„Un atac de cord reprezinta un eveniment major pentru organism, insa tratamentul nu se incheie odata cu externarea din spital. Recuperarea cardiaca si schimbarile adoptate dupa infarct influenteaza direct riscul unui nou eveniment cardiovascular, calitatea vietii si speranta de viata”, ne spune dr. Iasmina Wadi, medic rezident medicina de familie.
Respectarea recomandarilor medicale, controlul factorilor de risc si monitorizarea periodica sunt elementele definitorii pentru a va proteja inima pe termen lung, indeosebi dupa un astfel de eveniment.
De ce este vital un plan specific de recuperare dupa atacul de cord?
Dupa un infarct miocardic, muschiul inimii are nevoie de timp pentru vindecare si adaptare. In aceasta perioada, un plan bine structurat de recuperare reduce riscul complicatiilor si ajuta pacientul sa isi reia treptat activitatile zilnice.
Un program de recuperare cardiaca include, fara a se limita la, urmatoarele:
- monitorizarea periodica la cardiolog;
- administrarea corecta a tratamentului;
- controlul tensiunii arteriale;
- controlul colesterolului si al glicemiei;
- activitate fizica adaptata;
- alimentatie cardioprotectoare;
- sprijin psihologic, atunci cand este necesar;
- renuntarea la fumat.
Numeroase studii au demonstrat ca participarea la programele de recuperare cardiaca este asociata cu reducerea mortalitatii, scaderea riscului unui nou infarct si imbunatatirea capacitatii de efort.
Complianta pacientului la tratamentul medicamentos indicat de catre medic
Tratamentul prescris dupa un atac de cord are rolul de a preveni formarea unor noi cheaguri de sange, de a proteja muschiul inimii si de a reduce riscul unui nou eveniment cardiovascular.
In functie de fiecare caz, medicul poate recomanda:
- antiagregante plachetare;
- statine pentru scaderea colesterolului;
- beta-blocante;
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau sartani;
- alte medicamente pentru insuficienta cardiaca sau controlul tensiunii arteriale.
Pentru ca tratamentul sa aiba eficienta dorita, este important sa:
- administrati medicamentele exact la orele recomandate si in dozele recomandate;
- nu intrerupeti tratamentul fara acordul cardiologului;
- nu modificati dozele din proprie initiativa;
- informati medicul despre orice reactii adverse;
- mergeti la controalele periodice si efectuati analizele recomandate.
„O cauza frecventa a reinfarctului este intreruperea prematura a tratamentului, in special dupa montarea unui stent coronarian”, explica dr. Iasmina Wadi.
Exercitiul fizic la pacientul care a avut un atac de cord
Activitatea fizica reprezinta una dintre cele mai importante componente ale recuperarii cardiace. Exercitiile efectuate corect imbunatatesc circulatia, cresc rezistenta la efort si reduc riscul unor noi evenimente cardiovasculare.
Programul trebuie inceput numai dupa evaluarea cardiologului sau in cadrul recuperarii cardiace supravegheate. Ridicarea greutatilor mari si eforturile intense sunt reluate numai dupa acordul medicului.
Sunt recomandate in special:
- mersul pe jos;
- bicicleta stationara;
- inotul (dupa acordul medicului);
- gimnastica medicala;
- exercitiile aerobice cu intensitate moderata.
In general, se recomanda aproximativ 150 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana, adaptata capacitatii fiecarui pacient. In timpul exercitiilor:
- cresteti intensitatea treptat;
- faceti incalzire si revenire;
- opriti imediat activitatea daca apar durere in piept, ameteli, dificultati de respiratie sau palpitatii.
„Aici vorbim despre programe specifice de reabilitare cardiaca. De exemplu, acestea pot fi facute sub indrumarea unui kinetoterapeut specializat in recuperare medicala. Este recomandat ca astfel de programe sa fie facute sub indrumarea fizica a unui specialist, la un centru medical de recuperare, nu sub indrumare online, acasa, sau urmarind filmulete care surprind exercitiile recomandate”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Dieta si regimul alimentar la pacientul care a avut un atac de cord
Alimentatia influenteaza colesterolul, tensiunea arteriala, glicemia si greutatea corporala, toate fiind factori implicati in aparitia bolilor cardiovasculare. Se recomanda un model alimentar de tip mediteranean sau cardioprotector. Consumati mai des:
- legume;
- fructe;
- cereale integrale;
- peste gras (somon, macrou, sardine);
- carne slaba;
- leguminoase;
- nuci si seminte in cantitati moderate;
- ulei de masline.
Reduceti consumul de:
- alimente ultraprocesate;
- mezeluri;
- carne procesata;
- produse de patiserie;
- dulciuri;
- bauturi indulcite;
- grasimi trans, cum sunt cele din produsele de patiserie si cofetarie;
- sare
„Este recomandata si mentinerea unei greutati corporale sanatoase, deoarece excesul ponderal solicita suplimentar inima. Pentru pacientii cu diabet zaharat, controlul glicemiei reprezinta o parte esentiala a prevenirii unui nou infarct”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Importanta gestionarii stresului zilnic
Dupa un infarct miocardic, multi pacienti dezvolta anxietate, teama de efort sau chiar depresie. Aceste stari pot afecta recuperarea si complianta la tratament. Gestionarea stresului contribuie la:
- scaderea tensiunii arteriale;
- reducerea frecventei cardiace;
- imbunatatirea somnului;
- imbunatatirea calitatii vietii;
- reducerea riscului cardiovascular.
Metode utile pentru a gestiona stresul zilnic includ:
- exercitii de respiratie controlata;
- meditatie;
- yoga;
- plimbari zilnice;
- somn suficient;
- petrecerea timpului alaturi de familie si prieteni;
- odihna activa, in cadrul careia sa intreprindeti activitati care va fac bine.
„Daca pacientul se confrunta tristete persistenta, atacuri de panica sau lipsa interesului pentru activitatile obisnuite, este recomandata evaluarea psihologica sau psihiatrica. Depresia este frecvent intalnita dupa infarct si beneficiaza de tratament, din fericire”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Importanta renuntarii la fumat si limitarii consumului de alcool
Fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru un nou atac de cord. Substantele toxice din fumul de tigara favorizeaza formarea placilor de aterom, afecteaza vasele de sange si cresc tendinta de coagulare.
Renuntarea completa la fumat:
- reduce riscul unui nou infarct;
- imbunatateste circulatia;
- creste capacitatea de oxigenare a tesuturilor;
- protejeaza plamanii si vasele de sange.
„Si tigarile electronice sau produsele din tutun incalzit contin substante care afecteaza sanatatea cardiovasculara si nu sunt considerate alternative sigure dupa un infarct. In ceea ce priveste alcoolul, recomandarea este limitarea consumului sau evitarea acestuia, in functie de indicatiile cardiologului. Alcoolul poate interactiona cu tratamentul, poate favoriza hipertensiunea arteriala si poate declansa tulburari de ritm cardiac la unele persoane”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Semne de alarma care impun consultul medical de urgenta!
Dupa un atac de cord, anumite simptome necesita apelarea imediata a serviciului de urgenta. Solicitati ajutor medical daca apar simptome precum:
- durere sau presiune in piept care dureaza mai mult de cateva minute;
- durere care iradiaza spre brat, umar, spate, mandibula sau gat;
- dificultati importante de respiratie;
- transpiratii reci abundente;
- greata sau varsaturi asociate durerii toracice;
- ameteala severa sau pierderea starii de constienta;
- palpitatii persistente insotite de stare generala alterata;
- umflarea accentuata a picioarelor si aparitia brusca a lipsei de aer;
- slabiciune brusca la nivelul unui membru sau tulburari de vorbire, care pot sugera un accident vascular cerebral.
„Pacientul nu trebuie sa incerce sa conduca singur pana la spital daca simptomele sunt intense sau seamana cu cele ale infarctului pe care l-a avut deja. Interventia rapida creste semnificativ sansele de limitare a leziunilor miocardice si, in sfarsit, poate salva viata”, concluzioneaza dr. Iasmina Wadi.
Bibliografie:
Heart Attack. Recovery. Link: https://www.nhlbi.nih.gov/health/heart-attack/recovery
Isted A, Williams R, Oakeshott P. Secondary prevention following myocardial infarction: a clinical update. Br J Gen Pract. 2018 Mar;68(668):151-152. doi: 10.3399/bjgp18X695261. PMID: 29472228; PMCID: PMC5819978. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5819978/
Ojha N, Dhamoon AS. Myocardial Infarction. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537076/
Saha T, Soliman-Aboumarie H. Review of Current Management of Myocardial Infarction. J Clin Med. 2025 Sep 4;14(17):6241. doi: 10.3390/jcm14176241. PMID: 40944000; PMCID: PMC12429806. Link: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12429806/
Tessler J, Ahmed I, Bordoni B. Cardiac Rehabilitation. [Updated 2025 Mar 28]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2026 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537196/
Veen EV, Bovendeert JFM, Backx FJG, Huisstede BMA. E-coaching: New future for cardiac rehabilitation? A systematic review. Patient Educ Couns. 2017 Dec;100(12):2218-2230. doi: 10.1016/j.pec.2017.04.017. Epub 2017 Apr 28. PMID: 28662874. Link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28662874/