dupa cum probabil ca stiti deja, in spatele pupilei se afla cristalinul, un fel de lentila naturala care in mod normal este transparenta, pentru a putea capta lumina si a permite ca imaginile pe care le priviti sa fie focalizate pe retina (tesutul sensibil la lumina, situat in partea din spate a ochiului).

Pe masura ce organismul imbatraneste, proteinele din compozitia cristalinului isi modifica treptat structura, la nivelul acestuia formandu-se o zona cu aspect tulbure. Din cauza acestei opacifieri, lumina nu mai poate traversa cristalinul si retina nu isi mai poate desfasura functiile normale, ceea ce determina pierderea progresiva a vederii.

In stadiile incipiente, e posibil ca pacientul sa nu intampine dificultati de vedere, zona cu aspect incetosat afectand doar o mica parte din cristalin. In timp insa, suprafata afectata se extinde. Cu cat se reduce mai mult cantitatea de lumina care patrunde pana la retina, cu atat mai mult progreseaza deteriorarea vederii, imaginile percepute devenind neclare sau pierzandu-si coloritul.

Cataracta nu se poate extinde de la un ochi la altul, dar unele persoane ajung sa dezvolte cataracta la ambii ochi.

Daca va doriti sa aveti grija de vederea dumneavoastra, farmacistii Catena va recomanda Naturalis VizualMax, un supliment alimentar cu o formula complexa care ajuta la mentinerea acuitatii vizuale, reduce riscul de boli oculare, protejeaza ochii de stresul oxidativ si de lumina albastra daunatoare, contribuie la inlaturarea obosealii vizuala si faciliteaza adaptarea vederii la intuneric.

Exista mai multe tipuri ale acestei afectiuni oftalmologice:

  • cataracta pediatrica – unii bebelusi se nasc cu aceasta tulburare (forma congenitala a bolii), iar altii o dezvolta mai tarziu in copilarie, in astfel de cazuri afectiunea aparand adesea la ambii ochi. In general, se mosteneste, dar poate aparea si in urma unei accidentari sau din cauza altei afectiuni oculare. Bebelusii si copiii care sufera de cataracta congenitala necesita tratament prompt, pentru a preveni de exemplu ambliopia (ochiul lenes).
  • cataracta secundara – de obicei este declansata de o alta afectiune, cum ar fi diabetul. De asemenea, a fost asociata cu administrarea steroizilor.
  • cataracta asociata traumatismelor – accidentarea unuia sau a ambilor ochi poate duce treptat la acest tip al bolii. Fenomenul poate surveni fie imediat dupa traumatism, fie cativa ani mai tarziu.
  • cataracta secundara – acestea sunt pete tulburi care se formeaza pe capsula cristalinului sau pe membrana care il acopera. Afectiunea se mai numeste opacifierea capsulei posterioare. Este o complicatie comuna, dar usor de tratat, a operatiei de cataracta.
  • cataracta asociata inaintarii in varsta – in astfel de cazuri, depinde ce zona a cristalinului este afectata.

Cristalinul este format din cateva straturi, si anume nucleul (centrul cristalinului), cortexul (stratul care inconjoara nucleul) si capsula (membrana subtire care acopera cortexul). Deseori, pacientii varstnici dezvolta mai multe tipuri de cataracta simultan, deoarece opacifierea nu apare doar la unul dintre straturile cristalinului. In principiu, in functie de stratul afectat, exista:

  • cataracta sclerotica nucleara, care apare la nivelul nucleului;
  • cataracta corticala, formata in cortex;
  • cataracta subcapsulara posterioara, care se formeaza in cortexul posterior. Se numeste „posterioara” pentru ca se afla in partea din spate a cristalinului, care este cea mai aproape de retina. Termenul „subcapsulara” face referire la faptul ca opacifierea vizeaza marginea exterioara a cortexului, chiar sub capsula cristalinului.

Cataracta – factori de risc

Majoritatea cazurilor de cataracta sunt asociate cu imbatranirea, opacifierea cristalinului incepand de la varsta de 40 – 50 de ani. Pana la 80 de ani, multi varstnici dezvolta aceasta afectiune.

Unele persoane sunt mai expuse riscului de a dezvolta cataracta, de exemplu in urmatoarele cazuri:

  • antecedente in familie;
  • fumat sau expunere la fum;
  • administrarea pe termen lung a corticosteroizilor;
  • expunere indelungata la lumina soarelui, fara protectia corespunzatoare a ochilor;
  • existenta unor leziuni oculare;
  • interventii chirurgicale la nivelul ochilor (de exemplu, o vitrectomie);
  • radioterapie, la pacientii cu cancer;
  • glicemie ridicata (diabet);
  • obezitate;
  • hipertensiune;
  • inflamarea sau ranirea ochiului;
  • interventie chirurgicala la nivel ocular;
  • consum excesiv de alcool;
  • anumite diuretice si tranchilizante.

Studiile recente au aratat ca inclusiv persoanele care locuiesc la altitudini mari au un risc mai pronuntat de a dezvolta cataracta.

Cataracta – posibile cauze

Cataracta este cauzata de modificari ale cristalinului, in principal asociate cu imbatranirea si expunerea la lumina ultravioleta.

Am explicat deja modul in care imbatranirea determina instalarea cataractei. Expunerea la lumina ultravioleta creste, de asemenea, riscul de aparitie a acestei afectiuni oftalmologice. Expertii cred ca fenomenul se declanseaza din cauza stresului oxidativ, acelasi proces care provoaca si leziuni ale pielii, in urma expunerii la soare.

Cataracta – simptome si manifestari

Desi simptomele pot varia de la un pacient la altul, in general, acestia se confrunta cu:

  • vedere neclara sau incetosata;
  • sensibilitate la lumina sau perceperea unor halouri;
  • vedere slaba pe timp de noapte sau nevoia de mai multa lumina in timpul lecturii;
  • vedere dubla la ochiul afectat;
  • deteriorarea capacitatii de a percepe culorile, acestea devenind terne, lipsite de stralucire, sau capatand o tenta galbuie;
  • miopie accentuata si schimbare mai frecventa a dioptriilor;
  • vedere distorsionata la oricare dintre ochi.

cataracta-simptome-si-tratament

La pacientii care au cataracta asociata inaintarii in varsta, boala evolueaza gradual. Alte tipuri de cataracta se pot dezvolta insa mult mai rapid, cum ar fi in cazul copiilor sau al persoanelor cu diabet. Din pacate, medicii nu pot estima ritmul de evolutie al bolii.

Exista posibilitatea ca unii pacienti sa-si poata intarzia progresia afectiunii. Astfel, acestora li se recomanda ca, pe parcursul expunerii la soare, sa isi protejeze ochii de radiatia UV, purtand ochelari de soare polarizati si, eventual, palarii. Pacientii au la dispozitie si optiunea de a purta ochelari ale caror lentile au fost acoperite cu un strat protector transparent, conceput special pentru protectie anti-UV.

Diagnosticul de cataracta

Pentru stabilirea unui diagnostic, oftalmologul va efectua o examinare amanuntita a ochilor si apoi va testa acuitatea vederii. Daca aveti cel putin 60 de ani, consultatia oftalmologica ar trebui efectuata anual sau la fiecare 2 ani. Procedura este simpla si nedureroasa.

Mai intai, pentru examenul fizic, se vor administra picaturi pentru ochi, care vor contribui la dilatarea pupilei.

  • Examinarea folosind lampa cu fanta

Acesta este un dispozitiv care permite verificarea corneei, irisului si cristalinului, pentru ca oftalmologul sa poata observa eventualele anomalii.

  • Examinarea retinei

Cand pupila este dilatata, specialistul poate vedea mai usor partea din spate a ochiului. Cu ajutorul lampii cu fanta, a unui oftalmoscop sau a ambelor dispozitive, oftalmologul va examina ochiul pentru a depista semnele de cataracta sau de alte afectiuni oculare, cum ar fi glaucomul, si va verifica integritatea retinei si a nervului optic.

  • Refractia si testarea acuitatii vizuale

Aceasta examinare evalueaza gradul de claritate al vederii, fiecare ochi fiind testat individual folosind un panou cu litere de diverse dimensiuni.

Tratament cataracta

Masurile pe care trebuie sa le ia pacientii care au primit un astfel de diagnostic:

  • sa mearga la oftalmolog anual daca au peste 65 de ani sau la fiecare doi ani daca sunt mai tineri;
  • sa-si protejeze ochii de razele UV purtand palarii si ochelari de soare care sa blocheze cel putin 99% din radiatia solara;
  • sa renunte la fumat, deoarece acesta este un important factor de risc pentru cataracta;
  • sa foloseasca un iluminat mai puternic cand citesc sau desfasoara alte activitati – si o lupa ar putea fi de ajutor;
  • sa evite condusul pe timpul noptii, daca afectiunea evolueaza suficient incat sa perturbe vederea din cauza halourilor sau a stralucirii farurilor;
  • sa-si gestioneze celelalte afectiuni, cum ar fi diabetul;
  • sa foloseasca ochelari sau lentile de contact cu dioptrii corespunzatoare;
  • sa ia in considerare o operatie pentru cataracta, daca simptomele incep sa interfereze cu activitatile de zi cu zi.

Interventia chirurgicala este singura optiune pentru indepartarea cataractei si restabilirea vederii normale. In cazul pacientilor ale caror simptome nu sunt insa ingrijoratoare, operatia nu este obligatorie. In astfel de situatii, schimbarea dioptriilor de la ochelari sau a lentilelor de contact poate contribui la imbunatatirea vederii.

Pe parcursul interventiei chirurgicale, oftalmologul va indeparta cristalinul opacifiat si il va inlocui apoi cu un implant intraocular de cristalin (IOL). Acesta consta intr-un cristalin artificial care va prelua functiile cristalinului natural. Pe langa faptul ca implantul este transparent, asa cum ar fi trebuit sa fie cristalinul natural, acesta are si avantajul ca poate ajuta la corectarea erorilor de refractie, permitandu-i pacientului ca dupa operatie sa depinda mai putin de ochelari de vedere sau lentile de contact cu dioptrii.

In cazul pacientilor care au cataracta la ambii ochi, operatia se efectueaza mai intai la unul dintre ochi, urmand ca cealalta interventie sa fie efectuata dupa ce se vindeca primul ochi.

Daca va faceti griji in privinta gradului de siguranta al interventiei chirurgicale, trebuie sa stiti ca aceasta este una dintre cele mai sigure si mai frecvente operatii din sfera oftalmologiei si ca la majoritatea pacientilor nu prezinta complicatii. Este totusi bine sa luati in considerare si posibilele riscuri, cum ar fi desprinderea retinei sau eventualele infectii postoperatorii.

Anumite boli oculare sau afectiuni subiacente pot creste riscul de aparitie a complicatiilor postoperatorii. Prin urmare, va trebui sa discutati in prealabil cu specialistul despre posibilele riscuri si despre modul in care se pot trata potentialele complicatii.

Dupa interventia chirurgicala, puteti resimti o usoara durere si disconfort. Medicul va poate recomanda un calmant pe care sa-l administrati in primele 24 – 48 de ore de dupa operatie. Perioada de recuperare completa variaza intre 4 si 8 saptamani, dar imbunatatirea acuitatii vederii va fi vizibila mai curand de atat. Oftalmologul va oferi indicatii despre momentul optim in care va veti putea relua activitatile obisnuite.

Cataracta – complicatii si riscuri

Daca nu se efectueaza procedura de indepartare a cataractei, simptomele pot evolua pana la pierderea totala a vederii la ochiul afectat. Pentru a preveni o astfel de situatie, pacientul va trebui sa ia in considerare optiunea interventiei chirurgicale. Desi este in general sigura, uneori pot aparea unele complicatii postoperatorii imediat dupa interventie sau chiar la mai mult timp de la efectuarea procedurii.

Posibilele complicatii constau in disconfort, formarea vanatailor si umflarea pleoapei, cresterea presiunii intraoculare sau reactii alergice la picaturile pe baza de steroizi sau antibiotice. Aceste complicatii sunt monitorizate dupa interventia chirurgicala. Daca pacientul incepe sa se confrunte cu durere, deteriorarea vederii sau scurgerea unui lichid din ochi, este sfatuit sa solicite asistenta medicala.

O consecinta pe termen lung a operatiei de cataracta este opacificarea capsulei posterioare a cristalinului. Este cea mai frecventa complicatie si poate aparea oricand dupa finalizarea procedurii, uneori chiar si la mai multi ani dupa operatie. Pe parcursul procedurii, se creeaza o punga capsulara, care contine o parte din capsula anterioara a cristalinului si intreaga capsula posterioara, la care se adauga lentila intraoculara implantata. In capsula anterioara ramasa, celulele epiteliale care nu au fost indepartate incep sa acopere tesutul respectiv si sa colonizeze capsula posterioara. Celulele respective vor continua sa se divida, ajungand sa modifice matricea cristalinului si, prin urmare, refractia lentilei. Aceasta complicatie poate fi tratata printr-o capsulotomie cu laser YAG, care va oferi o imbunatatire aproape imediata a vederii.

Alte complicatii postoperatorii pot fi imediate, dar mai grave decat cea de mai sus:

  • ruptura posterioara a capsulei/pierderea corpului vitros;
  • edemul macular cistoid (cea mai frecventa complicatie, ce apare la 6 – 8 saptamani de la procedura);
  • endoftalmita (complicatie grava, provocata de microorganismele care pot reusi sa patrunda in ochi dupa operatie);
  • hemoragie vitroasă/supracoroidală;
  • leziuni la nivelul retinei/desprinderea acesteia;
  • dislocarea implantului intraocular de cristalin (IOL).

 

Surse:

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cataracts https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8589-cataracts-age-related

https://www.aao.org/eye-health/diseases/what-are-cataracts

https://eyewiki.aao.org/Cataract_Surgery_Complications