Pielea este cel mai mare organ al corpului si indeplineste un rol important in apararea imunologica, protectia impotriva microorganismelor si mentinerea echilibrului hidric.
Mancarimile pielii aparute dupa dus sau baie sunt frecvent asociate cu uscarea pielii si deteriorarea barierei cutanate. Mai rar, pot fi semnul unei afectiuni dermatologice sau sistemice care necesita investigatii suplimentare.
De ce apar mancari ale pielii dupa dus sau baie?
Contactul mult timp cu apa, temperaturile ridicate si produsele de curatare agresive modifica structura stratului protector al pielii.
„Apa dura, bogata in saruri de calciu si magneziu, contribuie la iritarea pielii, in special prin interactiunea cu substantele pe care le folosim pentru a ne spala corpul. Reziduurile produselor de curatare persista mai usor pe suprafata pielii, ceea ce favorizeaza uscaciunea si disconfortul si duce la mancarimi ale pielii”, ne explica dr. Ioana Scripca, medic rezident microbiologie medicala.
Totusi, mancarimile aparute dupa baie au mecanisme diferite, iar aspectul pielii si durata simptomelor constituie indicii importante pentru identificarea cauzei.
Xerosis cutis (uscaciunea excesiva a pielii)
Xeroza cutanata reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze pentru mancarimi ale pielii dupa dus.
„Stratul cornos, partea superficiala a epidermului, contine lipide protectoare, inclusiv ceramide, colesterol si acizi grasi. Acestea limiteaza pierderea apei si mentin integritatea barierei cutanate”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Apa fierbinte si agentii tensioactivi din sapunuri indeparteaza lipidele naturale, crescand pierderea transepidermica de apa (TEWL), adica evaporarea apei prin piele. Pe masura ce suprafata cutanata se usuca, terminatiile nervoase devin mai sensibile, declansand senzatia de mancarime.
Manifestarile caracteristice includ:
- senzatie de piele care strange;
- mancarimi ale pielii dupa uscarea acesteia;
- descuamare fina;
- piele aspra;
- roseata discreta;
- fisuri superficiale.
Simptomele afecteaza frecvent gambele, bratele si alte regiuni cu secretie sebacee redusa.
Pruritul acvagenic (mancarimi ale pielii declansate de contactul cu apa)
Pruritul acvagenic este o afectiune caracterizata prin mancarime intensa, furnicaturi sau senzatie de intepaturi dupa contactul pielii cu apa, fara aparitia unor leziuni cutanate vizibile. Simptomele sunt declansate de apa indiferent de temperatura, inclusiv de ploaie sau transpiratie.
Mecanismele implicate sunt complexe si includ:
- activarea terminatiilor nervoase senzitive;
- eliberarea acetilcolinei;
- activarea mastocitelor;
- modificari ale activitatii fibrinolitice cutanate;
- stimularea sistemului nervos simpatic.
„Mastocitele sunt celule imunitare care elibereaza substante implicate in inflamatie si senzatia de mancarime. Pruritul apare, de regula, in primele minute dupa contactul cu apa si persista intre 10 minute si doua ore”, adauga dr. Ioana Scripca.
Senzatia este descrisa frecvent ca arsura, intepaturi sau mancarime profunda, uneori simetrica, la nivelul membrelor si trunchiului. In pruritul acvagenic, pielea are adesea un aspect complet normal, desi senzatiile sunt intense.
Afectiunile hematologice si sistemice
Pruritul acvagenic persistent este asociat, in anumite situatii, cu boli hematologice, in special cu policitemia vera. Aceasta este o neoplazie mieloproliferativa, adica o boala a maduvei osoase caracterizata prin producerea excesiva de globule rosii.
Mancarimile pielii dupa dus apar prin mecanisme care implica activarea bazofilelor si mastocitelor, modificari ale circulatiei cutanate si eliberarea mediatorilor inflamatori. In policitemia vera, pruritul acvagenic poate preceda diagnosticul hematologic cu mai multi ani.
Alte afectiuni asociate mai rar cu mancarimi ale pielii dupa dus sau baie includ:
- sindroamele mielodisplazice;
- limfoamele cu celule T;
- hepatita cronica C;
- anumite neuropatii periferice.
Persistenta mancarimilor intense, fara leziuni cutanate evidente, justifica evaluarea medicala si efectuarea unei hemoleucograme.
Dermatita de contact si urticaria colinergica
Produsele cosmetice parfumate, conservantii si anumite ingrediente din gelurile de dus pot provoca dermatita de contact iritativa sau alergica. Aceasta se manifesta prin roseata, mancarimi ale pielii dupa dus, uscaciune si, uneori, mici vezicule.
„Urticaria colinergica este declansata de cresterea temperaturii corporale, inclusiv in timpul bailor fierbinti. Spre deosebire de pruritul acvagenic, apar mici papule urticariene (umflaturi superficiale), insotite de mancarime sau intepaturi”, adauga dr. Ioana Scripca.
De ce se accentueaza mancarimile pielii dupa dus iarna?
In sezonul rece, pielea pierde mai usor apa, iar bariera cutanata devine mai vulnerabila. Combinatia dintre aerul rece, incalzirea interioara si dusurile fierbinti explica de ce aceste mancarimi ale pielii dupa dus sunt mai intense iarna.
Umiditatea redusa a aerului
Aerul rece din exterior contine, in general, mai putini vapori de apa. In interior, incalzirea locuintelor reduce umiditatea relativa, ceea ce sustine practic evaporarea apei din epiderm. Expunerea constanta la aer uscat favorizeaza:
- deshidratarea stratului cornos;
- descuamarea;
- aparitia fisurilor microscopice;
- sensibilizarea pielii;
- mancarimea persistenta.
„Persoanele cu dermatita atopica, piele sensibila sau xeroza preexistenta sunt deosebit de vulnerabile in perioada iernii si ar trebui sa aiba mai multa grija”, adauga dr. Ioana Scripca.
Dusurile lungi si fierbinti
In timpul iernii, temperatura apei pe care o folosim pentru a face dus este mai mare, iar de obicei dusurile sunt mai lungi. Se recomanda dusuri cu apa calduta, de aproximativ 5 minute.
„Apa foarte calda indeparteaza sebumul si lipidele intercelulare, inclusiv ceramidele care mentin coeziunea celulelor epidermice. Dupa iesirea din dus, apa ramasa pe piele se evapora rapid. Bariera lipidica afectata permite pierderea suplimentara a apei din straturile superficiale, accentuand senzatia de piele uscata si tensionata”, adauga dr. Ioana Scripca.
Hipersensibilitatea terminatiilor nervoase
Uscaciunea persistenta produce microfisuri si favorizeaza inflamatia superficiala a pielii. Terminatiile nervoase responsabile de transmiterea senzatiei de mancarime devin mai reactive la stimuli precum temperatura, frecarea si contactul cu produsele cosmetice. Stergerea energica a corpului cu prosopul irita si mai mult pielea.
„Activarea mastocitelor si eliberarea unor mediatori inflamatori, inclusiv histamina, contribuie la prurit, desi in xeroza cutanata sunt implicate si mecanisme independente de histamina”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Pruritul acvagenic si urticaria colinergica in sezonul rece
Pruritul acvagenic persista si in timpul iernii, fiind uneori accentuat de uscaciunea cutanata. Urticaria colinergica este favorizata de cresterea brusca a temperaturii corpului, inclusiv prin trecerea de la frig la o baie fierbinte.
„Diferenta principala este aspectul pielii: pruritul acvagenic apare fara eruptie vizibila, in timp ce urticaria colinergica produce mici leziuni urticariene tranzitorii”, explica dr. Ioana Scripca.
Produse recomandate daca va confruntati cu mancarimi ale pielii dupa dus
Ingrijirea pielii cu tendinta la uscaciune ar trebui sa urmareasca, in primul rand, refacerea barierei lipidice si reducerea pierderilor transepidermice de apa. Produsele emoliente si hidratante trebuie aplicate imediat dupa baie, preferabil in primele trei minute, pe pielea usor umeda.
Creme, balsamuri si lotiuni hidratante
Formulele destinate pielii uscate contin ingrediente care atrag apa in epiderm, refac lipidele protectoare sau reduc evaporarea. Ingredientele care ar trebui avute in vedere includ:
- ceramide, pentru refacerea barierei cutanate;
- glicerina, pentru atragerea si mentinerea apei;
- acid hialuronic, pentru hidratarea stratului superficial;
- niacinamida (vitamina B3), pentru sustinerea barierei cutanate;
- pantenol (provitamina B5), pentru calmarea pielii iritate;
- uree 2–5%, pentru hidratarea pielii uscate;
- unt de shea, pentru efect emolient;
- dimeticona, pentru reducerea pierderilor de apa;
- vaselina cosmetica, pentru protectie ocluziva;
- squalan, pentru emolierea pielii.
„Cremele si balsamurile bogate in lipide sunt utile pentru pielea foarte uscata, in timp ce laptele de corp are o textura mai fluida, potrivita aplicarii pe suprafete extinse. Produsele cu uree in concentratii mai mari pot provoca usturime pe pielea fisurata sau inflamata”, adauga dr. Ioana Scripca.
Produse de curatare special destinate
„Pentru dus sunt recomandate gelurile fara parfum, uleiurile de spalare si produsele de curatare de tip syndet (detergenti sintetici blanzi, cu pH apropiat de cel al pielii). Acestea reduc indepartarea lipidelor protectoare si limiteaza iritatia. Se recomanda evitarea exfoliantilor agresivi, a buretilor abrazivi si a sapunurilor puternic alcaline”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Vitamine si ingrediente pentru sanatatea pielii
Vitaminele A, C, D si E participa la procesele de regenerare cutanata, protectie antioxidanta si functionare imunologica. Acizii grasi esentiali omega-3 si omega-6 contribuie la structura membranelor celulare si la mentinerea barierei epidermice.
Corectarea eventualelor deficite nutritionale sustine sanatatea pielii, dar acestea pot fi identificate doar prin analize. Daca mancarimile sunt intense, persista dupa fiecare contact cu apa sau apar fara semne vizibile de uscaciune, este recomandat consultul dermatologic.
Bibliografie:
Ishiuji Y, Coghill RC, Patel TS, Dawn A, Fountain J, Oshiro Y, Yosipovitch G. Repetitive scratching and noxious heat do not inhibit histamine-induced itch in atopic dermatitis. Br J Dermatol. 2008 Jan;158(1):78-83. doi: 10.1111/j.1365-2133.2007.08281.x. Epub 2007 Nov 6. PMID: 17986304. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17986304/
Lodén M, Buraczewska I, Edlund F. Irritation potential of bath and shower oils before and after use: a double-blind randomized study. Br J Dermatol. 2004 Jun;150(6):1142-7. doi: 10.1111/j.0007-0963.2004.05923.x. PMID: 15214901. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15214901/
Salami TA, Samuel SO, Eze KC, Irekpita E, Oziegbe E, Momoh MO. Prevalence and characteristics of aquagenic pruritus in a young African population. BMC Dermatol. 2009 Apr 17;9:4. doi: 10.1186/1471-5945-9-4. PMID: 19374742; PMCID: PMC2673209. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2673209/
Sekar CS, Srinivas CR, Jacob S. Aquagenic pruritus: beneath water "lies". Indian J Dermatol. 2011 Jul;56(4):446-7. doi: 10.4103/0019-5154.84734. PMID: 21965864; PMCID: PMC3179019. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3179019/