
Steatoza hepatica este o afectiune cunoscuta si sub denumirea de „ficat gras”. Steatoza hepatica apare atunci cand grasimea se acumuleaza in tesutul ficatului.
Ce este steatoza hepatica?
Ficatul este al doilea organ ca marime din corp. Ficatul ajuta la procesarea nutrientilor din alimente si bauturi si filtreaza substantele nocive din sange.
Steatoza hepatica este o afectiune a ficatului determinata cel mai des de un stil de viata nesanatos. Cu toate ca exista mai multe vicii si obiceiuri care pot afecta sanatatea ficatului, steatoza hepatica este cauzata de acumularea de grasime in exces la nivelul tesutului hepatic.
O cantitate prea mare de grasime acumulata in ficat poate provoca inflamarea ficatului, care poate afecta functionarea corecta a acestui organ si care poate duce la cicatrizarea tesutului hepatic. In cazurile severe, aceasta cicatrizare poate provoca insuficienta hepatica.
Daca este cauzata de consumul excesiv de alcool, afectiunea este cunoscuta sub numele de steatoza hepatica alcoolica. In schimb, daca nu este provocata de consumul excesiv de alcool, afectiunea este denumita boala hepatica steatozica asociata disfunctiei metabolice.
Din fericire, steatoza hepatica poate fi reversibila, prin modificarea alimentatiei si cu ajutorul exercitiilor fizice.
Tipuri de steatoza hepatica si cauzele lor
Steatoza hepatica este o afectiune a ficatului, denumita si ficat gras, si reprezinta acumularea in exces a grasimilor in ficat, acestea ajungand sa reprezinte peste 5-10% din greutatea sa. Steatoza hepatica poate fi de trei feluri: steatoza hepatica alcoolica, boala hepatica steatozica asociata disfunctiei metabolice si steatoza hepatica in sarcina, aceasta din urma fiind, insa, foarte rar intalnita. Merita mentionat ca exista mai multi factori care pot afecta ficatul, in afara de acumularea grasimii.
Steatoza hepatica alcoolica
In cazul steatozei hepatice de cauza alcoolica, afectiunea se declanseaza pe fondul consumului excesiv de alcool.
Boala hepatica steatozica asociata disfunctiei metabolice
In ce priveste ficatul gras non-alcoolic, nu se cunosc inca exact cauzele care duc la acumularea de grasimi in tesutul hepatic. Totusi, aceasta afectiune apare cel mai frecvent la persoanele care sufera de:
-
diabet;
-
prediabet, cu o glicemie cuprinsa intre 100 si 125 mg;
-
obezitate, cand greutatea corporala este cu 25% mai mare decat ar fi normal;
-
nivel ridicat de colesterol;
-
nivel crescut al trigliceridelor;
-
hipertensiune arteriala;
-
HIV;
-
tulburari metabolice precum boala Wilson, galactozemia, intoleranta ereditara la fructoza, boala Refsum, tirozinemie, boala Christian-Weber;
-
tulburari de depunere a glicogenului, abetalipoproteinemie si hipobetalipoproteinemie, homocisteinurie si deficienta sistemica de carnitina;
-
sindromul ovarelor polichistice;
-
hepatita B si hepatita C.
Steatoza hepatica in sarcina
Foarte rar, steatoza hepatica poate aparea si in sarcina. Este o complicatie rara, dar grava a sarcinii. Cauza exacta este necunoscuta, desi factorii genetici pot fi unul dintre motive.
De obicei, atunci cand apare, afectiunea se dezvolta in trimestrul trei de sarcina. Daca nu este tratata, poate provoca probleme grave atat mamei, cat si copilului.
De regula, in aceste cazuri se impune nasterea cat mai rapida a bebelusului. Sanatatea ficatului mamei poate reveni la normal dupa cateva saptamani de la nastere.
Semne si simptome
Simptomele steatozei hepatice sunt mai greu de depistat deoarece nu-si fac simtita prezenta in stadiile incipiente ale afectiunii, iar cand acestea apar, boala se afla deja intr-un stadiu avansat. Primele semne care cer o investigatie mai amanuntita sunt oboseala extrema, durerea abdominala, slabiciunea, pierderea apetitului, scaderea in greutate si greata.
Diagnosticul de steatoza hepatica
Diagnosticarea acestei afectiuni se poate face prin urmatoarele proceduri de investigatie:
-
Discutia cu pacientul si examenul clinic
In acest fel, doctorul poate afla informatii despre istoricul medical al pacientului (pacient care poate fi diabetic, dislipidemic, suferind de hepatita postnecrotica cu virus hepatitic B sau C, boala Wilson sau in cazul femeilor putand fi vorba despre un istoric de sarcina).
De asemenea, prin calcularea indicelui de masa corporala si a circumferintei abdominale, medicul isi poate forma o idee despre ce obiceiuri alimentare are pacientul. Prin palpare, poate determina inclusiv dimensiunea fizica a ficatului.
Testele de laborator pot prezenta eventualele modificari ale transaminazelor, glicemiei, bilirubinei, fosfatazei alcaline, profilului lipidic si gamaglutamiltranspeptidazei. Acestea pot fi detectate prin recoltarea si testarea unei probe de sange.
Printre examenele imagistice care pot ajuta la diagnosticarea steatozei hepatice se numara ecografia abdominala, tomografia computerizata (CT) si rezonanta mangnetica nucleara (RMN). Aceste investigatii vor determina dimensiunea ficatului si structura sa modificata de depunerea grasimilor in tesutul hepatic. De asemenea, se poate detecta splenomegalia (splina marita), care insoteste uneori aceasta afectiune, si gradul de fibroza hepatica.
In cazuri mai grave poate fi nevoie de examene invazive, precum biopsia. Aceasta procedura presupune prelevarea de tesut hepatic prin intermediul unui ac introdus sub piele.
Tratament si dieta
Nu exista un tratament universal pentru toti pacientii, dar in anumite cazuri medicul poate recomanda terapii pentru obezitate/diabet sau alte medicamente, in functie de stadiu.
De asemenea, exista cateva sfaturi pentru sanatatea ficatului pe care le puteti urma.
In primul rand, se impune intreruperea consumului de alcool si adoptarea unui regim alimentar adecvat, bazat pe fructe, legume, cereale integrale, carne slaba si rareori lactate degresate. Se recomanda eliminarea din alimentatie a grasimilor, zaharurilor, a sucurilor din comert, a carbohidratilor, a prajelilor, a produselor procesate sau semiprocesate, categorie din care fac parte mezelurile, dar si a produselor de patiserie, a pastelor fainoase si a produselor de tip fast-food.
Pe langa dieta, se recomanda minimum 30-40 de minute de activitate fizica in fiecare zi.
Posibilele complicatii ale steatozei hepatice
Steatoza hepatica este o afectiune reversibila, cu atat mai mult cu cat celulele hepatice au capacitatea de a se regenera. Cu toate acestea, in cazul in care nu se intervine la timp, aceasta poate degenera in urmatoarele afectiuni:
-
complicatii precum inflamatia, necroza si regenerarea nodulara, care au ca efect cresterea in dimensiuni a ficatului si dereglarea modului de functionare a intregului organism;
-
ciroza hepatica;
-
carcinom hepatic;
-
edem;
-
ascita (caracterizata prin acumularea de lichid in cavitatea peritoneala);
-
icter (afectiune care se manifesta prin ingalbenirea pielii si a ochilor).
Prevenire
Pentru a preveni steatoza hepatica si potentialele complicatii ale acesteia, este important sa urmati un stil de viata sanatos. Mai exact, este recomandat sa:
-
limitati sau evitati consumul de alcool;
-
mentineti o greutate corporala sanatoasa;
-
limitati consumul de zahar, bauturi indulcite, carbohidrati rafinati, prajeli si alimente ultraprocesate;
-
luati masuri pentru a va tine sub control nivelul zaharului din sange, al trigliceridelor si al colesterolului;
-
urmati planul de tratament recomandat pentru diabet, daca ati fost diagnosticat cu aceasta afectiune;
-
faceti cel putin 30 de minute de exercitii fizice in fiecare zi.
Urmarea acestor sfaturi va poate ajuta, de asemenea, sa va imbunatatiti starea generala de sanatate.
Referinte: