Claudicatie intermitenta – cauze si optiuni de tratament

In mod obisnuit, prin claudicatie intermitenta intelegem durerea care apare la nivelul muschilor scheletici ai membrelor inferioare, frecvent in timpul mersului prelungit sau exercitiilor fizice. Cu toate acestea, in practica clinica actuala, termenul face referire la un simptom caracteristic, specific, al bolii arteriale periferice.

Claudicatia intermitenta se manifesta atunci cand nu exista un aport suficient de oxigen, necesar pentru a satisface cerintele metabolice ae muschilor. Este o manifestare specifica a bolii arteriale periferice, care include stenoza aterosclerotica la nivelul arterelor membrelor inferioare. Arterele ingustate nu transporta suficient sange oxigenat.

Frecvent, fenomenul de claudicatie intermitenta apare la nivelul coapsei, soldului, feselor si la nivelul muschilor gambei. Durerea cu origine in aceste grupe musculare este indusa prin mers, activitate fizica sustinuta, si ameliorata prin odihna si repaus. Frecvent, severitatea durerii care apare in urma fenomenului de claudicatie intermitenta se coreleaza cu gradul de stenoza sau de blocare a arterelor care furnizeaza sange, respectiv nutrienti si oxigen, extremitatilor inferioare.

Diolex Naturalis este un supliment alimentar cu diosmina si hesperidina care contribuie la mentinerea unei circulatii adecvate si sustine sanatatea venelor si a capilarelor. Diosmina si Hesperidina sunt doua bioflavonoide puternice care actioneaza sinergic, efectul combinatiei fiind superior fiecarui component in parte.

Naturalis Diolex X 30 comprimate filmate

Vezi detalii

Claudicatia intermitenta este deseori intalnita la persoanele cu diabet zaharat si la fumatori, ca urmare a faptului ca reprezinta factori de risc semnificativi pentru ateroscleroza.

Claudicatie intermitenta – generalitati

Prin claudicatie intermitenta putem intelege atat simptomul bolii arteriale periferice, precum si un efect secundar al exercitiilor intense (in special cele care solicita membrele inferioare), insa in lipsa factorilor de risc pentru ateroscleroza. Ischemia musculara tranzitorie este des intalnita la sportivii de performanta care isi solicita membrele inferioare, insa acest fenomen nu poate fi considerat patologic intr-un astfel de context. Fenomenele de claudicatie intermitenta resimtite in timpul mersului obisnuit sau ca urmare a activitatilor fizice usoare pot fi considerate relativ anormale, asociindu-se cu boala arteriala periferica si ischemie musculara tranzitorie.

Ca urmare a instalarii fenomenului de claudicatie intermitenta, persoana are tendinta de a merge schiopatat, secundar intreruperii activitatii fizice. Natura intermitenta a durerii face referire, in esenta, la faptul ca disconfortul asociat dispare la scurt timp dupa ce scade necesitatea de oxigen a grupei musculare (repaus). In timpul activitatilor fizice, necesitatile metabolice ale muschilor sunt mult mai rar. O persoana se confrunta cu claudicatie intermitenta in momentul in care, din cauza ingustarii arterelor, aceste necesitati metabolice nu pot fi satisfacute corespunzator, drept urmare instalandu-se ischemia (privarea de oxigen) tranzitorie a teritoriului muscular irigat.

Claudicatie intermitenta – cauze si factori de risc

In cele mai multe cazuri, ateroscleroza este patologia de baza pentru claudicatie intermitenta si din acest motiv cauzele si factorii de risc pentru claudicatie intermitenta sunt relativi similari:

• Fumatul;
• Hipertensiunea arteriala;
• Dislipidemiile;
• Obezitatea;
• Sindromul metabolic;
• Diabetul zaharat;
• Hipercolesterolemiile si hipertrigliceridemiile;
• Hiperhomocisteinemia.

Acesti factori de risc pentru claudicatie intermitenta sunt modificabili, putand fi usor evitati. In schimb, exista si factori de risc nemodificabili, cum ar fi:

• Varsta: multe persoane cu varsta de peste 60 de ani se confrunta cu claudicatie intermitenta;
• Sexul masculin (sex ratio 2:1);
• Antecedentele familialele pozitive.

De asemenea, se observa o incidenta mai crescuta de claudicatie intermitenta la persoanele care consuma alcool, sunt expuse la radiatii, au un nivel crescut de proteina C reactiva, se confrunta cu infectii recurente, au un nivel redus de adinopectina si fibrinogen. Afectarea functiei renale, de asemenea, reprezinta un factor de risc pentru claudicatie intermitenta. La persoanele tinere, simptomul de claudicatie intermitenta este cauzat nu neaparat de boala arteriala, ci de afectiuni precum captarea arterei poplitee, mucoviscidoza, displazia fibromusculara, precum si in caz de sindroame de compresie externa (cum ar fi la ciclistii de performanta).

Fenomenul de claudicatie intermitenta apare in urma ingustarii arterelor membrelor inferioare, ca urmare a aparitiei placii de aterom. Particulele oxidate de LDL sunt consumate ce macrofage specializate care se transforma in „celule spumoase”, constituiente ale placii de aterom. Odata cu trecerea timpului, placa se mareste si are loc sinteza de factori proinflamatori, depunerea de colagen si formarea unui material fibros. Cea mai frecventa localizare a placii de aterom, cand vine vorba de boala arteriala periferica, este artera femurala superficiala, ducand la claudicatie intermitenta la nivelul gambei. Alte locatii sunt bifurcatia aortoiliaca, artera femurala comuna.

Farmacistii Catena recomanda Naturalis Diolex Gel, un remediu-tratament pentru sindromul picioarelor grele si pentru imbunatatirea circulatiei venoase. Datorita formulei sale complexe, Diolex Gel de la Naturalis amelioreaza disconfortul cauzat de circulatia venoasa deficitara, fiind de mare ajutor persoanelor care sufera de sindromul picioarelor grele.             

Naturalis Diolex Gel X 100 ml

Vezi detalii

Claudicatie intermitenta – simptome si manifestari

In caz de claudicatie intermitenta, prezentarea tipica este durerea la nivelul extremitatilor, mai ales in timpul efortului (mers, alergat), ameliorata odata cu repausul. Progresia simptomelor si bolii este graduala. Durerea asociata fenomenului de claudicatie intermitenta poate fi localizata la nivelul feselor sau piciorului inferior, gambei, soldului, in functie de locul ocluziei. Frecvent, manifestarile se asociaza tabloului simptomatologic al bolii arteriale periferice. Asadar, alaturi de fenomenul de claudicatie intermitenta, pot fi prezente si simptome de insuficienta arteriala, dupa cum urmeaza:

• Parestezii (amorteli, furnicaturi) la nivelul membrelor inferioare;
• Aparitia ulcerelor si a ranilor care se vindeca greu;
• Modificari ale culorii (paloare, cianoza);
• Tegumente lucioase si picioare reci;
• Musculatura flasca, atrofiata;
• Tensiune arteriala redusa la nivelul picioarelor (in mod normal, tensiunea arteriala ar trebui sa fie aceeasi la nivelul bratelor si gleznelor);
• Durerea resimtita se agraveaza in timpul efortului si se amelioreaza in repaus;
• Durerea resimtita are caracterul unei crampe, arsuri;
• Unghii casante, care cresc incet si sunt foarte fragile;
• Reducerea pilozitatii membrului inferior afectat.

Studiile arata ca mai mult de jumatate dintre persoanele cu claudicatie intermitenta nu au avut in vedere acest simptom, presupunand ca dificultatea de mers este o consecinta fireasca, aparuta odata cu inaintarea in varsta.

Diagnosticul de claudicatie intermitenta

Diagnosticul de claudicatie intermitenta este relativ greu de certificat, intrucat exista o serie de patologii care se pot prezenta relativ asemanator. Dincolo de faptul ca medicul specialist trebuie sa aiba in vedere istoricul medical complet al pacientului si posibilitatea expunerii la factori de risc pentru ateroscleroza (boala arteriala periferica), sunt necestare teste specifice care certifica diagnosticul. Acestea includ:

• Toleranta la efort: eficienta pentru a monitoriza tensiunea arteriala si ritmul cardiac. Testul este relevant si pentru identificarea momentului in care pacientul manifesta durerea asociata fenomenului, respectiv daca durerea dispare in repaus;
• Indicele gleznta-brat: presiunea arteriala de la nivelul gleznei ar trebui sa aiba aproximativ aceeasi valoare cu cea de la nivelul bratului. In cazul in care valoarea inregistrata este mult mai mica, poate fi ridicata suspiciunea de boala arteriala periferica;
• Ecografia Doppler: ofera informatii privitoare la anatomia si hemodinamica arteriala si are o sensibilitate de aproximativ 90% si o specificitate de peste 95%;
• Angiografia: investigatie imagistica de calitate superioara, putandu-se realiza fie prin RMN (rezonanta magnetica nucleara), fie prin CT (tomografie computerizata) sau prin substractie digitala (DSA).

Tratament claudicatie intermitenta

Tratamentul pentru claudicatie intermitenta presupune sinergia intre mai multe abordari, astfel incat rezultatul sa fie unul favorabil si pe termen lung. De asemenea, trebuie individualizat atat in functie de particularitatile biologice ale individului, cat si in functie de severitatea bolii:

• Modificarea stilului de viata: renuntarea la fumat, in primul rand, mentinerea unei greutati in limitele fiziologice, adoptarea unei diete sanatoase, practicarea de exercitii fizice regulate si evitarea sedentarismului;
• Tratament medicamentos, care vizeaza fie patologia de baza (diabet, hipercolesterolemie), fie evitarea complicatiilor (anticoagulante, pentru imbunatatirea fluxului sanguin);
• Tratament chirurgical: angioplastie cu balon, bypass, aterectomia, revascularizare ateriala, angioplastie cu stent.

Prognosticul tratamentului depinde de multi factori. Pentru cei care continua sa fumeze, avand si hipertensiune arteriala necontrolata sau hiperglicemie cronica, afectiunea poate progresa, iar in timp poate duce la ischemie, necroza si, in cele din urma, amputarea membrului afectat.

Claudicatie intermitenta – complicatii si riscuri asociate

Pe langa fumat, doi factori care afecteaza negativ prognosticul bolii includ varsta inaintata, dar si diabetul zaharat. In general, speranta de viata a persoanelor cu claudicatie intermitenta pare-se a fi mai mica decat cea a persoanelor in varsta, dar sanatoase. Motivul de baza este prezenta bolii coronariene, aproximativ 5-30% dintre persoanele diagnosticate avand o speranta de pana la 10 ani, in functie de severitatea bolii, din momentul diagnosticului. Principalele complicatii ale bolii includ:

• Lipsa rezistentei la efort;
• Vindecare deficitara si incetinita a ranilor;
• Disfunctie erectila;
• Sindromul degetului albastru;
• Infarct de miocard;
• Accident vascular cerebral.

Claudicatie intermitenta – sfaturi pentru preventie

Principala modalitate de a preveni claudicatie intermitenta este de a evita factorii de risc pentru ateroscleroza:

• Evitarea fumatului;
• Adoptarea unui stil de viata sanatos, cu o dieta echilibrata, cu continut scazut de grasimi si zahar;
• Limitarea consumului de alcool;
• Practicarea de activitate fizica sustinuta;
• Monitorizarea si gestionarea eficienta diabetului si a hipertensiunii arteriale;
• Realizarea analizelor de laborator cel putin o data pe an (profil lipidic, hemoleucograma si profil functional hepatic);
• Gestionarea eficienta a stresului.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430778/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1635612/

https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/intermittent-claudication

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/22046-intermittent-claudication

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/claudication/symptoms-causes/syc-20370952

https://www.circulationfoundation.org.uk/help-advice/peripheral-arterial-disease/intermittent-claudication

https://www.webmd.com/heart-disease/intermittent-claudication