Vaccinarea este o metoda simpla, sigura si eficienta de prevenire a anumitor boli infectioase. Stimuleaza sistemul imunitar sa dezvolte un raspuns imun specific si o memorie imunologica impotriva anumitor agenti infectiosi. Vaccinurile „antreneaza” practic sistemul imunitar sa creeze anticorpi, la fel ca atunci cand este expus la boala. Pentru ca vaccinurile contin germeni ucisi sau atenuati, ele nu cauzeaza aparitia bolilor. Unele vaccinuri se administreaza in doza unica, iar altele necesita un rapel. Acesta are rol important in consolidarea imunizarii.
In Romania, vaccinurile din calendarul national de vaccinare sunt gratuite pentru copii si sunt stabilite conform legislatiei in vigoare. Acestea sunt administrate de la 0 la 14 ani.
Schema vaccinurilor din calendarul national de vaccinare din Romania
- In primele 24 de ore de la nastere, cat timp copilul se afla in maternitate, se va administra vaccinul antihepatitei B (Hep B), iar apoi, tot in primele zile de viata, in intervalul cuprins intre primele 2 si 7 zile, tot la maternitate, nou-nascutul va primi vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG).
- La varsta de 2 luni, bebelusul va primi, in cabinetul medicului de famile, doua vaccinuri: vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-Hepatitei B (DTPa-VPI-HiB-Hep.B) si vaccinul pneumococic conjugat, schema care se va realiza ca rapel si la 4 si la 11 luni.
- La implinirea varstei de 1 an, tot medicul de familie va administra copilului vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), care presupune un rapel la varsta de 5 ani.
- La 6 si la 14 ani va fi efectuat vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic (DTPa-VPI), numit si vaccinul tetravalent.
Vaccinul de la varsta de 14 ani, ce este si ce rol are
Este ultimul vaccin din schema nationala care se face copiilor. Acesta se administra in trecut in scoli, insa in prezent se administreaza la medicul de familie. Este un rapel care ofera protectie in fata unor boli grave. Vaccinul DTPa-VPI contine componente antigenice care stimuleaza raspunsul imun impotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive si poliomielitei. Compozitia exacta poate varia în funcție de vaccinul utilizat. Se administreaza intramuscular. In cazul copiilor si adolescentilor cu scheme de vaccinare incomplete sau care nu au fost vaccinati conform varstei, recuperarea vaccinarii se realizeaza conform recomandarilor medicale si schemelor de recuperare prevazute de autoritatile sanitare.
Vaccinul de 14 ani DTPa-VPI este bine studiat si utilizat pe scara larga in programele de imunizare din intreaga lume. Este considerat sigur si eficient pentru protejarea impotriva celor patru boli pentru care este destinat. Reactiile adverse sunt in general usoare si temporare, cum ar fi:
- durere si roseata la locul injectarii;
- febra usoara;
- iritabilitate si oboseala.
Vaccinul de 14 ani – protectie fata de boli grave
Asa cum mentionam, vaccinul de 14 ani este un rapel care protejeaza impotriva difteriei, poliomielitei, tetanosului si tusei convulsive. In continuare, vom discuta pe larg despre aceste boli.
1. Difteria
Este o infectie produsa de bacteria C. diphtheriae. Toxina difterica, mai degraba decat infectia bacteriana, este cea raspunzatoare de efectele severe. Toxina distruge tesuturile sanatoase si poate cauza probleme respiratorii grave si ulceratii pe piele. In trecut, foarte multi oameni mureau din cauza difteriei. In multe zone ale lumii, difteria este inca endemica: Asia, Republica Dominicana, Haiti, diverse zone din Pacificul de Sud, Orientul Mijlociu.
Exista doua tipuri de difterie – respiratorie si cutanata.
- Difteria respiratorie este cea mai intalnita si afecteaza gatul, nasul, amigdalele si laringele.
- Difteria cutanata este mai rara si presupune aparitia de iritatii, ulceratii sau plagi la nivelul pielii. Este mai frecvent intalnita in zone tropicale aglomerate.
Difteria se transmite prin aer, prin intermediul picaturilor de fluid eliminate cand stranutam sau tusim, sau prin contact cu leziunile infectate, in cazul difteriei cutanate. Infectia nu confera intotdeauna o imunitate suficient si de lunga durata, motiv pentru care vaccinarea ramane importanta pentru preventie.
Simptomele difteriei:
- durere in gat;
- oboseala sau extenuare;
- febra;
- inflamarea ganglionilor limfatici de la nivelul gatului;
- probleme respiratorii cauzate de obstructia tesuturilor din gat si din nas;
- dificultati la inghitire;
- probleme neurologice, renale sau cardiace (daca bacteria patrunde in circuitul sangvin).
2. Tetanosul
Este o boala grava a sistemului nervos, cauzata de o bacterie care produce toxine. Tetanosul cauzeaza contractii musculare, in special la nivelul maxilarului si gatului. Complicatiile grave ale tetanosului pot pune viata in pericol. Tratamentul se concentreaza pe managementul simptomelor si complicatiilor.
Datorita vaccinurilor, cazurile de tetanos sunt rare in tarile dezvoltate. Boala ramane o amenintare pentru persoanele nevaccinate.
Bacteria care cauzeaza tetanosul se numeste Clostridium tetani. Aceasta poate supravietui intr-o stare latenta in sol sau in fecale de animale. Cand patrunde intr-o rana, celulele sale se activeaza si, pe masura ce cresc si se divid, elibereaza o toxina numita tetanospasmin. Toxina ataca nervii care controleaza musculatura.
Simptomele tetanosului se inrautatesc progresiv, pe parcursul a cateva zile sau saptamani. Printre acestea se numara:
- spasme si rigiditate la nivelul maxilarului;
- tensiune la nivelul muschilor din jurul buzelor;
- spasme si rigiditate la nivelul gatului;
- dificultate la inghitire;
- musculatura abdominala rigida.
Moartea din cauza tetanosului poate fi determinata de un blocaj al cailor respiratorii in timpul spasmelor sau afectarii nervilor care controleaza respiratia, ritmul cardiac sau alte functii ale organelor.
Tetanosul este o boala care pune viata in pericol. Daca v-ati ranit cu un corp strain, daca aveti o taietura adanca, daca v-a muscat un animal sau daca rana este contaminata cu saliva, fecale sau pamant este indicat sa solicitati ajutor de specialitate. Vaccinarea impotriva tetanosului necesita doze de rapel conform schemei de vaccinare. In cazul anumitor plagi, necesitatea administrarii vaccinului si/sau a imunoglobulinei antitetanice depinde de tipul plagii si de istoricul vaccinal. Vaccinul de la 14 ani contine o componenta antitetanos.
3. Pertussis (tusea convulsiva)
Tusea convulsiva este o alta boala grava care poate fi prevenita prin administrarea vaccinului de la 14 ani. Este o boala respiratorie cauzata de un tip de bacterie numita Bordetella pertussis. Aceasta se transmite usor de la om la om, pe cale aeriana. Persoanele infectate pot transmite bacteria in special in primele 2 saptamani de la infectie.
Simptomele tusei convulsive pot fi la inceput asemanatoare cu ale racelii comune. Timp de 1-2 saptamani pot aparea nasul infundat sau care curge, febra usoara, tusea moderata. Dupa etapa de debut apar accesele de tuse. Acestea dureaza de obicei intre 1 si 6 saptamani, dar pot persista si pana la 10 saptamani. Tusea convulsiva se agraveaza pe masura ce boala progreseaza.
Tusea convulsiva poate cauza complicatii grave si uneori fatale la bebelusi si copii mici. Aproximativ 1 din 3 bebelusi mai mici de 1 an care se imbolnavesc de tuse convulsiva au nevoie de tratament in spital.
Este foarte important ca tusea convulsiva sa fie tratata rapid, inainte sa inceapa accesele de tuse. Tratamentul se bazeaza pe administrarea de antibiotice si nu trebuie administrat fara un consult la medicul pediatru. Acesta va recomanda analizele necesare pentru determinarea infectiei si pentru a administra antibioticul corect.
Vaccinurile impotriva tusei convulsive functioneaza, dar nu sunt perfecte. Persoanele vaccinate se pot imbolnavi, dar in general acestea fac forme usoare de boala.
4. Poliomielita
Vaccinul de la 14 ani protejeaza si impotriva poliomielitei, o boala virala infectioasa, foarte contagioasa, care afecteaza mai ales copiii cu varsta sub 5 ani. Virusul este transmis de la om la om mai ales prin contactul oral cu fecale contaminate sau prin picaturi de saliva eliminate prin stranut si tuse si mai putin prin apa sau mancare contaminata. Se multiplica initial in tractul gastrointestinal, iar de acolo, in cazuri rare, poate invada sistemul nervos si cauza paralizie.
In 1988, s-a adoptat la nivel international o rezolutie pentru eradicarea poliomielitei, lansandu-se Initiativa Globala de Eradicare a Poliomielitei. Cazurile de poliomielita au scazut cu 99%, de la aproximativ 350.000 in 1988, la 6 cazuri raportate in 2021. In cea mai mare parte a tarilor, poliomielita este considerata eradicata. Mentinerea unei acoperiri vaccinale ridicate este esentiala pentru prevenirea reaparitiei si raspandirii poliomielitei in randul populatiei.
Mai multe despre vaccinare: Institutul de Sanatate Publica