Colecistita defineste inflamatia vezicii biliare – colecistul –, un organ mic, situat sub ficat, care are rolul de a stoca si elibera bila necesara digestiei grasimilor.
Boala poate aparea brusc, asadar vorbim despre colecistita acuta, sau poate evolua lent, pe termen lung, in acest caz fiind vorba de colecistita cronica.
„Incidenta este crescuta in special in randul femeilor de varsta mijlocie (peste 40 de ani), dar si la persoane supraponderale. Din ceea ce se observa in randul pacientilor, colecistita apare, de regula, pe fondul litiazei biliare, adica pietrelor la fiere, afectiunea fiind de fapt chiar una dintre principalele complicatii ale litiazei biliare.
Manifestarile variaza de la durere intensa in partea dreapta a abdomenului, greturi si varsaturi, pana la semne de inflamatia severa, care necesita interventie medicala urgenta. Este importanta stabilirea precoce a diagnosticului si initierea tratamentului de specialitate, pentru a reduce cat mai mult riscul de complicatii serioase, precum perforatia vezicii biliare sau infectia sistemica”, ne spune dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.
Colecistita defineste inflamatia colecistului (termenul stiintific pentru vezica biliara), un organ situat in partea superioara dreapta a abdomenului, sub ficat. Vezica biliara stocheaza bila, lichid produs de ficat necesar pentru digerarea grasimilor. Bila este eliberata in intestinul subtire prin caile biliare, in special dupa mesele bogate in grasimi.
„Cand fluxul bilei este blocat, cel mai adesea de un calcul biliar, presiunea in vezica biliara va creste, bineinteles, ceea ce ulterior duce la inflamarea peretilor acesteia. In cazuri foarte severe, bacteriile pot prolifera in vezica biliara, provocand infectii si chiar moartea tesutului. Cu toate acestea, complicatiile sunt mai frecvente la pacientio imunocompromisi, cum ar fi diabeticii sau cei care urmeaza tratament cu corticosteroizi, pacientii oncologici”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Colecistita acuta apare brusc, de obicei dupa o masa copioasa bogata in grasimi. Se prezinta in special cu durere intensa, greata, febra si necesita adesea tratament chirurgical. Este o urgenta medicala, pentru ca inflamatia poate progresa rapid spre perforatie sau sepsis.
Pe de alta parte, colecistita cronica se dezvolta in timp prin episoade repetate de inflamatie. In acest context peretii vezicii biliare se ingroasa, se fibrozeaza, iar functia organului este afectata. Simptomele sunt mai vagi – dureri recurente, disconfort abdominal, intoleranta la grasimi.
Cea mai comuna cauza care duce la colecistita este blocarea canalului cistic, prin care bila este eliminata, de catre un calcul biliar. Totusi, exista si alti factori declansatori care, desi mai rari, nu ar trebui exclusi.
Peste 90% din cazurile de colecistita sunt puse pe seama prezentei calculilor biliari. Acestia se formeaza atunci cand compozitia bilei este dezechilibrata – poate fi vorba despre prea mult colesterol, prea multe saruri biliare sau pigmenti biliari. Exista multi factori de risc pentru litiaza biliara, cei mai importanti fiind:
Atunci cand un calcul blocheaza canalul cistic, bila nu mai poate parasi vezica, ceea ce va duce la distensie progresiva, iar ulterior la inflamatie si, pe fondul riscurilor, la infectie.
Bacterii precum Escherichia coli, si alte enterobacterii, pot coloniza vezica biliara, mai ales pe fondul unui flux biliar deja afectat. Infectiile agraveaza inflamatia si cresc riscul de complicatii precum empiemul vezicular (acumulare de puroi in vezica biliara).
Dupa cum s-a mentionat, nu ar trebui excluse alte cauze ale colecistitei, cum ar fi:
Hemoliza crescuta – cum ar fi in anemia falciforma – produce un exces de bilirubina, crescand riscul de formare al calculilor biliari.
Simptomele colecistitei variaza in intensitate in functie de forma bolii (acuta sau cronica), insa ambele forme au in comun prezenta durerii abdominale tipice si simptomele digestive.
Durerea tinde sa apara brusc, dupa mese bogate in grasimi, la nivelul hipocondrului drept (adica in partea superioara dreapta a abdomenului), sub coaste. Poate iradia spre umarul drept sau spre spate. Durerea este intensa, colicativa (apare si dispare), adesea declansata de o masa bogata in grasimi.
Apare frecvent, fiind determinata de disfunctia digestiva si de inflamatia vezicii biliare.
Varsaturile repetate sunt tipice, uneori insotite de senzatie persistenta de greata.
Daca inflamatia este severa si calculul blocheaza caile biliare, apare icterul (colorarea galbena a pielii si ochilor), urina inchisa la culoare si scaune decolorate.
Colecistita acuta imparte multe simptome cu colecistita cronica, dar severitatea tind sa fie mai mare. Tabloul clinic poate semana uneori cu o problema cardiaca (angina pectorala sau infarct), ceea ce poate complica diagnosticul.
Un semn clinic tipic este semnul Murphy – oprirea brusca a inspiratiei in timpul palparii zonei din dreapta, sus, a abdomenului. Episoadele dureroase sunt des declansate de mese bogate in grasimi. Febra si frisoanele indica asocierea unei infectii.
Diagnosticul de certitudine se stabileste pe seama simptomelor (examen clinic), care trebuie sa se coreleze cu rezultatele investigatiilor imagistice si de laborator.
Medicul intreaba pacientul despre debutul si caracterul durerii, legatura cu mesele (durerea este asociata cu mese bogate in grasimi) si istoricul medical. Palparea abdomenului scoate la iveala durere accentuata in hipocondrul drept, iar testul Murphy este sugestiv pentru colecistita acuta.
Ecografia abdominala este investigatia cea mai frecventa in stabilirea diagnosticului. Scoate in evidenta calculii biliari, ingrosarea peretilor vezicii biliare, lichidul perivezicular si semnele de inflamatie asociata. Analizele de sange pot evidentia leucocitoza, valori crescute ale proteinei C reactive, transaminazelor si bilirubinei.
In general, diagnosticul poate fi pus pe seama rezultatelor ecografiei. Totusi, se pot recomanda si investigatii precum CT-ul abdominal (in cazurile complicate sau cand ecografia nu are vreun rezultat sensibil), RMN colangiografic (vizualizeaza detaliat caile biliare), scintigrafie hepato-biliara (HIDA), o investigatie foarte sensibila pentru obstructia canalului cistic.
Netratata, colecistita poate evolua spre:
Colecistita xantogranulomatoasa este o varianta a colecistitei cronice in care inflamatia cronica duce la ingrosari extinse si fibroza dincolo de peretele vezicii biliare. In aceasta varianta severa, aparitia complicatiilor precum abcesele si fistulele este mai frecventa. Este considerata, de fapt, o afectiune premaligna.
Tratamentul pentru colecistita depinde de severitatea bolii si de prezenta complicatiilor. In caz de colecistita acuta, de obicei este necesara internarea pacientului. Daca se asociaza o infectie, va fi necesara administrarea de antibiotice intravenoase, pentru controlul si eradicarea acesteia. Analgezicele si antiinflamatoare ajuta la ameliorarea durerii.
Tratamentul de electie este colecistectomia (indepartarea vezicii biliare). Se recomanda, in mod uzual, abordare laparoscopica cat mai curand dupa diagnosticarea formei acute. La pacientii cu colecistita cronica, de obicei se recomanda modificari ale stilului de viata, cum ar fi o dieta cat mai saraca in grasimi sau medicamente (desi eficienta este variabila) care ajuta la „dizolvarea” pietrelor. Colecistectomia programata, pe de alta parte, este indicata pentru a preveni recurenta episoadelor.
Dupa operatia de colecistita (colecistectomia laparoscopica), recuperarea este destul de rapida si usoara – majoritatea pacientilor se externeaza in decurs de 1-3 zile.
Este important, totusi, ca pacientul sa evite efortul fizic intens timp de cateva saptamani dupa operatie, alimentatia sa fie reluata progresiv (cu limitarea sau evitarea grasimilor in primele saptamani). De asemenea, se recomanda monitorizarea cicatricilor si eventualelor semne de infectie.
Pacientul ar trebui sa respecte in totalitate indicatiile medicale si tratamentul prescris. La modul ideal, isi va limita aportul de grasimi, prajeli, mancaruri procesate. Hidratarea corespunzatoare, cu aport adecvat zilnic de lichide, este recomandata. Automedicatia trebuie evitata si, daca apar semne de colica biliara, este necesara prezentarea de urgenta la medic.
Pentru a reduce riscul de colecistita, se recomanda urmatoarele:
Femeile de varsta reproductiva care iau medicamente contraceptive care contin estrogen au un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta calculi biliara, in comparatie cu barbatii. Prin urmare, daca este posibil, se recomanda schimbarea tratamentului (calcularea raportului risc/beneficiu).
Bibliografie:
DESCOPERA PRODUSE
CONTACT
CELE MAI NOI ARTICOLE
www.catena.ro - copyright 2025,
Toate drepturile rezervate
CATENA PHARMA SRL
Nr. Registrul Comerţului: J03/2710/2023
CUI: RO 3008793
Adresă sediu social: judetul Argeş, municipiul Piteşti, strada Banat nr.2
Distribuie pe WhatsApp
Distribuie pe Facebook