Ce este edemul papilar? Cauze, factori de risc si remedii

Edemul papilar este o inflamatie a ambelor discuri optice ale ochilor, cauzata de presiunea intracraniana crescuta (hipertensiune intracraniana). Lichidul cefalorahidian (LCR) este eliberat in mod constant si apoi resorbit, iar nivelurile normale ale acestuia ajuta la protejarea creierului de traume.

Discul optic, sau capul nervului optic, este locul in care nervul optic patrunde in ochi. Nervul optic este cel care transporta imaginile vazute de ochi catre creier.

Hipertensiunea intracraniana provoaca de obicei edem papilar bilateral (umflarea ambelor discuri optice). Umflarea discului optic la un singur ochi (unilateral) nu este de obicei rezultatul hipertensiunii intracraniene.

Edemul papilar poate fi considerat o urgenta medicala, deoarece hipertensiunea intracraniana poate fi o problema grava, care poate chiar sa puna viata in pericol.

Edem papilar – incidenta

Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta edem papilar decat barbatii. De obicei, persoanele afectate de edem papilar au intre 20 si 44 de ani si se confrunta cu supraponderalitate (au indicele de masa corporala mai mare de 25) sau cu obezitate (au IMC mai mare de 30). Incidenta edemului papilar in acest grup este de 13 la 100.000 de indivizi.

Edem papilar – generalitati

Edemul papilar este cauzat de umflarea discurilor optice, in urma presiunii crescute din interiorul craniului. Poate avea o serie de cauze, cum ar fi o tumora, o hemoragie si meningita.

Alte afectiuni provoaca umflarea nervului optic fara sa existe presiune in interiorul creierului. Cu toate acestea, edemul papilar nu poate aparea fara sa existe presiune intracraniana ridicata.

Afectiunea apare de obicei la ambii ochi si este simetrica, cu toate ca poate aparea si la un singur ochi. Are o varietate de cauze si poate afecta pe oricine, indiferent de sex, varsta si etnie.

Edem papilar – cauze

Lichidul cefalorahidian (LCR) inconjoara creierul si nervul optic, ajutandu-le sa functioneze corect si protejandu-le de orice daune care pot aparea in urma miscarilor bruste.

Edemul papilar apare atunci cand exista o presiune crescuta asupra nervului optic din creier si lichid cefalorahidian acumulat. Aceasta presiune face ca nervul optic sa se umfle pe masura ce intra in globul ocular, in dreptul discului optic.

Exista unele afectiuni medicale grave care pot determina dezvoltarea acestei presiuni crescute, cum ar fi:

• traumatismul cranian;
• inflamatia creierului sau a tesutului inconjurator;
• hipertensiunea arteriala severa, pe care medicii o numesc criza hipertensiva;
• infectia la nivelul creierului;
• tumoare pe creier;
• hemoragie intracraniana;
• anomalii ale craniului;
• hidrocefalia;
• hipertensiunea intracraniana idiopatica;
• leziuni ale maduvei spinarii.

Hipertensiunea intracraniana idiopatica (HII) descrie o afectiune rara, in care organismul produce prea mult LCR sau nu il dreneaza corespunzator. Acest exces de LCR duce la cresterea presiunii in creier. Simptomele hipertensiunii intracraniene idiopatice sunt de obicei durerile de cap, problemele de vedere si tiuitul in urechi.

Cauza exacta a acestei afectiuni este inca neclara si pare sa nu aiba legatura cu nicio boala sau leziune a creierului.

Hipertensiunea intracraniana idiopatica afecteaza de obicei femeile tinere care se confrunta cu obezitate. Anumite medicamente, cum ar fi litiul, antibioticele si corticosteroizii, sunt, de asemenea, cauze posibile.

Simptome de edem papilar

Unele persoane cu edem papilar nu dezvolta simptome, in timp ce altele se confrunta cu:

• dureri de cap: durerile de cap cauzate de edem papilar se pot agrava dimineata si atunci cand persoana afectata sta intinsa;
• tulburari vizuale tranzitorii: aceste evenimente dureaza aproximativ 5-15 secunde, timp in care vederea devine incetosata sau se intuneca. Aceste evenimente apar de obicei atunci cand va schimbati postura corporala. Aceste probleme pot aparea la ambii ochi (bilaterale) sau la un singur ochi (unilaterale).
• vedere dubla (diplopie): acest simptom poate aparea daca hipertensiunea intracraniana duce la o paralizie a nervilor cranieni care controleaza muschii ochiului;
• greata si varsaturi;
• simptome neurologice: aici pot fi incluse problemele de miscare sau gandire.

Pierderea vederii se agraveaza pe masura ce starea progreseaza.

Diagnosticul de edem papilar

Initial, medicul care suspecteaza ca o persoana poate avea edem papilar va efectua o examinare completa a ochilor. Medicii folosesc de obicei un oftalmoscop, care este un instrument asemanator unui stilou, cu o lumina in varf. Cu ajutorul oftalmoscopului, medicul inspecteaza partea din spate a ochiului, prin pupila. Specialistul poate folosi picaturi pentru a dilata pupila si pentru a facilita examinarea. Aspectul ochiului joaca un rol-cheie in diagnosticul de edem papilar.

Medicul va evalua discul optic, pentru a incerca sa descopere orice anomalie, cum ar fi deplasarea discului optic sau un aspect anormal. Aceste modificari pot indica faptul ca nervul optic este umflat.

Testele, cum ar fi evaluarea acuitatii vizuale, pot dezvalui, de asemenea, modificari ale vederii culorilor, pierderea vederii sau vederea dubla.

Daca medicul detecteaza semne de edem papilar, va propune efectuarea unor scanari imagistice ale creierului, cum ar fi rezonanta magnetica (RMN) sau tomografia cumputerizata (CT).

De asemenea, pot fi necesare analize de sange si prelevarea unei probe de lichid cefalorahidian din canalul spinal.

In toate cazurile, este vital sa se determine motivele pentru care a crescut presiunea intracraniana care afecteaza creierul.

Tratament edem papilar

Medicul poate efectua o punctie lombara pentru a drena lichidul suplimentar din creier si pentru a reduce inflamatia. De asemenea, specialistul ar putea prescrie un medicament numit acetazolamida, pentru a mentine presiunea la un nivel normal.

Daca edemul papilar este cauzat de supraponderalitate sau obezitate, medicul ar putea recomanda un program de slabire, precum si un diuretic, care poate ajuta la reducerea presiunii din interiorul creierului.

Medicul ar putea prescrie medicamente care sa reduca umflarea si inflamatia. Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, dexametazona si hidrocortizonul, pot fi utilizati pentru a reduce inflamatia din interiorul creierului. Aceste medicamente pot fi injectate sau administrate pe cale orala.

In schimb, daca hipertensiunea arteriala cauzeaza edem papilar, medicul poate prescrie medicamente pentru a mentine tensiunea arteriala sub control. Printre medicamentele care trateaza hipertensiunea arteriala se numara:

• diureticele: bumetanida si clorotiazida;
• beta-blocantele: atenolol si esmilol;
• inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA): captopril si moexipril.

In cazul in care edemul papilar este cauzat de o tumora pe creier, medicul poate recomanda o interventie chirurgicala de indepartare a unei parti sau a intregii tumori, mai ales daca tumora este canceroasa. Radioterapia sau chimioterapia pot contribui, de asemenea, la micsorarea tumorii si la reducerea umflarii.

Daca edemul papilar este provocat de o infectie, cea mai buna metoda de tratare a acesteia este cu antibiotice. Medicamentele care combat infectiile difera in functie de tipul de bacterie care provoaca afectiunea. Daca edemul papilat este cauzat de un abces, specialistul poate prescrie o combinatie de antibiotice pentru a trata o posibila infectie, dar si drenajul pentru a elimina puroiul sau lichidul infectat din creier.

Daca persoana afectata a suferit un traumatism major la nivelul capului, medicul va incerca sa reduca presiunea si inflamatia. Acest lucru poate implica drenarea lichidului cefalorahidian din cap si indepartarea unei mici bucati din craniu pentru a reduce presiunea.

Posibile complicatii ale edemului papilar

In cazul in care cauza de baza a presiunii intracraniene ridicate nu este abordata medical, problema poate produce complicatii. Nervii optici sunt sensibili la presiunea ridicata, iar cresterea sustinuta a presiunii poate provoca leziuni ale nervilor.

Exista, de asemenea, riscul de infectie sau de formare a tesutului cicatricial in urma interventiilor chirurgicale, care pot interfera cu rezultatele tratamentului. Medicii pot folosi punctia pentru a drena lichidul cefalorahidian si pentru a reduce presiunea, dar aceasta poate deveni mai putin eficienta.

Referinte:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24445-papilledema

https://www.medicalnewstoday.com/articles/320868

https://www.healthline.com/health/papilledema