Pentru majoritatea oamenilor, singuratatea este un sentiment, sentimentul de a fi singur chiar si in compania altor oameni. Singuratatea poate fi constructiva atunci cand este asumata, insa, atunci cand nu este dorita neaparat, poate capata un aspect negativ.
Izolarea sociala, pe de alta parte, este o lipsa aparenta sau perceputa de contact intre individ si societate.
Potrivit unui raport publicat in 2025 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, la nivel mondial una din 6 persoane se confrunta cu singuratatea. Singuratatea afecteaza persoanele de toate varstele, in special tinerii, dar si adultii care locuiesc in tari cu venituri mici si medii.
Potrivit aceluiasi raport, intre 17 si 21% dintre persoanele cu varste cuprinse intre 13 si 29 de ani se simt singure, cele mai mari rate fiind inregistrate in randul adolescentilor. Aproximativ 24% dintre persoanele provenite din tari cu venituri mici se simt singure, dublu fata de rata din tarile cu venituri mari (aproximativ 11%).
„Chiar si intr-o lume conectata digital, multi tineri se simt singuri. Pe masura ce tehnologia ne remodeleaza vietile, trebuie sa ne asiguram ca aceasta consolideaza – nu slabeste – conexiunea umana. Raportul nostru arata ca aceasta conexiune sociala trebuie integrata in toate politicile – de la accesul digital la sanatate, educatie si ocuparea fortei de munca”, a declarat Chido Mpemba, copresedinte al Comisiei OMS pentru Conexiuni Sociale.
Intrebarea care ramane insa pe buzele tuturor este cum si in ce masura ne afecteaza singuratatea, atat din punct de vedere psihic, cat si fizic.
Singuratatea este o emotie umana, complexa si unica pentru fiecare individ. Pentru ca nu are o cauza comuna, preventia si managementul pot varia de la persoana la persoana. De exemplu, un elev de liceu care incearca sa isi faca prieteni la scoala are nevoi diferite fata de un adult in varsta al carui sot/sotie a decedat recent. Expertii sustin ca singuratatea (in exces) poate fi asociata cu izolarea sociala, abilitati slabe de socializare, depresie etc.
Sentimentul de singuratate nu inseamna neaparat sa fii singur. De exemplu, o persoana care pleaca sa lucreze intr-o tara straina s-ar putea sa se simt singura, desi va fi incojurata de alti colegi.
Da, exista mai multe tipuri de singuratate, trei dintre ele fiind mai comune.
Singuratatea emotionala apare atunci cand o persoana experimenteaza tristetea, goliciune pentru ca ii lipseste conexiunea emotionala cu cei dragi, asta inseamna ca nu poate impartasi experientele cu apropiatii. Unei astfel de persoane ii va fi greu sa se apropie de ceilalti.
Alte cauze ale singuratatii emotionale pot include absenta unui partener sau a unui prieten foarte apropiat, pierderea unei legaturi puternice cu cineva apropiat.
Conexiunea emotionala cu o alta persoana apare atunci cand sunt impartasite momente si ganduri personale. Fara aceasta conexiunea, se poate instala singuratatea emotionala.
In singuratatea sociala lipseste acea legatura cu persoanele cu care va identificati. Nu va simtiti confortabil, simtiti ca va lipsesc prietenii, ca acestia nu sunt disponibili sau va percepeti ca fiind diferiti de majoritate. Puteti simti nevoia de retragere sociala, reducand contactul cu ceilalti. Daca nu exista o persoana cu care sa va intalniti si alaturi de care sa faceti lucruri care va fac placere, acest lucru poate intari sentimentul de lipsa de apartenenta.
Singuratatea existentiala se refera la absenta sensului. Va simtiti pierduti, lipseste sensul vietii, nu sunteti siguri de ceea ce conteaza in viata. In singuratatea existentiala lipseste ancora, persoana isi cauta mereu rolul in viata, se simte singura, iar constientizarea acestor aspecte o sperie.
Pandemia COVID-19 a dus la distantarea fizica pentru a minimiza raspandirea infectiei. Din pacate, acest lucru a creat distantare si izolare sociale. Potrivit PubMed, persoanele tinere supuse izolarii sociale pot prezenta niveluri mai ridicate de cortizol, aspect ce poate provoca o crestere a IMC-ului (indice de masa corporala). Izolarea sociala poate duce, de asemenea, la un stil de viata sedentar si la urmari negative asociate sanatatii.
Izolarea sociala este diferita de singuratate, fiind o masura obiectiva de limitare a numarului de contacte pe care oamenii le au. Este vorba, mai exact, despre numarul de relații pe care le avem si numarul de persoane cu care interactionam in mod regulat. Unii oameni aleg sa interactioneze cu un numar mic de persoane, altele si-ar dori poate sa aiba mai multi prieteni, insa au dificultati in acest sens.
O persoana care petrece mai mult timp singura nu este acelasi lucru cu o persoana care se izoleaza. In timp ce primul aspect poate fi o alegere activa - atunci cand vrem sa ne deconectam, sa ne odihnim, sa ne incarcam bateriile, sa petrecem timp cu noi, izolarea sociala inseamna a nu intra foarte des in contact cu alte persoane, acest lucru nefiind neaparat o alegere. Si sa nu uitam ca singuratatea nu este acelasi lucru cu a fi singur.
Singuratatea poate avea efecte negative atat asupra sanatatii fizice cat si pshice, printre care:
De asemenea, adultii care se confrunta cu singuratatea fac mai putina miscare, au o dieta cu un continut mai mare de grasimi, nu se odihnesc cum trebuie, sunt mai obositi in timpul zilei, fiind mai predispusi la imbatranire prematura.
Singuratatea poate fi depasita, desi este nevoie de efort constient. Luati in considerare activitatile de voluntariat, de exemplu, o oportunitate excelenta de a cunoaste oameni noi, de a cultiva prietenii si de a interactiona.
Incercati sa va concentrati pe ganduri si atitudini pozitive in relatiile sociale si pe dezvoltarea unor relatii de calitate. Este important sa impartasiti atitudini, interese si valori similare cu persoanele alaturi de care va petreceti timpul.
Nu va asteptati ca lucrurile sa se schimbe peste noapte, insa este important sa faceti pasi marunti, construind conexiuni. Pe termen lung, singuratatea are repercusiuni fizice si mintale. Puteti merge la cluburile de carte, la tururile ghidate, puteti incerca sa dansati alaturi de o comunitate sau orice altceva va face placere si implica un grup de oameni.
Este important sa creati noi conexiuni, dar si sa le si imbunatatiti pe cele deja existente. Este important ca in viata dumneavoastra sa existe cineva de incredere cu care sa puteti discuta, fie ca este vorba despre cineva apropiat sau un terapeut.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, conexiunea sociala poate proteja sanatatea pe tot parcursul vietii. Conexiunea sociala poate reduce inflamatia, reducand riscul unor probleme de sanatate, contribuind la mentinerea sanatatii mintale, prevenind decesul prematur. De asemenea, conexiunea sociala contribuie la cresterea sanatoasa si sigura a comunitatilor.
In schimb, singuratatea si izolarea sociala cresc riscul de accident vascular cerebral, boli de inima, diabet, declin cognitiv si deces prematur. Singuratatea poate duce, de asemenea, la anxietate si ganduri de autovatamare sau suicid.
Nevoile sociale se schimba de-a lungul vietii. In tinerete tindem sa ne bazam mai mult pe prietenii si pe numarul de prieteni, dar in acelasi timp avem nevoie de spatiu si flexibilitate. Pe masura ce inaintam in viata, timpul petrecut cu prietenii incepe sa se reduca, locul fiind luat de alte prioritati. De asemenea, calitatea prieteniilor primeaza pe masura ce ne maturizam, asa ca nu trebuie sa va simtiti vinovati daca aveti unul sau doi prieteni care va sunt apropiati si confidenti.
Surse:
https://www.verywellmind.com/loneliness-causes-effects-and-treatments-2795749
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10121112/
https://www.cdc.gov/social-connectedness/risk-factors/index.html
https://ipractice.com/symptoms/loneliness/types-of-loneliness/
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/loneliness-vs-isolation-which-one-is-worse
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2026,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook