Adenopatia submandibulara reprezinta cresterea in dimensiuni sau modificarea caracteristicilor ganglionilor limfatici situati sub mandibula. Poate fi observata ca un mic nodul sau o umflatura sub maxilar, dureroasa ori nedureroasa, mobila sau mai putin mobila.
Cel mai frecvent adenopatia submandibulara apare ca raspuns la o infectie dentara, orala sau faringiana, insa persistenta adenopatiei necesita evaluarea altor posibile cauze, cum ar spre exemplu boli sistemice si afectiuni neoplazice.
Ce este adenopatia submandibulara si de ce apare?
Prin adenopatie intelegem practic modificarea patologica a unui ganglion limfatic, manifestata prin cresterea dimensiunilor si, uneori, prin schimbarea consistentei sau structurii sale.
Ganglionii submandibulari apartin nivelului cervical Ib si sunt situati in triunghiul submandibular, sub corpul mandibulei, in apropierea glandei salivare submandibulare. In literatura anatomica sunt descrisi, in general, aproximativ 3–6 ganglioni in aceasta regiune.
Ei colecteaza limfa provenita din teritorii precum obrajii, buzele, cavitatea bucala, anumite regiuni ale limbii si structurile din vecinatate. Din acest motiv, o infectie dentara sau orala poate determina rapid reactia lor, cu adenopatie submandibulara asociata.
Cum apare adenopatia submandibulara reactiva?
Cand intr-un teritoriu drenat de acesti ganglioni apare o infectie sau inflamatie, antigenele si celulele sistemului imun ajung in ganglion. Limfocitele si alte celule imunitare se activeaza si prolifereaza, producand hiperplazie ganglionara reactiva.
Ganglionul devine mai mare si poate fi sensibil sau dureros. Aceasta este situatia intalnita frecvent in infectiile dentare, amigdalite sau faringite.
Cum apare adenopatia submandibulara prin infectia ganglionului?
Uneori microorganismele ajung in ganglion si asa-zisa limfadenita acuta. Ganglionul poate deveni foarte dureros, iar tegumentul de deasupra poate fi rosu si cald. In formele supurative se poate acumula puroi, cu formarea unui abces ganglionar.
Cum apare adenopatia submandibulara maligna?
Celulele maligne pot ajunge la ganglion prin vasele limfatice si pot forma metastaze. Alteori, procesul malign incepe chiar in sistemul limfatic, cum se intampla in limfoame.
Ganglionii maligni tind sa ridice suspiciuni atunci cand sunt nedurerosi, duri, fixati, progresiv mariti, pe o singura parte (unilaterali) sau persistenti, desi examenul clinic nu stabileste singur diagnosticul.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru adenopatia submandibulara?
De obicei, adenopatia submandibulara acuta are cauze infectioase. Pe de alta parte, contextul clinic, durata si caracteristicile ganglionului ajuta medicul sa stabileasca investigatiile necesare.
Infectiile dentare si ale cavitatii bucale
Patologia dentara reprezinta o cauza locala importanta pentru adenopatia submandibulara. Infectiile molarilor mandibulari, abcesele dentare si inflamatiile gingivale asociaza in deosebit de multe cazuri adenopatie submandibulara. Printre cauzele frecvente regasim:
- abcesele dentare;
- gingivita si infectiile parodontale;
- infectiile cavitatii bucale;
- faringita;
- amigdalita.
Ganglionii reactivi sunt frecvent mobili si sensibili la palpare si apar in apropierea focarului inflamator.
Limfadenita bacteriana acuta
Printre microorganismele implicate se afla bacteriile piogene, in special Staphylococcus aureus si Streptococcus pyogenes. Adenopatia submandibulara unilaterala, dureroasa, asociata cu febra si semne inflamatorii locale poate sugera o asemenea etiologie.
Infectiile bacteriene specifice
Boala zgarieturii de pisica, produsa de Bartonella henselae, poate determina adenopatii cervicale sau adenopatie submandibulara, in functie de locul prin care bacteria a patruns in organism. Si sifilisul, determinat de Treponema pallidum, poate fi asociat cu limfadenopatie.
Infectiile virale
Infectiile virale tind sa produca adenopatii in mai multe regiuni si uneori bilateral. Virusul Epstein-Barr – EBV – si citomegalovirusul – CMV – sunt cauze cunoscute de sindrom mononucleozic, cu febra si adenopatii cervical, inclusiv adenopatie submandibulara.
Adenopatia poate aparea si in infectia cu HIV, inclusiv in perioada infectiei acute sau sub forma limfadenopatiei generalizate persistente. Adenovirusurile, virusurile herpetice si alte infectii virale pot determina, de asemenea, reactii ganglionare.
Tuberculoza si micobacteriile netuberculoase
Mycobacterium tuberculosis poate produce limfadenita cervicala tuberculoasa, cunoscuta traditional drept scrofuloza. Ganglionii pot deveni grupati, iar in evolutie pot aparea necroza si fistulizare.
Micobacteriile netuberculoase, inclusiv complexul Mycobacterium avium, sunt intalnite mai ales la copii. Pot determina adenopatie submandibulara sau cervicala anterioara, uneori cu o coloratie violacee caracteristica a pielii.
Afectiunile neoplazice
Suspiciunea oncologica devine mai importanta la adultii de peste 40 de ani si in prezenta factorilor de risc, mai ales cand adenopatia submandibulara persista, creste progresiv si este dura, fixa sau nedureroasa. Cauzele hematologice includ limfomul Hodgkin, limfoamele non-Hodgkin si leucemiile.
Ganglionii submandibulari pot fi afectati si metastatic de carcinoame scuamoase ale capului si gatului. Tumorile primare pot proveni din planseul bucal, limba, buze si alte structuri ale tractului aerodigestiv superior. Mai rar, adenopatiile cervicale, inclusiv adenopatia submandibulara, pot fi asociate cu metastaze provenite din alte organe.
Bolile autoimune si reactiile medicamentoase
Hiperplazia ganglionara reactiva poate aparea si in boli sistemice, printre care:
- lupusul eritematos sistemic;
- sarcoidoza;
- artrita idiopatica juvenila.
Anumite medicamente sunt asociate cu limfadenopatie, inclusiv adenopatie submandibulara, in cadrul unor reactii de hipersensibilitate. Printre acestea se afla fenitoina, allopurinolul, carbamazepina, unele peniciline, cefalosporine si sulfonamide.
Materialele utilizate in procedurile dentare sau ortodontice pot produce, mai rar, reactii de hipersensibilitate intarziata, cu inflamatie regionala care poate semana clinic cu adenopatia.
Adenopatia submandibulara versus afectarea glandei submandibulare
Ganglionii sunt situati in imediata vecinatate a glandei salivare submandibulare, astfel incat o umflatura din aceasta regiune ar putea interesa, de fapt, glanda si nu ganglionii limfatici. Astfel, diagnosticul diferential va fi necesar sa includa afectiuni ale glandei salivare submandibulare:
- sialadenita: inflamatia sau infectia glandei salivare;
- sialolitiaza: formarea unui calcul care blocheaza canalul Wharton si produce caracteristic durere si umflare accentuate in timpul meselor;
- sialadenoza: marire bilaterala, nedureroasa si neinflamatorie a glandelor, asociata uneori cu diabet, tulburari de alimentatie sau consum cronic de alcool;
- tumorile glandelor salivare: benigne, precum adenomul pleomorf, sau maligne, precum carcinomul adenoid chistic si carcinomul mucoepidermoid.
Examenul clinic si investigatiile imagistice stabilesc daca formatiunea este de fapt un ganglion sau glanda salivara.
Ce investigatii sunt necesare in caz de adenopatie submandibulara?
Evaluarea in caz de adenopatie submandibulara incepe cu istoricul medical si examinarea atenta a cavitatii bucale, dintilor, amigdalelor, limbii, pielii si regiunii cervicale. Medicul verifica dimensiunea, consistenta, mobilitatea si sensibilitatea ganglionului si cauta alte adenopatii.
In functie de situatie, investigatiile pot include:
- hemoleucograma completa cu formula leucocitara si frotiu periferic: poate evidentia leucocitoza, limfocite atipice, citopenii sau celule hematologice anormale;
- VSH si proteina C reactiva: pentru evaluarea raspunsului inflamator;
- teste infectioase tintite: pentru EBV, CMV, Bartonella henselae, toxoplasmoza sau alte infectii sugerate de context;
- testare pentru tuberculoza: test cutanat la tuberculina sau IGRA, atunci cand exista suspiciune;
- ecografie cervicala cu Doppler: permite evaluarea dimensiunii si formei ganglionului, hilului gras, vascularizatiei, necrozei sau calcificarilor si examinarea glandei submandibulare;
- CT cervical cu substanta de contrast: indicat in special la adult cand adenopatia este persistenta sau suspecta, pentru evaluarea structurilor profunde si cautarea unei eventuale tumori primare;
- RMN: util cand exista suspiciune de tumora a tesuturilor moi, limbii, glandelor salivare sau extensie perineurala;
- punctie aspirativa cu ac fin sau biopsie cu ac gros: pentru obtinerea de material celular sau tisular atunci cand natura adenopatiei trebuie clarificata;
- biopsie ganglionara excizionala: permite examinarea intregii arhitecturi ganglionare si este deosebit de importanta cand exista suspiciune de limfom sau cand probele anterioare nu stabilesc diagnosticul.
Un ganglion rotund, cu pierderea hilului gras, necroza, calcificari sau vascularizatie periferica anormala ridica suspiciuni imagistice. Niciuna dintre aceste caracteristici nu stabileste insa, de una singura, daca adenopatia submandibulara este potential maligna sau nu.
Cand se recomanda consultul medical in caz de adenopatie submandibulara?
Adenopatia submandibulara trebuie evaluata medical atunci cand nu exista o explicatie evidenta, persista sau prezinta caracteristici neobisnuite. Evaluarea de urgenta este necesara daca apar:
- dificultati de respiratie sau inghitire;
- imposibilitatea deschiderii normale a gurii (trismus);
- voce infundata, modificata;
- imposibilitatea controlarii salivei;
- umflarea rapida a planseului bucal;
- ridicarea sau reducerea mobilitatii limbii.
Aceste manifestari pot indica extinderea unei infectii in spatiile profunde cervicale, inclusiv angina Ludwig, care poate compromite caile respiratorii.
Consultul programat la medic este indicat daca ganglionul persista peste 3–4 saptamani, continua sa creasca, devine dur sau fix, este nedureros si unilateral fara o cauza infectioasa evidenta ori daca mai multi ganglioni par uniti intre ei.
Febra inexplicabila, transpiratiile nocturne, scaderea involuntara in greutate si oboseala persistenta necesita, de asemenea, evaluare.
La adultii de peste 40 de ani, mai ales in prezenta unui istoric important de fumat sau consum de alcool, o adenopatie cervicala persistenta, inclusiv adenopatia submandibulara, necesita investigatii prompte.
Intrebari frecvente:
La ce medic sa merg pentru ganglioni?
Evaluarea o vom incepe de obicei la medicul de familie. Pentru adenopatia submandibulara sunt frecvent implicati medicul ORL si medicul stomatolog, in functie de cauza suspectata. Daca exista elemente neobisnuite, se pot solicita ulterior evaluari hematologice, infectioase sau oncologice.
Cat dureaza pana se retrage un ganglion inflamat?
Adenopatia submandibulara reactiva asociata unei infectii poate incepe sa scada dupa controlul acesteia, insa revenirea completa la dimensiunea initiala poate necesita cateva saptamani. Persistenta peste 3–4 saptamani, cresterea progresiva sau aparitia unor caracteristici suspecte justifica reevaluarea medicala.
Bibliografie:
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5406809/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4400690/
https://www.aafp.org/afp/1998/1015/p1313
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK513250/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482354/
https://drbarrietan.com/condition-treatment/submandibular-lesion/